Antihrist

Friday, 11 September, Year 1 d.Tr. | Author: Mircea Popescu

Scrie in ceva carti ca va veni printre noi asa un personaj mai degraba negativ, in fine, functie si de cum privesti lucrurile. Unii oameni nu dau doua parale pe teorii de-astea. Ceilalti inca il asteapta, ceea ce este amuzant daca ne gandim ca el a si venit, si a chiar si plecat intre timp, calare pe un cal de orice culoare doriti, cu conditia sa fie neagra.

Henry Ford este, fara putinta de tagada, cel care a distrus un popor care ar fi putut sa fie, cam ca un mesteacan caruia ii tai, lastar fiind, varful vegetativ. Ce ramane in urma, o tufa taraindu-se pe pamant, fara sa-si mai gaseasca vocatia verticala, acoperindu-si pogonul cu un covor eluctabil si absolut neremarcabil. Cam ca o iedera, pe care abia de-o poti distinge din covorul de frunzis in descompunere, in care ceilalti copaci petrec o parte din primul an al secolelor vietii lor.

Oricat ar fi de evidenta, aceasta stare de fapt nu-i bine cunoscuta, asa incat s-o iluminam putin.

I. Razboiul inflatiei. Va amintiti cred explicatia sub forma de banc a functionarii economiei americane azi. Ei bine, povestea aceea expune un viciu fundamental al capitalismului, si anume realitatea prin consens. Daca doi indivizi se hotarasc sa fie ei de acord ca un rahat are valoarea x, atunci pentru grupul lor doi, rahatul chiar are valoarea x.

In mod normal, adica la concentratii mici de indivizi astfel tampiti, economia se regleaza rapid, oferindu-le atata rahat cat pot cumpara la valoarea x, dupa care sunt fortati sa-si retraga oferta de pe piata, si ca rezultat rahatul nu mai are valoarea x. La concentratii suficient de mari de indivizi astfel tampiti, acest mecanism de reglare inceteaza sa mai functioneze, ci din contra, corupe chiar standardul schimbului (moneda adica).

Situatia in care ne gasim astazi este o astfel de pervertire. Preocuparea economic normala, "cum putem crea mai multa valoare ?" s-a transformat intr-un concurs calp de cine postuleaza mai multa valoare imaginara primul. Practic, intregul oras a luat exemplul celor doi evrei din banc, evaluandu-si la sume tot mai aiuritoare aceleasi proprietati fixe. Un orasel prafuit, cu cateva tablouri facute de-o mana nesigura, cu niste oale de lut de-un gust indoielnic, cu un teatru populat de oameni ce n-au citit in viata lor Eschil si petreceri animate de muzicieni care nu stiu nici macar sa acorde un instrument a devenit prin consensul cetatenilor o citadela a valorii, adapostind miliarede si catraliarde de dolari. Orice colt de masa, orice picior de scaun, orice butoi ciuruit de ploi, orice capat de ata primeste an de an, zi de zi, noi evaluari absolut fantastice.

Cum rezista asa o constructie imaginara ? Pai, de exemplu prin branding. Daca inlaturi capacitatea pietei de a compara produsele in virtutea naturii lor, devine imposibil pentru economie sa-ti livreze substitute, ceea ce gripeaza mecanismul de echilibrare. Piata nu-ti mai poate livra rahat pana te ineci si ramai fara bani, ca pretul sa revina la normal, pentru ca nu-i rahat "din ala". Ce-ar zice pana la urma si evreii din banc, confruntati cu un tablou mai bun pe aceeasi tema ? "Pai, o fi bun, nu stim, dar nu-i ala.".

Nu doar ca are meritul de-a fi inventat brandul (chiar daca e discutabil sub aspect teoretic, imi pare indiscutabil sub aspect practic. Ford e cel ce-a facut un nume important si cunoscut in acest sens pentru populatie), dar are meritul de-a fi demarat procedura de inflatie. Lucratorii in fabricile Ford primesc un salar aproape triplu decat lucratori in alte parti cu meserii comparabile. De ce ? Pentru ca cineva trebuie sa-si poata permite masinile Ford.

