La doctor

Tuesday, 24 July, Year 4 d.Tr. | Author: Mircea Popescu

Un cetatean in virsta, drept si destul de slab, cu parul frumos grizonat si-o figura impunatoare, de profesor universitar sau antrenor de scrima, genul dupa care ofteaza umed adolescentele de toate virstele intra intr-un cabinet medical mobilat nu tocmai luxos dar cu siguranta reflectind bunastarea atinsa prin munca precum si inalta pozitie sociala cit mai ales profesionala a proprietarului, un domn scund si volubil, cu o privire foarte agera si miscari iuti, ca de viezure, jder, veverita, nurca, sobol sau ce alt animal nu prea mare face miscari iuti sticlind din ochisori.

La intrarea pacientului doctorul sare iute in picioare, apoi revine la birou, cauta printre hirtii, se aseaza, sare din nou in picioare, se indreapta spre usa cu niste foi in mina, se intoarce brusc, revine la maldarul de hirtii, scotoceste mai departe, schiteaza gestul de-a se aseza din nou dar nu-l incheie, alege alte hirtii si se indreapta cu o mina inainte ca un corn de rinocer spre vizitator. Acesta-l priveste usor ingrijorat. Initial pornise inspre fotoliul aflat in fata biroului pe stinga dar confruntat cu agitatia doctorului s-a oprit la un pas de usa si-l supravegheaza cu un aer distant.

Doctorul : "Buna ziua d-le Niculescu. Poftiti! Poftiti!"
Pacientul : "Buna ziua. Multumesc."

Doctorul : "Am aici fisa dvs." apoi citind "Mda. Mmmda. Cum va simtiti ?"
Pacientul : "Chiar foarte bine, multumesc."

Doctorul : "Ingaduiti-mi sa va intreb, ati observat pierderi de memorie ?"
Pacientul : "Credeti ca sunt cel mai in masura a raspunde ?"

Doctorul : "Da, aveti dreptate. Dar pierderi subite ale cunostiintei ?"
Pacientul : "Nu tin minte sa fi avut."

Doctorul : "Bine domnule Ianculescu, si pofta de mincare ?"
Pacientul : "Ca la oameni batrini, domnule pompier."

Doctorul : (sarind brusc) "De ce imi spuneti domnule pompier ?"
Pacientul : "Numele meu este Niculescu"

Doctorul : (privind incurcat in foaie) "Ah, ah da va rog sa ma scuzati sigur ca da bineinteles da intr-adevar asa este. Si libidoul ?"
Pacientul : "Doar numele."

Doctorul : "Nu, vreau sa spun... adica, interesul pentru doamne, pentru domnisoare..."
Pacientul : "Pe mine ma intereseaza domnii."

Doctorul : (luat ca din oala) "A ?! De cind ?"
Pacientul : "Nu mai retin".

Doctorul se aseaza cu miscari iuti la birou, scrie o reteta pentru ulei de ricin, acopera distanta pina la usa cu multi pasi mici, paseaza reteta pacientului pe care-l expediaza afara dintr-un foc. Doctorul rasufla usurat, ochisorii ii joaca in cap. Cortina.

Category: Prz arhscrt
Comments feed : RSS 2.0. Leave your own comment below, or send a trackback.

4 Responses

  1. @ Mircea Popescu:

    :-) Textul aista imi place mult!

    ...sunt aici si Rinocerii - care-mi sunt foarte dragi! -, e pana si trimiterea la Mefisto (asta legat de subiectul dezbatut anterior), cand cu evocarea, priceput repetata, a sticlirii si iutimii jocului ochisorilor...sunt numeroase sugestii extrem de bine puse in valoare si lesne de valorificat de catre mintea avida a cititorului...

  2. Mircea Popescu`s avatar
    2
    Mircea Popescu 
    Wednesday, 25 July 2012

    A dar mersi! Jumatate din ele au intrat in ciorba fara ajutorul meu.

  3. Faina scena!

  1. La doctor pe Trilema - Un blog de Mircea Popescu-...

    "Rinocerii" reloaded...(sau in care un gram de Mefisto se confunda cu un gram din bunul Dumnezeu...:-))...

Add your cents! »
    If this is your first comment, it will wait to be approved. This usually takes a few hours. Subsequent comments are not delayed.