O PETITIE din partea fabricantilor de luminari, luminarele, lanterne, bete, lampi de iluminat stradal, linguri de-alea de stins luminari si extinctoare, precum si din partea producatorilor de seu, ulei, rasina, alcool si-n general orice in legatura cu iluminatul catre onorabilii membrii ai Camerei deputatilor.

Friday, 20 April, Year 4 d.Tr. | Author: Mircea Popescu

Publicata initial in 1845i

Domnilor :

Mergeti pe calea cea buna. Respingeti teorii abstracte si nu va intereseaza abundenta si preturile scazute. Va preocupati in principal cu soarta producatorului. Doriti sa-l eliberati de concurenta straina, carevasazica sa rezervati piata interna pentru industria interna.

Venim sa va oferim o ocazie excelenta de-a aplica - cum s-o numim ? Teoria dumneavoasta ? Nu, nimic nu este mai inselator decit teoria. Doctrina ? Sistemul ? Principiul ? Dar va displac doctrinele, aveti oroare de sisteme, cit despre principii negati c-ar exista asa ceva in economia politica ; asa ca o vom numi practica dumneavoastra - practica dumneavoastra fara teorie si fara principii.

Suferim concurenta ruinatoare a unui rival care aparent lucreaza in conditii atit de avantajoase fata de cele in care lucram noi in ce priveste productia de lumina incit inunda piata interna cu imense cantitati la un pret incredibil de mic ; in momentul in care isi face simtita prezenta vinzarile noastre inceteaza, si toti consumatorii se indrepta spre el, si o ramura a industriei franceze ale carei ramificatii sunt nenumarate e dintr-un singur foc redusa la stagnare completa. Acest rival, nimeni altul decit Soarele, duce un razboi atit de nemilos impotriva noastra incit suspectam o intelegere secreta cu perfidul Albion (excelenta diplomatie in zilele noastre!), mai ales pentru ca arata acelei insule infumurate un respect pe care noi nu-l primim.

Va rugam sa binevoiti a introduce o lege care sa impuna inchiderea tuturor ferestrelor, jaluzelelor, luminatoarelor, perdelelor, capacelelor de la vizoarele usilor - pe scurt a tuturor deschiderilor, gaurilor, crapaturilor si fisurilor prin care lumina soarelui intra in case, spre detrimentul industriasilor cinstiti care au - suntem mindri sa spunem - imbogatit aceasta tara, o tara care nu poate, fara a trada ingratitudine, sa ne abandoneze astazi intr-o lupta atit de inegala.

Fiti atit de buni, onorabili deputati, si considerati-ne cererea cu toata seriozitatea, nerespingind-o fara a urmari mai intii motivele pe care le avansam in sustinere.

In primul rind, daca inchideti cit mai mult posibil accesul la lumina naturala, si pe aceasta cale creati o nevoie pentru lumina artificiala, ce industrie din Franta nu va fi indirect incurajata ? Daca Franta consuma mai mult seu vor fi mai multe vaci si oi, si pe cale de consecinta vom vedea mai multe ferme, carne, lina, piele si in special gunoi de grajd, baza bunastarii agriculturale.

Daca Franta consuma mai mult ulei vom vedea extinderi ale terenurilor cultivate cu mac, masline si rapita. Aceste plante bogate dar secatuitoare pentru soluri vor intra in productie la momentul exact la care sa ne ingaduie sa folosim profitabil fertilitatea crescuta pe care cresterea cornutelor o va aduce pamintului.

Mlastinile vor fi acoperite cu rasinoase. Numeroase roiuri de albine vor aduna din munti tezaurele parfumate care azi isi izidesc aroma, precum florile din care emana. Astfel, nu exista o singura ramura a agriculturii care sa nu beneficieze de-o insemnata extindere.

Aceleasi observatii sunt valide si-n cazul marinei comerciale. Mii de nave se vor ocupa cu vinat balene, si in scurta vreme vom avea o flota capabila de-a sustine onoarea Frantei si de-a satisface aspiratiile patriotice ale subscrisilor petitionari, luminarari etc.

