Evolutia blogurilor in Romania ultimilor ani

Eu citesc cam toate blogurile romanesti, si asta nu de ieri, de azi. S-au facut deja trei ani de zile, azi miine s-or face zece.

Asta nu inseamna ca citesc orice scrie orice prost atunci pe loc. Functie de diverse criterii (ca de exemplu cit de important e autorul in ecosistem, chit ca nu-i asta singurul criteriu) poate dura si sase luni sa ajunga pina la mine. Da' de ajuns ajunge sigur, chiar daca uneori se ntimpla ca-n astronomie, pin' sa ne-atinga lumina s-a stins steaua autorului.

Ca atare, sunt poate singurul om in viata care stie cit e ceasul in ce priveste blogosfera romaneasca. Sigur, in Romania e deosebit de simplu sa gasesti timuruci care sa se pretinda orice, da' diferenta in cazul asta ar fi ca io chiar sunt. Nu c-ar fi cine stie ce mare chestie, in tot cazul nu-i asta mare lauda. E mai degraba ceva cam ca si specialistu' in viata paianjenilor flocosi de stepa - oricum nu intereseaza pe absolut nimeni chestia, deci nu-i mare lucru sa fii singuru' care-o cunoaste.

Da' trecind peste si venind la subiect : intotdeauna a existat un flux, o variatie, un dute-vino in blogosfera. Vietile blogurilor se masurau in luni de zile prin 2010. Asa-i cu meseria, ocupatia, indeletnicirea asta ce-o fi ea : nu-i pentru oricine. Putini rezista nervos, ca-i foarte greu sa tolerezi un mediu care-ti expune clar si lamurit toate scurtimile, ipocriziile, insuficientele si defectele din care ti-i alcatuita persoana aia pe care tie-ti place sa ti-o inchipui neteda si frageda ca un curulet nou nascut. Asa ca luciat se supara ca als face misto de gusturile ei literare si-si inchide blogul, als moare dupa o lunga si grea suferinta rezultata din fututu-n cur, diversi anonimi se supara ca fac io misto de ei si-si inchid openzoso.ro sau cum se numea blogu' ala colectiv si-asa mai departe. Blogosfera e, pina la urma, ca un fel de gara. Cam ca si viata, asa, cu unica diferenta ca din viata pleaca aia care nu mai is in stare sa traiasca si nu mai pot, in timp ce din blogosfera pleaca aia care nu mai in in stare si nu mai pot, deci cam tot aia pina la urma...

Intotdeauna a existat un flux, da' eu tocmai ce-am facut o constatare saptaminile astea, si pot zice ca m-a socat putin. Sa va povestesc : m-am apucat acum o luna de zile sa modific metoda prin care achizitionam liste cu bloguri. Trei ani de zile am functionat in principal pe un model pasiv, tragind din difuzia normala, asteptind cum ar veni ca forta si puterea oamenilor precum si fascinatia ideilor emise de ei sa-mi umple bufferele cu liste de lecturi. In Februarie am adaugat pentru prima oara un sorb, o pompa, un model activ. Nu m-am prins atunci de ce exact am facut asta, eu fac multe lucruri pe care nu le inteleg la momentul respectiv da' mi se lamuresc mai tirziu. Ei, mi s-a lamurit, acum stiu : imi scazuse debitul pina sub ceea ce erau aparent cote de avarie.

Ma si plinsesem de asta, prin Decembrie 2010, doar ca nu m-am prins atunci ca de asta ma pling de fapt. M-am repetat in Ianuarie curent, si-abia azi am inteles-o. Daca va uitati pe articolele citate,

Freshly Pressed:
The best of 355,271 bloggers, 366,448 new posts, 287,052 comments, & 71,656,769 words today on WordPress.com.

Freshly Pressed:
The best of 278,983 bloggers, 761,540 new posts, 435,206 comments, & 159,487,279 words posted today on WordPress.com.

Pe .com s-a produs clar o consolidare din 2010 pina in 2012. Numarul de autori a scazut cu 20% in timp ce productia lor s-a dublat. S-a dublat atit in ce priveste numarul de articole cit si cantitatea de cuvinte produse de catre ei. Asta se numeste consolidare, si e un semn clar ca respectiva indeletnicire se structureaza si se solidifica, evoluind incet dar sigur inspre profesiune. Faptul ca numarul de comentarii s-a cam dublat si el arata ca toata productia asta nu se deverseaza-n gol.

