O tara de Lori

Am gasit un blog bun.

Chestia asta mi se intimpla rar, precedentul parca a fost abjectu gresit, a fost Balcescu. Asta ultimu' e rezultatul scotocirii prin ceva peste sapte mii de bloguri de wordpress.com, in marea lor majoritate cacaturi nascute moarte. Pot totusi zice c-a meritat.

Initial urma sa-i fac o recenzie. Sa ma pun adica a explica evidentu', ca de ce-i matura intorsura frazei si competenta insarcinarea ei cu metafore si dublu inteles atit in cur cit si-n gura, pina la o rotunjime foarte feminina. Ca cit ii de important ca totu' se cladeste pe o structura evident construita de mina dibace si ochi sigur (ceea ce vine din inteligenta-ngemanata cu cultura si temperata-n suficienta experienta de viata cit s-ajunga). Sincer sa fiu mi-i lene, in principal pentru ca cine stie n-are nevoie sa i se explice iara cine-i prost de-mpunge si pe cale de consecinta nu stie numa' se-ncoarda degeaba si daca-ncerci sa-i explici. Ca daca putea intelege intelegea pina acuma.

Asa ca prefer sa onorez cea mai buna dintre lumile posibile-n care fara putinta de iesire ne gasim scriind un contratext. Ca pot, si daca vreau io trebuie. Deci :

Diferenta principala intre femei. Lindicele Ginutei. Hash. Tite noi! Mai ales pina cind, tovarasi ?

Diferenta principala intre femei este ca daca se fut pe cimp chiuind sau ascunse printr-un colt mai ferit cu perna-n gura. Schiloadele se tem ca daca le aude careva facind-o vine si le fura pula, ca-si cunosc valoarea si stiu cam cit pot si cit platesc pe piata libera. De-aia se si tem de piata libera. Alea sanatoase se bucura sa le auda toata lumea, sa se excite si sa le futa cit mai multi.

Diferenta principala intre aglomerarile de prosti e lindicele Ginutei. Lindicele Ginutei functioneaza pe baza faptului ca prostia nu-i arta, prostia e mestesug. Fiind mestesug are forme, care-s date si fixate pentru diversele forme istorice corespunzatoare. Lindicele Ginutei e cacascavalu' pane, se indinde de pe o forma pe alta, ca un pod de scuipat peste secole. Cu cit e mai intins, cu atit e un lindice mai mare. Daca face legatura intre niste tarabostes cu caciuli mitoase si ciomege neghintuite, privind uimiti la formatia testoasa a strainilor astora care procedeaza la apeducte si terme in complet dispret fata de riul si ramul pe de-o parte si niste putalai speriati de bombe care nu stiu ma.com/2011/cum-era-sa-il-pleznesc-pe-unu/>ce inghetata li se asorteaza cu palariuta se cheama ca-i un lindice foarte intins. Romania are cel mai intins lindice din toate tarile cunoscute, si ca atare cea mai valoroasa prostodiversitate ecumenica din tot patrimoniul PROSTESCO.

Mi-am facut hash. Hash se numeste orice fiertura de legume in ulei. Al meu e precum urmeaza : se toarna untelemn intr-o cratita cu fund gros nu ce cacaturi smaltuite se vind la magazinele de ieftinache atit de iubite de mamele zuzelor cu o cariera-n handmade facuta de mina lor. Se rade ceapa, se adauga sare si boia. Se taie cuburele vinete, cartofi, niste morcovi. Se adauga un pic de apa. Se piseaza doi habanero si se tipa-n oala. Se desface o conserva de ciuperci si idem. Fierbe cam un ceas si-i buna, incercati si voi.

Am mincat cam o jumatate de kila cu niste friptura pe care-o aveam alaturi facuta tot de mine da' nu ma mai obosesc sa explic cum pentru ca oricum nu se poate explica cum se frige carnea asa fel cit sa nu se dezintegreze cind carnea-i pe cartela. Din lipsa de practica. Sau nu mai e pe cartela ? Uit.

In tot cazul, a mers destul de bine cu smintina, ceea ce-mi aminteste de o anecdota mai veche. Eram in masina cu niste amici, el si ea casatoriti si copila lor de fo' sase-sapte ani. Trecind pe linga niste juninci Holstein originale la ele-acasa-n Frieslandia frigului si cetii fetita le privi uimita, dupa care observa ca pentru sine ca "Da! Astea garantat is cu silicon!". Cinci saptamini mai tirziu doamna avea tite noi, foarte reusite de altfel. Ce ti-e si cu linistea caminului conjugal.

Pina la urma daca te gindesti femeia e un fel de vaca. Da lapte, e pe alocuri si sfinta, vorbeste rar si profund sau invers... De fapt de unde si pina unde (si mai ales, pina cind, tovarasi!) asertiunile astea subtextuale frecvente si iritante ca niste tepuse subcutanate de lemn de proasta calitate cum ca femeia ar vorbi mult ? De unde toate aceste referinte mai subtile sau mai ermetice la o asa-zisa pretinsa superficialitate a femeii ? Cit putem continua astfel, unde ne vor duce aceste abordari neprincipiale ale realitatilor din teren ?

Spre exemplificare : cica Kant mergea ca orice englez respectabil la un club, unde se intilnea cu altii ca el. Intr-o seara unul dintre amici veni insotit de nepotul lui, un tinar foarte promitator care-avea deja barba peste al doilea nasture al jiletcii si-un ceasornic de buzunar foarte ticait. In cursul serii din nefericire tinarul se basi o data, destul de tarisor. La urmatoarea intilnire Kant ii spuse prietenului, cu toata discretia ferma a unui englez clubnic sa nu-l mai aduca pe tinarul. Pentru ca vorbeste cam mult.

Si cu asta si incheiem. Vreau doar sa va mai spun ca am avut nefericita placere de-a cunoaste un inalt demnitar care la un moment dat a futut o tara. Intre timp a murit. Se numea Lori.

In incheiere va doresc din plin cit si in continuare.