Pseudotrilterviuri : Pablo Neruda cu Rita Guibert [2]
R. G. Intr-un fel oda pentru Garcia Lorca pe care ati scris-o inaintea mortii lui i-a prezis tragicul sfirsit.
P. N. Da, acea poezie e ciudata. Ciudata pentru ca era o persoana atit de fericita, o creatura atit de vesela. Am cunoscut foarte putini oameni ca si el.i Era incarnarea... pai, sa nu zicem a succesului, dar a iubirii de viata. S-a bucurat de fiecare clipa a existentei - un mare cheltuitor de fericire. Din acel motiv crima executarii sale e una dintre cele mai de neiertat crime ale fascismuluiii.
R. G. Il mentionati adesea in poezii, alaturi de Miguel Hernandez.
P. N. Hernandez mi-a fost ca un fiu. Ca poet mi-a fost un fel de discipol, si aproape ca traia la mine acasa. A mers la inchisoare si a murit acolo pentru ca n-a fost de acord cu versiunea oficiala a mortii lui Garcia Lorca. Daca explicatia lor era corecta, de ce l-a tinut guvernul fascist pe Miguel Hernandez in inchisoare pina la moarte ? De ce-au refuzat pina si sa-l duca la spital, asa cum a propus ambasada Chile ? Moartea lui Miguel Hernandez a fost un asasinat de asemenea.
R. G. Ce va amintiti mai intii din anii petrecuti in India ?
P. N. Sederea mea acolo a fost o intilnire pentru care nu eram pregatit. Splendoarea acelui continent strain m-a coplesit si totusi m-am simtit disperat pentru ca viata si singuratatea mea acolo au fost atit de indelungate. Uneori imi parea ca-s incuiat intr-un film Technicolor nesfirsit - unul superb, dar pe care nu-l puteam parasi. N-am simtit niciodata misticismul care-a ghidat atit de multi sudamericani si alti straini in India. Oamenii care se duc in India sa caute raspunsuri de natura religioasa pentru anxietatile lor vad lucrurile diferit. Pentru mine, am fost profund miscat de conditiile sociologice - acea natiune imensa, dezarmata, atit de lipsita de aparare, legata de jugul imperial. Insasi cultura engleza, pentru care am o mare predilectie, mi-a parut uricioasa fiind instrumentul supunerii intelectuale a unui numar atit de mare de hindusi la acea vremeiii. M-am amestecat cu tineretul rebel al continetului aceluia ; in ciuda pozitiei mele consulare, am ajuns sa-i cunosc pe toti revolutionarii - aceia in mareata miscare care-a adus intr-un final independenta.
R. G. In India ati scris Rezidenta pe Pamint ?
P. N. Da, desi India a avut foarte putina influenta intelectuala-n poezia mea.iv
R. G. Erati la Rangoon cind ati scris acele foarte miscatoare scrisori catre argentinianul Hector Eandi?
P. N. Da. Acele scrisori sunt foarte importante in viata mea pentru ca el, un scriitor pe care nu-l cunosteam personal, si-a luat sarcina, ca bun samaritean, sa-mi trimita stiri, sa-mi trimita periodice, sa ma ajute prin marea mea singuratate. Mi se facuse frica sa nu pierd contactul cu propria mea limba - ani de zile nu m-am intilnit cu nimeni cu care sa pot vorbi spaniola. Intr-o scrisoare catre Rafael Alberti m-am vazut silit sa cer un dictionar spaniol. Fusesem numit consul dar era o pozitie inferioara si fara stipendiu. Traiam in cea mai mare saracie si intr-o si mai mare singuratate. Saptamini incheiate n-am vazut alta fiinta umana.v
R. G. Acolo ati trait marea iubire cu Josie Blissvi, pe care-o mentionati in numeroase poezii.
P. N. Da, Josie Bliss a fost o femeie care-a lasat o amprenta profunda-n poezia mea. Mi-am amintit mereu de ea, chiar si-n cele mai recente carti.
R. G. Opera dumneavoastra este deci strins legata de viata personala ?
P. N. Natural. Viata unui poet trebuie sa se reflecte-n poezia lui. Asta este o lege a artei si-o lege a vietii.
R. G. Opera dumneavoastra se poate imparti in faze, nu-i asa ?
P. N. Am ginduri confuze pe aceasta temavii. Eu insumi n-am faze ; criticii le descopera. Daca pot spune ceva, este ca poezia mea are calitatea unui organism - infantila cind eram copil, juvenila cind eram tinar, dezolata cind sufeream, combativa cind m-am vazut silitviii sa intr-un lupta sociala. Un amestec al acestor tendinte este prezent in poezia mea curenta. Intotdeauna scriu din necesitate interioara, si-mi imaginez ca asta se intimpla tuturor scriitorilor, si poetilor in special.