La noi in schimb ? Uite chestie... in astea sase saptamini am trecut prin aproximativ sapte mii de bloguri romanesti, da' astea sapte mii nu selectate ca si pina acum, dupa "merit", ci dupa noile metode, trase dupa simpla existenta. Stiti ce-am constatat ?

Am constatat ca din sapte mii de bloguri aproximativ sase mii cinci sute (95%!!!) sunt moarte. Din aceste 95% moarte cam 10-15% au murit pina in 2010, cam 30% au murit in 2010 si cam 50% au murit in 2011. Adica, nu are loc nici un fel de consolidare, are loc o simpla prabusire.

Efectul crizei asupra unei societati civilizate este intotdeauna consolidarea. Mai putine afaceri produc mai mult si cistiga cota de piata. Efectul crizei asupra trogloditilor insa (in cazul nostru, romanii), niste unii care se tineau de bloguri nu pentru ca aveau ceva interesant de spus si nici pentru ca stiau cum sa spuna ce-au de spus ci pur si simplu aiurea, ca toti limbutii, ca sa se auda vorbind si ca sa-si dea aere de ceva ce ei nu-sⁱ este nimicitor. Mai mai c-au disparut. Ar fi inadecvat sa zicem "decimati" dat fiind ca aia inseamna ca omori unul din zece, nu ca ramine in picioare unul din zece. Au fost decimati de sapte ori la rind, tati!

Cam asta-i povestea. Singura veste buna este ca avem totusi (pentru prima oara de la facerea Internetului in Romania) citiva blogari adevarati. Oameni cu ceva de spus, cu o minima abilitate de exprimare-n scris, cu inteligenta si coloana vertebrala. Chestia asta e o noutate. Nu s-a mai intimplat pina acum. Imensa bula umflata degeaba, de dragul copierii formelor exteriorului iata ca se sparge cum oricum urma sa se sparga, ca din vinzatori de piei de closca n-ai cum face blogosfera. Se sparge, da' uite ca in urma ei ramine ceva, totusi. Ramin niste unii, citiva - destul de putini si vasta majoritate incepatori - care totusi au sanse sa ajunga ei blogeri fiecare pentru sine in primu' rind, si sa faca toata chestia sa chiar fie si sa chiar conteze impreuna, in al doilea rind.

Per total e destul de bine. Singura chestie importanta apropo de prabusirea imensei gramezi de balegar care a incercat sa se pretinda "blogosfera" da' n-a reusit (nu pur si simplu pentru ca am zis eu ca nu-s, ci pentru ca nu erau si atunci nefiind faptu' c-am zis eu ca nu-s s-a bucurat de imprejurarea de-a fi si purul adevar) este observatia ca nu trebuie luati in serios nici acum, asa cum n-au fost luati in serios nicicind. Deci, faptu' ca diversii anonimi anodini n-au fost blogeri si n-au reprezentat blogosfera niciodata se mentine si acum cind ei dispar, unul cite unul. Odata cu ei nu dispare blogosfera, cu care dinsii n-au nimic in comun. Odata cu ei dispare balegarul din blogosfera, se cern apele, raminem cu un om din o suta sau din o mie sau din zece mii. Cu citi suntem, aia adevaratii.

Adica raminem cu ce-o fost de fapt blogosfera. Daca miine toti tiganii care umbla sa "dolari avem vindem cumparam" pe linga casele de schimb valutar se muta linga magazinele de pantofi si "pantofi avem vindem cumparam" chestia asta n-are nici un fel de impact asupra cursului dolarului. Daca saptamina viitoare toti tiganii care se pretind "agenti imobiliari" se reprofileaza pe "agentii de turism" chestia asta nu va aduce nici o vinzare imobiliara in minus cum nu va aduce nici un bilet de avion vindut in plus. Exact la fel, cu si fara frecangii succeselor online blogosfera-i tot aia.

Cam asta-i povestea. Spor la scris, lupta ie tot nesfirsita. Atmosfera insa tinde sa devina mult mai respirabila.

1. Pentru ca vorba ceea, daca n-ai fost capabil sa termini scoala de jurnalizde si n-ai reusit sa convingi englejii ca macar atita esti demn si tu, sa primesti umilul statut de imigrant - ca orice pakistanez respectiv african vag spalat - ce-ti mai ramine decit sa te dai neinteles si "bloger" ? Ca ceva tre' sa raspunzi la infricosatoarea intrebare despre cu ce te ocupi si pina la urma nulitate fiind oricum nu risti nimic. [↩]