Eu si cu voi ne intelegem in felul urmator : eu va supraevaluez valoarea muncii, voi imi supraevaluati utilitatea produselor (pe care chiar munca voastra le produce). In felul asta creem bunastare, si pentru mine, si pentru voi. Cine plateste nota ? Toti ceilalti. Fermierul care pana mai ieri primea 3 dolari pe-un sac de mere va primi si de maine tot trei dolari pe-un sac de mere. Dar cum noi ne-am pus in functiune o banda rulanta de tiparit dolari, cei trei dolari vor insemna mai putin pentru voi maine decat insemnau ieri, si deci voi veti manca mai multe mere. Cine va manca mai putine ? Pai, tot restul lumii, si intr-o masura mai mica, dar prezenta, chiar fermierul. El nu beneficiaza de intreaga capacitate a masinii de tiparit, dar prin aceea ca face afaceri cu noi, beneficiaza de o parte din ea.

II. Orbirea. Pentru ca sistemul sa functioneze, nimeni nu are voie sa observe ca imparatul e gol. Contributia esentiala a lui Ford la rezolvarea acestei probleme e implementarea metodica a obscurantismului. Deci, va platesc un salariu triplu, dar va duceti viata in anumite conditii, sa le spunem noi "morale". In caz ca va intrebati azi, european fiind, de unde vine si cum se explica incredibila habotnicie a americanului mediu, va spun eu : de la Ford. Cam toate mecanismele para-rationale de a impiedica libertatea de constiinta peste ocean se hranesc din aceasta prima balega, imbunatatita, rafinata si adaugita de succesori, dar defecata de insusi Ford.

Ce-am numit aici ? Scoala, asa cum se practica acolo. Religia, sau ma rog, ce-or fi toate sectele lui peste care se practica acolo. Am, in treacat fie spus, serioase dubii ca un ceva, inventat de Ion Smith, un tip cu jeg sub unghii prin 1800 se poate in vre-un fel coerent notional numi religie. E ca si cum ai numi Roquefort ceva produs alaltaieri.

III. Omul util. Pentru ca produsul sa existe, munca era in epoca inca necesara. Se intampla ca asta expune un conflict fundamental, intre omul util si omul liber. Adesea, omul liber nu-i cine stie ce util, si adesea omul util nu-i liber. Problema vine din aceea ca utilitatea se bazeaza pe eficienta, si eficienta survine in urma unor comportamente controlate. Necesar se va ajunge atunci la un clivaj intre dorinta si trebuinta. Rezolvarea lui neta in favoarea trebuintei produce omul util.

"Valorile" sa le spunem asa despre care crede lumea indeobste ca sunt absolute azi, o anumita supunere fata de sefi si fata de grupul social, o anumita atitudine fata de lume, fata de celalalt si fata de sine, o foarte specifica si profund elaborata ignoranta nu sunt mai noi decat sfarsitul secolului XIX. Sigur, ele au existat si inainte in istorie. Dar nu la fel. Exista diferente, si se intampla ca ele sunt absolut fundamentale, chiar daca n-am loc aici sa intru in discutia lor.

Problema aici este ca libertatea e un absolut, in timp ce utilitatea e ceva relativ. Nu exista utilitate in sine, utilitatea are loc doar intr-un sistem oarecare. A construi o societate de oameni utili inseamna, istoric vorbind, a juca totul pe-o singura carte. Si oricine a studiat, fie si in treacat, istoria Europei iti poate spune ca nici o carte nu ramane mereu castigatoare. Un exemplu si-atat : Grecii, primul popor liber, desi infranti de mai toata lumea, au demonstrat cu asupra de masura permanenta virala a libertatii : coloanele romane tot grecesti sunt, si ultima suflare a Imperiului tot in limba greaca s-a dat.

