Fainul twitter

In general cind te lasi de ceva lumea care nu se lasa e de opinie ca e, lasa, revii tu. E o chestie naturala asta, n-am citit nici un studiu de-al cercetatorilor britanici pe tema sa va pot spune exact care-s mecanismele psihologice dupa care functioneaza da' sunt numaidecit convins ca-i o chestie naturala.

Ca de exemplu cu twitter-ul : m-am lasat literalmente pentru ca or fost idioti si s-or apucat sa "imbunatateasca" pe-acoloⁱ. Fetele mai ales mi-or tot zis ca mnoa lasa ca revin io, s-or bucurat acuma recent cind am pus feed-ul RSS sa se publice acolo gindind ca iata, m-am intors. Mnu, nu m-am intors, nici nu m-oi intoarce niciodata.

Pur si simplu nu m-o atras, ceea ce mi-o parut chiar si mie bizar. Adica, imi placea ? Da, imi placea. Pai si-atunci ? Nu e clar.

Sau cel putin nu era clar, pina acum cinci minute cind am inteles brusc ca eu de fapt folosesc fain-ul pe post de twitter. Adica, ce-i twitter-ul ? Pai, un loc unde mai dai link-uri interesante cu un scurt comentariu, respectiv mai stai la cioace cu niste cunoscuti. Ma rog, in mare cunoscuti la nivelul la care se cunosc oamenii pe Internet, dar orisicit.

Pai si fainul ? Nu-i tot aia ? Dai un link, cu un comentariu, mai povestesti cu lumea pe marginea subiectelor mai interesante si cu asta gata. Are in plus avantajul ca se voteaza, ceea ce-i oarecum interesant. Are in plus si avantajul ca-i limitat la limba romana, deci nu-mi pierd vremea cu tot soiul de cacaturi in engleza de-alea inspirationale si alte cacaturi pe care le ingurgiteaza pustimea contemporana (ca Graham de exemplu garantat n-am vazut pe altcineva sa dea pe twitter). Are inca si mai in plus avantajul ca nu se permit poze "funny", filmulete idioate de pe youtube si asa mai departe, ceea ce economiseste incalculabile cantitati de timp. Si mai are si avantajul ca nu te limiteaza nimeni cu 140 de caractere si alte cacaturi pina la urma absurde.

A, si mai are si avantajul ca tre' karma ca sa participi, si deci procentu' de pizdute proaste da' obositoare e deosebit de neglijabil, mai ales daca facem o comparatie cu twitteru' cel original. Procentu' de prostovani convinsi de propria lor valoare intelectuala e si el - parca - ceva mai mic. Greu de spus, ca astia-s ca Gizas, ubicui, un fel de materie neagra din spatele materiei propriu-zise, raspinditi peste tot cam in egala masura. Totusi, parca-i ceva mai mic. Chiar zero oricum nu-i de dorit sa fie, ca daca nu mai avem de cine ride ne-om plictisi.

Si deci cam asta-i chestia. Fain e ca un fel de twitter, numa' ca mai bun.

1. Mare prostie asta, si putini antreprenori/proiectnici online/etc au inteligenta s-o evite. In general totu' sufera de creeping featuritis de-ala pina cind ajunge un imens cadavru mincat de lepra, perfect inutilizabil pentru scopul lui initial.

   Eu n-am nici un fel de sanse sa tolerez asa ceva. De-un exemplu, ma voi muta de pe Opera inainte sa fac upgrade, dat fiind ca versiunile 11 si mai departe nu se instaleaza fara flash-nonfree. Pe care garantat nu am sa-l instalez niciodata, indiferent ce se intimpla.

   Ideea asta pina la urma stupida ca utilizatorii sunt un fel de vitalusi care-ti pun tie la dispozitie calculatoru' lor sa instalezi tu ce vrei pe el ca sa iti poata folosi serviciul tau de cacat e si foarte naiva : e adevarat ca merge la multi, da' e fals ca aia toti impreuna trag la cintar cit cei doi-trei-o suta-o mie citi or fi la care nu merge. [↩]