R. G. V-am vazut scriind in masina.
P. N. Scriu cind pot si unde pot, dar intotdeauna scriu.ix
R. G. Scrieti intotdeauna in [Cuvint care lipseste in limba romana, dat fiind ca noi suntem prea trogloditi si inapoiati mental - de cultural nu se poate pune problema, neavind asa ceva - cit sa stim ce-i aia shorthand adica felul scriiturii folosite-n stenodactilografie. Care-i un alfabet special ingaduind notatia rapida. Si prin opozitie cu care sa existe atunci longhand, adica scrierea nesteno, adica normala, adica "de mina". Vedeti ce idioti suntem, ca natiune ?]
P. N. Inca de pe cind mi-am rupt un deget intr-un accident si n-am mai putut folosi masina de scris citeva luni mi-am urmat intotdeauna obiceiul tineretii de-a reveni la scrisul de mina. Am descoperit cind degetul mi s-a vindecat si puteam bate din nou ca poezia scrisa pe cind scriam de mina e mai sensibila ; formele plastice se schimbau mai usorx. Intr-un interviu Robert Graves zice ca pentru a gindi trebuie sa ai in jur cit mai putine obiecte posibil nefacute de mina. Ar fi putut adauga ca poezia ar trebui scrisa de mina. Masina de batut m-a despartit de-o intimitate mai profunda cu poezia, si mina m-a adus din nou aproape de acea intimitate.
~ continuarea intr-un numar viitor ~
———- Bai frate, mi se taie sa mor eu. Era o fire vesela si am cunoscut putini oameni ca si el si incep sa cred ca poet mai banal nu poate sa existe. Decit poate Paler. [↩]
- Pentru ca Guardia de Asalto erau niste simpatici care aruncau cu bomboane-n fetite cirliontate si beseau curcubee la vremea aia, lasind la o parte faptul ca nu stim sigur nici pina azi daca a chiar murit sau ce s-a intimplat acolo de fapt. [↩]
- Cind tocmai asta-i si rolul, scopul, valoarea precum si ratiunea de-a fi a unei culturi din capul locului. Trist cu emotivii astia incapabili de-a isi folosi la ceva capul. [↩]
- But dats rasis... [↩]
- Episodul pare bizar. Unde poti fi consul fara sa vezi oameni o saptamina ?! [↩]
- O tipa dintoasa. [↩]
- Ca si pe oricare alta, desi problema s-ar putea rezolva recunoscind cinstit ca de fapt pur si simplu nu-i vorba de ginduri. [↩]
- Remarcabil cum toata lumea se vede silita mai frate, nimeni nu intra de buna voie, cu atit mai putin in cautarea unui coltuc de piine. Toti se vad siliti, futa-i. [↩]
- Era bun de bloger, pe bune acuma. [↩]
- Le textual lol. [↩]
Saturday, 21 April 2012
Originalul era in spaniola sau in engleza din care il traduci ? Am impresia ca sunt diferente.
Saturday, 21 April 2012
http://www.literatura.us/neruda/guibert.html
Saturday, 21 April 2012
Pasajul de mai jos a fost tradus in engleza altfel decat suna in spaniola. Diferentele sunt de nuanta dar nuantele astea conteaza.
¿También desde allí escribió esas cartas tan conmovedoras al argentino Héctor Eandi?
Sí, esas cartas fueron un gran episodio en mi vida. Ese escritor argentino, a quien yo no conocía personalmente, se hizo cargo, como buen samaritano, de tenerme al tanto de las noticias; él me mandaba periódicos en esos momentos de gran soledad. Temía yo hasta de perder contacto con el idioma porque estaba rodeado de gentes que hablaban otras lenguas, y por meses y meses, o por años, no encontraba con quién hablar en español. Me acuerdo que en una carta a Rafael Alberti le pedía un diccionario español, que no se encontraba en la India. También puedo decir que por semanas enteras no veía a un solo ser humano.
¿Fue a la, India por propia voluntad?