Cam de-asta spun ca n-a existat alt antihrist decat Ford, si nici nu mai e nevoie de unul. Dupa ce-a distrus mecanismul de reglare al economiei, a astupat definitiv si iremediabil teava culturii pentru milioane de oameni si-a transformat cea mai mare, si cea mai promitatoare republica a oamenilor liberi din timpurile moderne in aglomerarea oamenilor utili, chiar nu a mai ramas nimic de facut.

Nenorocitii mostenitori ai bine intentionatilor, desi naivilor americani de ieri au a se descurca azi cu un socialism pe buna dreptate admirat de Hitler, si-o societate corupta pana in maduva si dincolo de, care si-a izidit un secol aproape sucurile si resursele intr-un efort de pervertire al naturii umane nemaivazut de mult sub soare. Care efort, ca toate eforturile de pervertire, a sfarsit prin a face supravietuirea imposibila. Ceea ce si este, pana la urma, rolul Antihristului.

Category: SUA care este
Comments feed : RSS 2.0. Leave your own comment below, or send a trackback.

31 Responses

  1. Toată chestia cu antihrist e ca şi cu sfârşitul lumii, e ca şi cu venirea lui Iisus pe pământ, e ca şi multe alte chestii care pot fi interpretate la nesfârşit. Antihrist pentru cei mai mulţi = haos, care poate fi provocat de orice, de oricine.
    Eu una cred că e posibil ca acest antihrist să fie acea parte negativă din noi toţi care la un moment dat poate ieşi la suprafaţă să ne controleze. La unii deja se manifestă...
    E o variantă, nu? :D

  2. Mircea Popescu`s avatar
    2
    Mircea Popescu 
    Friday, 11 September 2009

    Este.

  3. Si pana la urma national-socialismul lui Hitler eramult mai eficient decat anticristul promovat de Ford ?

  4. Mircea Popescu`s avatar
    4
    Mircea Popescu 
    Friday, 11 September 2009

    Nu, era mult mai dezaxat, misticismul belicos s-a dovedit insustenabil.

  5. Prima data cand vazui titlul am crezut ca faci recenzie la Antichrist, ultimul film a l lui Von Trier.

    Acum si anticristul asta ce are conotatie negativa poate nu e neaparat ceva de rau. Din perspectiva rasturnarii totalitarismului crestin ar fi chiar de bine :D

    Iar dupa Ford exploda consumerismul. Ceea ce poate nu e neaparat de rau, la nivel macro. Ca asa se investeste in R&D si apar noi tehnologii ce ne ofera mai multa libertate si viata mai lunga.

    Cu toate ca la nivel individual libertatea iti este ingradita de prea multe alegeri.

    Pana la urma cred ca e doar un joc de perspective.

  6. Mircea Popescu`s avatar
    6
    Mircea Popescu 
    Friday, 11 September 2009

    Pai este un joc de perspective, de-aia si zic acolo, functie de cum privesti lucrurile.

    Dar R&D nu mai e dedicat cresterii libertatii de cel putin 20 de ani. Uita-te la iphone si-ti ajunge.

  7. nu ma refeream la iphone sau alte gadgeturi aproape inutile; sau pe care le folosesti asa la 1% din capacitate.

    ma gandeam mai mult la nanotech & biotech

  8. Mircea Popescu`s avatar
    8
    Mircea Popescu 
    Friday, 11 September 2009

    Refera-te la ceva ce exista in fluxul tehnologic de-o vreme, ca altfel e foarte mare riscul sa te referi la ceva ce speri tu, nu la ceva ce chiar este.

  9. Pai chiar este, intr-adevar de putina vreme: clinical trial pt tratament cancer cu nanoparticule, destule clinical trials cu celule stem, self assembling mini robots sau alte chestii similare. Bineinteles toate cam la nivel cum era IT-ul prin anii 70. Vom vedea in 10-20 de ani unde duc toate astea.

  10. A mai rămas să controlăm reproducerea oamenilor prin inginerie genetică și fix la Brave New World ajungem; oh Ford, won't you buy me a Mercedes Benz.

