The Panic in Needle Park

O tirfulita ieftina (pardon, ea e artista, ea e studenta, ea face "bijuterii" din tinichea respectiv poarta vintage si asa mai departe, tot cacatu' intreg pe calea devenirii inspre un foarte infoiat nimic) intilneste un cotcar manglitor de-ala oportunist. Ca stiti ca la borfasi is doua strategii, aia solizii care jefuiesc si japcuie si aia agilii care numa' ciordesc asa pe nesimtite. Ca si la memeorepegee, una-i warrioru', alta-i rangeru' sau ce.

Noa si se indragostesc ei acolo, ca filmu-i din '71, adica dinainte sa ne duca tembelismele astea de ripa, de pe vremurile fericite cind prostimea de nivel II (adica nu aia gamma de sapat santuri, aia beta de white collar sau cum ii zice) avea impresia ca sistemu' ideologico-idiot de-l propun ei are sanse sa functioneze si vezi dom'le ce important ie sa subliniem si sa insistam ca orice cacat cu ochi e si el om acuma si deci capabil de sentimente (ceea ce-i o minciuna, apropo, sentimentele sunt strict apanajul bogatilor si inteligentilor, prostii si saracii deci pe scurt inferiorii respectiv subumanii doar le mimeaza de altfel neconvingator cit si mai ales perfect inutil). Nu se demonstrase inca-n practica la ce triste dezastre duce aiureala asta (vorba vine, ca se demonstrase de sute de ori deja da' prostimea de nivel II nu are aderenta la istorie plus ca progresul) asa ca "parea credibil". Pentru, bineinteles, saraci si prosti, adica nimeni.

Si da-i cu hir si cu mir, tot filmu'ⁱ ii un fel de "hai sa ne prefacem ca si ciordales is oameni si tirfulitele ieftine femei, oare cum ar fi daca ar fi ce nu-i ca n-are cum fi ?". Pai cum sa fie, plicticos.

Ps. Chico got busted. We can use his place. Paid up till the end of the week!

1. The Panic in Needle Park, 1971, de ceva evreu cu Al Pacino, Kitty Winn. [↩]