Dar ce sa mai zicem de specialitatile manufacturii pariziene ? De-acum inainte veti vedea aurarii, bronz si cristal in sfesnice, in lampi, in candelabre stralucind in piete spatioase in comparatie cu care cele de azi sunt biete dughene. Nu exista un singur adunator de rasina pe dunele lui de nisip, nu exista miner sarac in fundurile gaurii lui negre, care nu va primi salarii mai mari si care nu se va bucura de o mai mare prosperitate.

Nu-i nevoie de multa meditatie, domnilor, pentru a fi convinsi ca nu va fi poate nici un singur francez, de la bogatul actionar al companie Anzin pina la cel mai umil vinzator de chibrituri a carui conditie sa nu se imbunatateasca prin acceptarea petitiei noastre.

Va anticipam obiectiile, domnilor; dar nu este una singura printre ele pe care sa n-o fi cules dintre copertile mucede ale tomurilor sustinatorilor comertului liber. Va desfidem sa pronuntati un singur cuvint in contra noastra care nu s-ar intoarce de indata impotriva dumneavoastra insiva si-a principiilor din spatele intregii dumneavoastra practici.

Ne veti spune ca, desi noi am avea de cistigat de pe urma acestei protectii, Franta n-ar cistiga nimic, pentru ca tot consumatorul va avea de carat cheltuielile ? Avem raspunsul gata :

Ati pierdut dreptul de-a invoca interesele consumatorului. L-ati sacrificat ori de cite ori interesele lui erau contrarii celor ale producatorilor. Ati facut asta pentru a incuraja industria si pentru a creste ocuparea fortei de munca. Pentru exact aceleasi motive ar trebui sa acceptati si propunerea noastra de azi.

De fapt, ati chiar anticipat aceasta obiectie. Cind vi s-a spus ca au si consumatorii un interes in libera intrare a fierului, carbunelui, susanului, griului si textilelor ati replicat ca "Da, dar producatorul are un interes in excluderea lor". Foarte bine, sigur ca daca au consumatorii un interes in acceptarea luminii naturale au si producatorii un interes in interzicerea ei.

"Dar", ati putea inca spune, "producatorii si consumatorii sunt aceeasi persoana. Daca producatorul profita de pe urma protectiei, il va imbogati pe fermier. Dimpotriva, daca agricultura prospera, va deschide noi piete pentru bunurile manufacturate.". Foarte bine, daca ne oferiti monopol pe productia luminii in timpul zilei in primul rind vom cumpara mari cantitati de seu, carbune, ulei, rasina, ceara, alcool, argint, fier, bronz si cristal pentru a ne alimenta industria. In plus, noi si toti numerosii nostri furnizori, devenind bogati, vom consuma mult si vom imparti prosperitatea in toate directiile productiei locale.

Veti spune ca lumina Soarelui e un dar fara pret al Naturii, si ca a refuza asemenea daruri ar insemna sa refuzi bunastarea insasi, sub pretextul incurajarii mijloacelor de-a o obtine ?

Dar in aceasta argumentare aduceti rani mortale propriei dumneavoastra practici. Amintiti-va ca pina acum ati exclus intotdeauna bunurile de import pentru ca si in proportie cu cit aproximau ele donatiile fara costii. Aveti doar jumatate de motiv pentru a accede la cererile celorlalti monopolisti, si-aveti motivul intreg pentru a accede la cererea noastra, o cerere in deplin acord cu propria dumneavoastra practica. A ne refuza cererea tocmai pentru ca-i mai bine fundamentata decit a tuturor celorlalti ar fi egal cu a accepta ca adunarea a doi intregi pozitivi sa rezulte intr-un negativ, o ingramadire de absurd peste absurd.

