Omul, intre bagarea-n seama gratuita si imperativele categorice

Omul, in cazul asta, este Mariana Maris - [recent] doctor in psihologie cu o larga preocupare profesionala in problemele... hmmm. Sa-i zicem "ticnelii culturale", adica acea margine a nebuniei care nu-i neaparat personala (admitind ca exista nebunie personala, o idee cel putin discutabila). Pe scurt, nu-s de-a dreptul capabil sa va spun in doua vorbe de ce-mi pare calificata cetateanca mutsunakeⁱ sa discute fix problema asta. Totusi, asa mi se pare mie.

Opinia in discutie apare pe andreanum.orgⁱⁱ (un site vechiⁱⁱⁱ si cu siguranta bun, recomand cu placere) si se formeaza la intilnirea intelectului sensibil cu faptele destul de brute : o femeie capabila sa nasca sase prunci s-a dovedit capabila si sa omoare unul. Privind fara nici o sensibilitate, chestia asta-i de-o banalitate covirsitoare : doara normal ca cine fata mai si rapune, ce-o fi aici, supapa ?! Membrana semi-permeabila ?

Si-atunci, iata intrebarea fundamentala pe care ne vom sprijini in demersul nostru de azi : cit de sensibil sa fie un intelect functional ? Este, asa cum fara indoiala v-ati prins, un "should". Nu-i un "is". E o problema morala, nu-i o problema reala. E genul ala de problema pe care si-o pun oamenii care au de toate. Si-acum, sa citam.

Ma opresc, din nou, mirat in drum la cata lipsa de luciditate avem in raport cu situatii care ar cere obligatoriu o pauza morala, una care sa genereze schimbari, adnotari la functionarea lumii, o crestere a constiintei omului de rand. Nu sunt multe crime ca aceasta pe planeta Pamant, n-ar fi trebuit sa vorbim un pic despre asta?

Aici e cuvintul cheie care m-a si provocat sa scriu, in caz ca sunteti curiosi. Si-a facut loc in descrierea de pe fain si mi-a ridicat antenele, ca "iara cu planeta herp derp" ? Adevaru-i ca eram deja iritat de la interactiunea precedenta cu un rezolvitor de-asta de probleme planetare, ing. Savin Badea - peste; inginer; pensionar; poet; pictor etc. si-atunci iata ca se explica.

Deci, nu sunt "multe crime ca aceasta". Ce va sa-nsemne ? Toate crimele-s distincte, nici un viol nu-i "ca" alt viol, nimeni nu moare la fel cu ailalalti de-o murit, macar de-atita individuatie beneficiem fiecare. Pe de cealalta extrema toate crimele-s totuna : o statistica. Intrebati-l numa' pe sefu' suprem al socialistilor din toate timpurile, camaradu' Stalin, va explica dinsul. Si-atunci, ca om serios de stiinta, doctor in psihologie nu inginer in prepararea minereurilor si carbunilor, pe ce facem distinctii cind facem distinctii ? Pe criterii au pe sentimente ? Intreb pentru ca vreau sa stiu. Si-n general da' si-n cazul concret vreau sa stiu, la ce se refera autoarea cind zice "ca aceasta" ?

Mai departe : pauza morala. Cine-si permite pauze morale ? Ca sa poti lua o pauza morala tre' satisfacute simultan doua conditii : pe de-o parte sa ai timp si pe de cealalta parte sa ai cap. Daca n-ai timp nu se pune problema de pauza morala, nimeni n-o sa ia pauze morale in mijlocu' stingerii incendiilor. Nu este timp. Daca n-ai cap nu se pune problema de pauza morala, ca ce sa faci cu ea ? Pentru prosti pauzele-s strict de lene, nu exista pauze morale daca nu poti folosi intervalul pauzei la a obtine niste rezultate. Si-atunci, cum sa ia "omul de rind" pauze morale ? Nu e nici locul nici timpul lui pentru asa ceva. Omul de rind are a urma niste reguli pe care nu le intelege si cam atit, ca de-aia se numeste "de rind".

Iar cit despre elite, iote ca iau "pauze morale", problema fiind ca adesea-si pierd timpul cu indeletnicirea asta. Nu ma-ntelegeti ca fluier a paguba, nu e cazul. Tot asa cum valoarea inginerului specialist in preparat minereuri si carbune e data de cantitatea de minereuri si carbune stricata tot exact la fel valoarea scholar-ului (ca in limba romana nu exista echivalent, noi avem nevoie de frizeri si ingineri pe-aici, nu de intelepti de-astia) e data de cantitatea de timp izidita cu incercari de pauze morale rezultate-n simple pauze si-atit. Pauze de autoeducatie morala, cum ar veni. Si-atunci per total e bine.

Mdeci, cu pauzele morale am dres-o, cu cresterea constiintei omului de rand suntem lamuriti, mai ramin adnotarile la functionarea lumii. Stiti aia cu exceptionalismul personal ? Mnoa, cam asta-i problema : adnotarile la functionarea lumii nu le face un putoi oricit de doct s-ar sumeti el. Indiferent ca-l cheama Barack sau Maris sau Popescu sau oricum altcumva. "Lumea" nici macar n-a auzit de noi, cum nici n-o sa auda, cum nu-mi cunosc eu firele de par pe nume-n cap. Si ca atare, adnotarile si le va face singura. Ea, cind considera si daca doreste. Si apropo de care chestie, am in gradina un musuroi nou de furnici. N-am idee de unde or fi aparut, ca anu' trecut nu erau acolo. Sunt convins ca daca ies putin afara si le las furtunu' deschis in cap pina termin de scris articolu' asta vor lua un numar de pauze morale cit si de inec tintind niste adnotari in functionarea retelei mele de apa. Atita doar ca e reteaua mea de apa, asta ar fi singura problema, in rest e totul in regula, pauzele y compris.

