PR - ce este el, la ce serveste el si alte distractii

PR, de la Public Relations, este o chestie la care eu nu ma pricep. Nu am facut nici un fel de scoala in acest sens, nu am lucrat niciodata in acest domeniu, pot spune ca nici nu ma intereseaza, am mai prins una-alta din zbor de la gagicile cu care ma fut si-atit. Ca atare, autoritatea mea profesionala pe tema este fix zero.

Intimplarea face ca intr-o tara de aproape douazeci de milioane de indivizi, eu cu cel zero al meu sunt dupa toate aparentele cel care intelege cel mai bine PR. Din toata tara. Explicatia alternativa ar fi ca nu-s singurul, da' toti ceilalti pastreaza tacerea pe tema, in virtutea intimplarii ca nu stiu scrie, de exemplu, sau din cine stie ce alte motive comparabile. Ca alte explicatii pur si simplu nu-s.

Imi revine decit deosebit de trista misiune de-a explica pe intelesul unor trogloditi care iata, se cred oameni (dincolo de socant, asta) cam ce este, cum functioneaza, la ce serveste si cum se foloseste PR asta. Eu, ala cu calificare zero. Pentru ca din (aproape) douazeci de milioane de tonti si zuze nu exista niciunul, nici unul singur care sa se ridice deasupra de zero ala. Este ca-i o tara trista ? Ei, asta este, cu ea defilam.

Cum functioneaza lumea fara PR. Sa intelegem cu un exemplu concret. Cel mai citit, precum si cel mai volubil, precum si cel mai important, precum si cel mai cunoscut, precum si asa mai departe blogar roman intilneste o problema concreta in viata lui de zi cu zi. Primeste spam de la niste dubiosi, dupa care descopera ca unul dintre actorii importanti in piata telecomunicatiilor din Romania e in offside. Da' grav de tot, nu asa numa'.

Ce se intimpla la acest punct ?

Pai la acest punct se intimpla ca blogarul scrie despre asta la el pe blog, distrugind pe ani de zile reputatia respectivului actor, care acum nu mai poate fi luat in serios. Sigur, poa' sa pretinda ca "nu s-a intimplat nimic", da' pretentia asta in sine ii aduce mai multe daune decit orice alternativa, in plus si pe deasupra de ce o incasat deja.

Dupa care blogarul asteapta, da' stiu eu ? Doua ore ? Poate doua ore, poate chiar trei, cu generozitate. Dupa care

S.C. RCS & RDS S.A. tocmai ce-a incasat-o maximal, chestie cunoscuta-n oralitate drept "mi-a dat de m-a julit".

Cum functioneaza lumea cu PR.

• Varianta I - PR ieftinache si de-ala prost (reactiv, cum se zice) : O firma care se ocupa cu PR-ul pentru S.C. RCS & RDS S.A. observa ca s-a raportat o problema serioasa in raport cu serviciile oferite de clientul lor, care tinde sa le distruga complet credibilitatea in piata. Responsabilul de cont notifica de indata factorii decidenti ai clientului si ia legatura cu blogerul, cu care negociaza pentru niste timp. Adica, ii spune "cetatene suprem, am vazut problema, am discutat cu astia de la rdslink, poti astepta pina miine sa avem un raspuns si sa putem rezolva aceasta problema cit mai eficient bla bla bla ?". Si ala in general le raspunde ca mbine, doara ce-o sa le si raspunzi ? Sigur, daca blogarul cel mai cel ar fi vre-un meltean coclit cum sunt destul in Romania care se pretind a conta pe online le-ar cere ceva bani. Da' de-asta nici nu sunt meltenii cocliti blogari, sau relevanti, sau importanti, sau parte in discutia asta.
  
  In acest mod simplu se evita partea a doua, adica aia unde institutiile statului sunt chemate sa intervina, sa dea amenzi, sa imparta suturi in cur, chestii.
• Varianta II - PR de-ala bun, cum se face-n vest de minim zece ani deja (proactiv, se cheama el) : Responsabilu' de cont il mituieste pe blogar sa-i tina minte emailu'. Cum si cu ce, mnoa, depinde. Blogarii buni sunt probabil destul de scumpi la faza asta, da' pe de cealalta parte merita, sau cu alte cuvinte e exact locu' la care nu-ti doresti sa faci economii, ca firma de PR. Mai bine dai afara din angajati, e mai sanatos pentru viitorul tau.
  
  Dat fiind ca are emailu' piaristului in agenda, blogaru' ii trage un avertisment, poate - cu noroc - o ora sau doua inainte de publicare. Poate cu cinci minute. Piaristu' are astfel ocazia sa discute masuri concrete cu clientu' si astfel articolu' sa iasa pe piata ceva mai echilibrat decit "sugi ciorapii, mamaie". Ca aia-i marea problema in discutie : stiti cine-i de vina pentru faptul ca RCS & RDS S.A. is trogloditi de-aia nepriceputi si care n-au nici un fel de sansa pe piata ? Ca doara nu credeti ca eu, hm ?
  
  Pare rau sa observ, da' in momentu' in care tu te dai mare firma da' n-ai piaristi sa te apere esti cam ca si aia care urla prin locuri virane ca ei is Napoleon. Esti cam ca si aia care au impresia ca un beci de bloc comunist poate fi Tier 4, sau ca si prostalaii care au impresia ca ei is oameni de afaceri pentru ca poarta cravata sau ceva. Traiesti, cu alte cuvinte, intr-o lume a viselor. Nu esti, cum nu se poate pune problema sa fii firma mai acatarii daca Trilema scrie de tine si tu afli dupa doua saptamini, la plezneala prin google ca prostu'.

Cum cred trogloditii locali ca functioneaza PR-ul. Da, avem si asta. Trogloditii locali cred ca PR-ul functioneaza asa : niste fete sarace da' aratoase imbracate in perechea lor de blugi cea mai buna si cu un sacou imprumutat de la colega de camera peste (ba eventual si chiloti, dupa noroc) se intilnesc cu diversi saraci si disperati, le dau niste supa dupa care aia publica pe "blogurile proprii" un text pregatit anterior (sau macar aprobat) de client. Practic vorbind un fel de cantina saracilor 2.0.

Iata povestea in totul ei. Succes la PR, iote cum ati facut patru ani de facultate in vreo doua ore (sau in fine, cit va ia sa urmariti cu degetu' pe ecran o mie de cuvinte). Puteti sa-mi trimiteti taxele de examen tot pe aceeasi adresa, nu-i suparare.