    În altă ordine de idei, recunosc, unele melodii Tiamat chiar sunt faine. :D

  11. Pai daca am reusit cu porumbul si alte plante pe post de mancare sa le facem mai bune pentru noi, de ce sa nu facem si in privinta reproducerii umane acest lucru, daca se poate. Ar fi multa lume interesata sa aibe copii fara riscuri de boli genetice, cu iq mai mare sau alte lucruri imbunatatite.
    Probabil un model eugenic democrat n-ar fi ceva rau :D

  12. Mircea Popescu`s avatar
    12
    Mircea Popescu 
    Friday, 11 September 2009

    Noa, pai sa-mi pregatesc un patent pe-o roaba de transportat tate, ca-ti dai seama ce va urma.

  13. Deci, nu iti place Ford. Eu credeam ca te iei de vreo chestie biblica.

    @radu ciocan, suna frumos ce spui tu acolo, nimeni nu vrea sa moara, DAR unde mama naibii mai traim daca nu mai si murim? Ce halim? Plus ca trebuie experimentat la greu si nu ai voie sa omori un om care a luat-o razna, fie el si subiect al unor astfel de experimente.

  14. @ciolanus: problema suprapopularii nu prea mai e problema. Vezi rata demografica in tarile dezvoltate. Cand ai timp liber, stare materiala decenta si multe jucarii nu-ti mai arde de facut copii.

  15. Mircea Popescu`s avatar
    15
    Mircea Popescu 
    Friday, 11 September 2009

    Nu mi se pare ca prabusirea natalitatii are de-a face in mod direct cu timpul liber, starea materiala decenta etc. Pur si simplu infantilizarea omului alb aduce intre alte modificari indoielnice si-o incapacitate manifesta de-a face copii.

    Nu din alt motiv decat pentru ca nu se simte in stare. Probabil nici nu este.

  16. Radu Ciocan, cum, sa fie numai omi perfecti, fara buale, fara defecte ? Sper sa nu apuc

  17. @Mircea: cum ar face asta?

  18. urangutanita`s avatar
    18
    urangutanita 
    Friday, 11 September 2009

    hm vreau dovezi pentru chestia cu salariile si cu habotnicia, altfel ramane un exercitiu de retorica, evident ca reusit,

    1. marirea salariilor o pun pe seama sindicalismului stangist (si el si-a permis sa il aplice pentru ca isi eficientizase munca)
    2. habotnicia de toate formele vine din specificul oamenilor care au populat America

  19. Mircea Popescu`s avatar
    19
    Mircea Popescu 
    Friday, 11 September 2009

    @Florin Ditto. Daca mai vad o pereche de sani obtinuti prin injectie pet, urlu.

    @Radu Ciocan Cum ar face ce ? Ca m-am confuzat.

    @urangutanita Demersul Trilemei e educativ, nu persuasiv.

    Cetatenii interesati pot si sunt chiar rugati sa purceada la verificare pe cont propriu a tuturor imbinarilor discursului, operatiune din care pot iesi numai castigati : daca se dovedeste ca imbinarea era judicioasa, au mai aflat niste detalii care se adauga la cunoasterea lor, si daca se dovedeste ca imbinarea era inadecvata, au ocazia sa aduca o corectura.

    Sigur, unii cititori, mai comozi din fire, vor prefera sa sada-n cur si sa prezinte conditii "ca altfel nu te cred io". Atitudinea respectiva nu-i adecvata, si nu va fi nici productiva.

  20. Antihristul e ce-i spune si numele: Anti-Hrist!

    Biserica spune ca Antihristul s-a nascut odata cu Hristos si a trecut/trece prin mai multe faze: Irod, Nero, Mahomed, Genghis-han, Adolf Hitler (A.H., v-ati prins?). Recunosc ca pe Ford nu l-a inclus, da` dupa ce zice Mircea, e plauzibil sa...