Departe de mine sa minimalizez tema soferului care si-a descarcat Glock-ul la Perla, dar cati posesori de arma sunt in Romania si cate minoritati etnice/ religioase in care accesul la servicii medicale este, cumva, prohibit? Si de ce nu VORBIM despre asta, desi ar trebui, dar in schimb ne gonflam mintile, isteric, despre tot aplicantul pentru arma caci, nu-i asa, arma il face pe infractor...

Obiectia nu e doar exprimata prost, e si slaba. E adevarat ca riscurile de-a muri impuscat de-un timpit sunt (probabil ?) mai mici decit riscurile de-a muri scufundat in melasa prostiei docte a concetatenilor. Totusi, cele doua nu sunt probleme de aceeasi categorie, si ca atare nu-s comparabile (neavind puncte comune). Si iata cum atingem simetria : de unde mai adineaori ii ceream autoarei sa explice pe ce punct face deosebirea, acum ii cerem sa explice pe ce punct face comparatia. Lasind la o parte observatia banala ca atunci cind zici "x e mai mare decit y" neaparat zici si "x e relativ mic". Constructii pe tiparul "nu vreau sa zic ca x e mic dar x e mai mic decit y" sunt oarecum ridicole in gura unei cetatence care aspira sa nu se confunde cu oamenii simpli.

Trecind peste, problema centrala ridicata de articolul in discutie e foarte solida. Sufera de faptul ca-i rau imbracata de croitor incepator, da' e solida. Deci, niste medici au hotarit ca o tanti "nu avea discernamint" pentru ca a oferit o explicatie deliranta^iv unei crime productie proprie, de casa. Totusi, asa cum bine observa autoarea, tanti cea fara discernamint a taiat cadavrul, pentru a-l ascunde, l-a pus in pungi de plastic, pentru a-l ascunde, a facut destule din faptele ucigasului ca sa suspectam ca totusi, ceva discernamint o fi avut.

De exemplu, a avut suficient discernamint cit sa inteleaga ca daca lasa corpul acolo unde a cazut sa mucezeasca va atrage muste si viermi si va genera putoare. De alt exemplu a avut suficient discernamint cit sa inteleaga ca singele ii pateaza covoarele si matele dusumelele, si sa-si ia masuri de precautie. Pai atunci, daca are discernamint de-asta practic fix cit se potriveste unei femei de conditia ei - ca si io tot aia cer de la servitoare, sa inteleaga circuitul murdariei intr-o casa de oameni - atunci cum adica n-avea ? Ce anume n-avea, n-avea intelegerea subtila a categoriilor filosofiei ? Pai nici autoarea n-o are. Cine o are, in Romania ? Sunt toti acuma lipsiti de discernamint si se pot duce sa omoare linistiti pentru ca nu stiu care-i treaba cu Hume sau ce-i ala pozitivism ?

Poate vreodata cineva sa invinga un astfel de sistem circular de gandire? Dumnezeu pedepseste crima dar stie el de ce-a permis ca ea sa se intample...

As observa aici ca nu-i nevoie ca sistemele circulare de gindire "sa fie infrinte". Nu exista invingatori si nu-i nici o lupta. Aiurelile sunt aiureli si-atit, ele nu merita luate in considerare.

Si-n incheiere : meritoriu efortul documentar, chiar daca nu-i foarte bine condus si nu da rezultate utilizabile. In particular sub aspectul "cultural", sa-i spunem astfel, un adult transat nu-i un precedent pentru un copil transat, tot asa cum un copil defect transat nu-i un precedent pentru un copil sanatos transat. Exista precedente adecvate situatiei in discutie, si ma voi bucura sa citesc o lista de trei astfel de exemple intr-un articol urmator. Idem meritorii incercarile de intelegere a praxei in ce priveste crima in sistemele anglo-saxone. Totusi, proasta alegere : noi avem un alt sistem juridic, praxa franceza de exemplu ar fi mult mai informativa decit cea americaneasca. Da, inteleg, oamenii simpli se uita la seriale americanesti si deci isi incep rudimentele de rationamente pe baza rudimentelor de idei prinse de-acolo. Totusi!

Per total, si revenind la titlu : viata omului este o perpetua pendulare intre bagarea-n seama gratuita si imperativele categorice. De problema asta nimeni nu scapa, asa ca vorba lu' Trompi : gudurati-va si juisati, cacamiine va transeaza Omar cucoasa cape iarba. Sau asa ceva, nu mai retin exact.

1. Da, da, stiu ca teoria ar fi ca-i vorba de-un barbat bla bla. Ma rog, fiecare cu serviciile proprii. [↩]
2. Meanwhile the ancient link to andreanum.org/?p=3440 resolves to one of the countless pointless "watch movies online" attempts at re-constructing "succese online", coincidentally the only items figuring in the tops of Internet traffic along with Trilema these days. No kidding, I looked recently, there's nothing the fuck else. [↩]
3. Pe care tema poate c-ar fi interesant sa revenim, istoria Internetului i. Tr. [↩]
4. Ceva prostii de-ale lor cu dumnezeu, cacaturi de-alea. Daca va mai amintiti cazul nenorocitei ucise prin perforatie esofagiana cu crucifixul de calugarul intretinut din bugetul Romaniei pe anii 2009 si precedentii in timp ce lucra cu jumatate de norma si inchizitor in secolul XIII aveti deja o buna idee. [↩]