Enforsarea abjectiei
Abject e un cuvint care vine din latineste, pe aceeasi radacina ca jacta facuta celebra de observatia lui Cezar ca alea iacta. Etimologic inseamna "lucru de aruncat" si atunci nu-i de mirare sensul lui curent : lucru de cea mai joasa valoare, lucru complet lipsit de valoare, lucru de aruncat.
In practica, enforsarea abjectiei se poate realiza in doua moduri principale : ori cu sfoara, ori cu lant.
Metoda cu lant e utila pentru incepatoare, neexistind nici o posibilitate de autoextractie pentru ele, ceea ce-i important da' nu intram aici in toate considerentele celea. Metoda cu sfoara e mai comoda si deci se va folosi indeobste cu fetele invatate. Daca va lipseste clinchenitul vesel al lantului se pot adauga eventual niste clopotei de-aia de pescuit.
In toate cazurile aplicatia este aceeasi : se face un lat pentru git, suficient de strimt incit capul sa nu poata fi extras dar suficient de larg pentru a nu strangula indesine, se trec capetele la spate unde se leaga la glezne. Lungimea alocata va fi ceva mai scurta decit necesita inaltimea fetei, si astfel echipata ea nu mai poate sta in picioare. Daca are a se deplasa tot ce poate face este sa se tirasca, si iata enforsata abjectia.
Aranjamentul este de altfel deosebit de adecvat atunci cind trebuie frecate podelele, de exemplu, sau in orice alte cazuri.
Distractie placuta!