    @Radu Ciocan: problema progresului tehnologic e mai complicata. Desi nu sunt specialist nici in stiinte exacte (ca fizica) nici in stiinte sociale, imi place sa fac extrapolari de la unele catre celelalte. Si uite asa m-am gandit sa extrapolez principiul constantei vitezei luminii din TRR in domeniul stiintelor sociale. Care principiu, zice ca nici un corp cu masa diferita de zero nu poate fi accelerat la viteza luminii pentru ca masa lui (de miscare) creste cu cresterea vitezei si ai nevoie de energie din ce in ce mai multa etc.

    Cu progresul tehnologic e la fel, zic eu. Cu cat te dezvolti mai mult cu atat ai nevoie de mai multe resurse si energie pentru un nou salt tehnologic, iar costurile lui pe unitatea de beneficiu cresc, as spune eu exponential, ca si in cazul energiei necesare pentru accelerarea la viteze cat mai apropiate de cea a luminii. Astfel se poate ajunge in situatia in care progresul tenologic sa nu mai fie rentabil, asta in cel mai bun caz. In cel mai rau caz vom asista la si la o crestere exponentiala a "efectelor secundare".

  21. Mircea Popescu`s avatar
    21
    Mircea Popescu 
    Friday, 11 September 2009

    "Desi nu sunt specialist nici in stiinte exacte (ca fizica) nici in stiinte sociale, imi place sa fac extrapolari de la unele catre celelalte."

    Fraza asta va ramane, fara indoiala, in istorie.

  22. Wow! primesc un premiu, ceva?

  23. urangutanita`s avatar
    23
    urangutanita 
    Friday, 11 September 2009

    aham dom profesor, ma trimiti sa imi fac temele? :)

    asa in subtext simt o oarecare atitudine ludditica si pashunista, despre raul pe care l-a adus productia consumerista pe banda rulanta. Sau e vorba de simpatiile hitleriste? Pan' sa termin comentariul am dat si peste niste citate anti-profit... si o biografie intreaga... ma apuc de citit :P

  24. Mircea Popescu`s avatar
    24
    Mircea Popescu 
    Friday, 11 September 2009

    Noa vazusi ? Cititul l-a facut pe om.

  25. Lasam asta aici

    http://en.metapedia.org/wiki/Henry_Ford#The_Dearborn_Independent

  26. Mircea Popescu`s avatar
    26
    Mircea Popescu 
    Monday, 5 December 2011

    Mda.

  1. [...] si asa mai departe au ajuns la final. Asta este. Saminta sadita de inamicii dinlauntru (Lincoln, Ford, destui altii) a rodit intr-un pom veninos de toata frumusetea, care i-a otravit cu totul. Statele [...]

  2. [...] identici, si nu se constituie din indivizi interschimbabili. Alea-s niste fantasme de-ale lui Ford, antihristul, reductia oamenilor la mecanicitate pentru “o mai buna functionare in societate”, fara [...]

  3. [...] There’s Methot To His Madness Sambata, 04 Februarie, Anul 4 d.Tr. | Autor: Mircea Popescu Marked Woman e un film din 1937 facut de-un regizor anodin (Lloyd Braun) dupa un scenariu indiferent, marturie a modului industrialist in care functiona Hollywood-ul in perioada respectiva si dovada incontrovertibila ca filmele (sau muzica, de altfel) nu au pierdut calitate “in ultima vreme”. Toate produsele companiilor americanesti au fost la fel de proaste acum optzeci de ani cum sunt si astazi, pentru ca produsele artistice ale unei companii nu pot fi nicicum altfel decit proaste, ca-i vorba de compania Partidul Comunist Roman sau ca-i vorba de compania Partidul Profitului Californian indiferent. Iar Ford e antihristul. [...]

  4. [...] doar pastrind bogatii. Masinarii si functionarimea statului acolo. Masinarii si Alfred Mond sau Henry Ford dincoace. Masinariile care sa ne duca dracului, bogatii sau functionarii care s-o conduca. Crezi ca [...]

  5. [...] Antihrist Expertii [...]

Add your cents! »
    If this is your first comment, it will wait to be approved. This usually takes a few hours. Subsequent comments are not delayed.