No, yo llevaba un puesto de cónsul, pero era un puesto de pequeño cónsul, de esos cónsules que no tienen sueldo. Yo vivía en gran pobreza y también en la soledad más grande.
Saturday, 21 April 2012
Apai ma, spaniola mea e departe de-a fi perfecta, cel putin in ce priveste primul pasaj pot zice ca-mi scapa diferentele. Deci, gran episodio, se hizo cargo, buen samaritano, no encontraba, pedia diccionario bla bla. Care-i nuanta ?
Saturday, 21 April 2012
zice ca era inconjurat de oameni ce vorbeau alte limbi
zice ca nu se gasea dictionar spaniol in india
zice ce era pe un post marunt de consul onorific (fara plata)
Era o intrebare care a disparut : ¿Fue a la, India por propia voluntad?
Sunt in final o gramada de diferente in pasajul asta mic pe care l'am luat la comparat.
Probabil a fost tradus in engleza pe gustul si intelegerea americanilor. Atat cat era ea.
Vazutul oamenilor e o chestie mai subtila decat vazutul propriuzis in contextul discutiei despre singuratate. Omul vrea sa zica ca nu se intalnea/vedea cu nimeni.
Saturday, 21 April 2012
Hai in paralel
S-a pierdut "el idioma", care a devenit "propiu" desi el nu zice asta, s-a pierdut ca "inconjurat de oameni care vorbeau alte limbi" pentru ca E DE O BANALITATE DUREROASA ce pula sa fi fost inconjurat, de tacuti ? lipsese "luni si luni, ani si ani" pentru ca pula. Hai macar s-o zicem corect :
Pentru timpi de injumatatire ai heliului si timpi de injumatatire ai heliului, pentru attosecunde si attosecunde, pentru femtosecunde si femtosecunde, pentru picosecunde si picosecunde, pentru nanosecunde si nanosecunde, pentru microsecunde si microsecunde, pentru milisecunde si milisecunde, pentru clipe si clipe, pentru secunde si secunde, pentru minute si minute, pentru ore si ore, pentru zile medii solare si zile medii solare, pentru saptamini si saptamini, pentru luni siderale si luni siderale, pentru luni anomale si luni anomale, pentru luni lunare si luni bai auzi, sa-l fut in gura de bou cu anii lui sinodici cu tot.
Probabil ca nu sunt cel mai indicat sa-l traduc pe cetatean.
Saturday, 21 April 2012
Lorca era ala gheu?
Saturday, 21 April 2012
Poate n-am priceput eu ce-i aia un interviu.
Da ca sa fim clari eu n-am nimic cu traducerea ta din engleza ci cu a lor din spaniola.
Saturday, 21 April 2012
Vai de mine Mircea modest, m-a luat cu ameteli.
Saturday, 21 April 2012
Bun da' pina-n final tot n-ai pus la penseta nuanta.
Saturday, 21 April 2012
Pai uite, dupa ce citesti in engleza tie iti pare asa:
"Episodul pare bizar. Unde poti fi consul fara sa vezi oameni o saptamina ?"
In original pentru mine e mult mai clar: era un consulet din ala onorific al unui stat saracut in india si nevazutul oamenilor e in contextul singuratatii. Ceea ce nu mai e bizar.
Saturday, 21 April 2012
Bun. Deci e consul al unui stat saracut. Da' in papuris e consul mei ?! Ca uite de exemplu consulu' din Burkina Faso tot in Bucuresti rezida, daca exista. Cit o fi de saracut statu', consulu' tot in ceva oras mai rasarit se va afla.
Sunday, 22 April 2012
Mda. or fi avut Birmania si Sri Lanka oaresce cultura in capitale dar fiind colonii britanice putem presupune ca in anii 20-30 era o cultura eminamente britanica. Si continuand, ca oaresce colonisti latifundiari mai rasariti si bogati erau putin interesati la nivel socializare de ceea ce ei considerau probabil un "taranoi" din Cihle. Mnoa. Cam asta e singuratatea lui.
Sunday, 22 April 2012
Si pe buna dreptate.
Auzi figuri pe el acuma, deci daca nu-l baga-n seama Henry Craddock e "in singuratate". Pffft.
Tuesday, 1 May 2012
Hai ca ti-am gasit prieteni:
http://stoya.tumblr.com/post/5509745126/hola-amigos-de-habla-espanola-hello-spanish-speaking
Tuesday, 1 May 2012
Muy excitante para mí:)
Tuesday, 1 May 2012