Munca si Natura colaboreaza in proportii variate, depinzind de tara si clima, in productia unei marfi oarecare. Partea pe care-o ofera Natura e intotdeauna gratis, partea contribuita de munca omului constituie valoarea si se plateste. Daca o portocala din Lisabona se vinde la jumatate pretul unei portocale din Paris, e datorita caldurii naturale a soarelui, care face pentru prima gratuit ceea ce e nevoie a se compensa pentru a doua prin incalzire artificiala, care bineinteles ca introduce un cost suplimentar. Astfel, daca ne survine o portocala din Portugalia putem spune ca ni-e data pe jumatate gratis, sau cu alte cuvinte la jumatatea pretului celor produse in Paris.

Si-acum, exact in temeiul imprejurarii ca-i pe jumatate gratis va apucati s-o interziceti. Intrebati "Cum e posibil ca munca franceza sa faca fata muncii straine daca prima are de facut toata munca, iar cea din urma doar jumatate, Soarele ocupindu-se de rest ?" Dar daca faptul ca un produs e pe jumatate gratis vi-e suficient pentru a-l exclude de pe piata, cum e posibil ca lumina Soarelui, care-i cu totul gratis, sa fie acceptata ? Ori sunteti inconsistenti in practica ori daca excludeti ceea cei pe jumatate gratis pentru ca-i daunator industriei locale sa excludeti atunci si ceea ce-i cu totul gratis, cu atit mai multa indreptatire si dublu zel.

Pentru a lua un alt exemplu : Cind un produs - carbune, fier, griu sau textile - ne revine din strainatate, si cind il putem obtine cu mai putina bataie de cap decit daca l-am produce noi singuri, diferenta e un dar care ni se ofera. Dimensiunea acestui dar e proportionala cu diferenta de pret. Poate fi un sfert, sau jumatate, sau trei sferturi din valoarea totala, daca strainul ne cere doar trei sferturi, sau jumatate, sau un sfert din pretul comun. E intregul complet atunci cind donorul - cum ar fi Soarele - ne ofera bunul fara nici o contraprestatie. Problema este, si v-o expunem explicit, daca doriti ca Franta sa beneficieze de consumul fara cost sau de zisele avantaje ale productiei oneroase. Alegeti una, dar pastrati consecventa, pentru ca atita timp cit interziceti, asa cum interziceti astazi, carbunele strain, fierul, griul si textilele in proportie cu diferenta de pret, cit de inconsistent ar fi sa acceptati lumina Soarelui, al carei cost este zero toata ziua!

———
  1. Frederic Bastiat, Sophismes economiques. []
  2. Se refera la practicile anti-dumping, care impun tarife de import pentru bunurile produse mai ieftin tocmai in proportie cu diferenta de pret. []
Category: Actiuni si Optiuni
Comments feed : RSS 2.0. Leave your own comment below, or send a trackback.

7 Responses

  1. trololo?

  2. Mircea Popescu`s avatar
    2
    Mircea Popescu 
    Friday, 20 April 2012

    Fo real.

  3. tematic... http://www.dacoromanica.ro/

  4. Mircea Popescu`s avatar
    4
    Mircea Popescu 
    Friday, 20 April 2012

    Da' nu vaz legatura.

  5. related: http://polimedia.us/dtng/c/res/15555.html

    unrelated: http://www.youtube.com/watch?v=N8kQ7QetkdQ&html5=True

    astia mizeaza ca niciun pustan nu intelege ce zice acolo si hehe radem cutotii?

  6. Mircea Popescu`s avatar
    6
    Mircea Popescu 
    Friday, 20 April 2012

    E nevasta lu' ala cu extruziunea. Oameni simpli cu impresii majore si anxietati colosale.

  7. asta zici?Lolz.

    Mdeci moar unrelated -> adio flash, am html5 pe firefox: https://addons.mozilla.org/en-US/firefox/addon/flashvideoreplacer/ .

Add your cents! »
    If this is your first comment, it will wait to be approved. This usually takes a few hours. Subsequent comments are not delayed.