Cel mai popular gen de manele

Manelele, acest sistem muzical, filosofic, social si ce mai este el de raspindire planetara si importanta transgalactica (deocamdata limitat abuziv de catre marea conspiratie mondiala impotriva jegului si prostiei la Europa de Estiprostⁱ da' nu va dura la nesfirsit aceasta nedreptate si impilare, fratilor) au, asa cum sta bine oricarui sistem de-o anvergura comparabila (admitind prin absurd ca ar putea exista si alte sisteme de-o anvergura comparabila anvergurii sistemului manelonepereche) genuri.

Sa reluam fraza introductiva mai prescurtat ca nu se intelege de catre chiar cei carora le este adresata si intru a caror nemuritoare glorie vine - prinos omagiu - adusa : Manelele au genuri.

Gen, sunt de mai multe feluri. Sunt de dragoste si de valoare si de sa muare dujmanii si de ce mai sunt ele, ca-s mai multe.

Da' stiti voi care este cel mai popular gen dintre mai multele genuri de manele care sunt ? Ne referim ca aici, in patria adevarata a manelelor, eyaletul Bukresh.

Nu stiti, ca n-aveti cum.

Da' macar observati ca scriu cu paragrafe scurte si aerisite, sa va fie comfortabil la lectura ?

Noa bine. Atunci daca observati, sa va spun care-i cel mai popular gen de manele in eyaletul Bukresh. Cu un citat :

Parintele Daniel de la Rarau:
PEDEPSELE NEMARTURISIRII CREDINTEI
Posted in MARTURISIRE
by saccsiv on mai 6, 2012

Preiau integral materialul Pedepsele nemărturisirii credinţei de pe blogul fratelui Apologeticum:

Sunt creştini ortodocşi care nu mărturisesc şi nu apără Ortodoxia, temându-se că vor avea necazuri, că vor fi daţi afară de la serviciu, că işi vor pierde averea şi libertatea. Dar Domnul Hristos ne spune că pentru Adevăr trebuie să te jertfeşti şi la nevoie să şi mori.

Este ? Dani de la Rarau, Sfanta Teodora de la Sihla, Serafim de Sarov, Iulian de la Prodromu, Serafim de Pireu, Macarie Besliu de la Poiana Marului, Anfilohie de la Poceaev, Nichita de la Brancoveni (jud. Olt), Dionisie de la Colciu, Calinic de la Cernica si tot asa la nesfirsit.

Ce fac oamenii astia, spre deosebire de Adi de la Valcea, Michael de la Pitesti, Bogdan de la Ploiesti, Tavi de la Oradea, Ninu de la Tomeni, Alex de la Orastie, Jean de la Craiova, Nelutu de la Brasov, Spidi de la Constanta, Susanu si Fara de la Medias, Cocos de la Calaras, Dorel De La Popesti, Rudy de la Valcea, Tavi de la Negresti, Zile de la Mine si asa mai departe ?

A, pai in primul rind cinta. Instrumental putin, voci ciudate. Cum, si unii si altii ? Toti la fel ? Deci nu asta este deosebirea ?!

Bun, da' atunci au mult bling pe ei. Cum, si unii si altii tot cu aur si cacaturi pe ei, toale cit mai ridicole, eventual si ceva coroane ? Cum, si unii si altii-si sufla peretii-n aur in speranta ca asta poate compensa ceva ?

Sunt literalmente socat. O diferenta trebuie neaparat sa existe. S-o cautam!

Soţul ei intră în vorbă cu mine şi relatează încercările prin care a trecut familia sa şi felul în care preotul din Bonţ l-a ajutat. „Aveam aur mult în casă. Al meu, al soţiei, al fetelor. Mai avea cineva cheie de la apartament, dar era om de-al casei, de încredere”, îşi începe povestea clujeanul trecut de 60 de ani. „Am mers zilele trecute acasă şi mi-am dat seama că uşa de la intrare fusese forţată. Primul lucru pe care l-am făcut a fost să verific aurul. Dispăruse”, povesteşte omul. „Am venit la popa din Bonţ cu soţia în ziua în care am cumpărat o uşă nouă. O cunoştinţă de-a noastră a montat-o. Popa nu ştia nimic despre aur, despre uşa nouă, despre nimic. A deschis Cartea şi ne-a spus că cel care a fost în ziua respectivă la noi în casă va veni şi a doua zi şi că omul acela a furat aur de la noi. Aşa s-a şi întâmplat. A doua zi, hoţul a venit din nou la noi, să verifice dacă a montat bine uşa. I-am spus ce am aflat de la preot. Întâi, a negat, dar pe urmă şi-a recunoscut fapta”, mai spune clujeanul.

Fantastic, deci astia te apara si de dusmani ?

Io v-am zis ca-i cel mai popular gen de manele. Pentru ca este. Asa ca hai fuguta, dati bani la lautari sa zideasca Maneleala Neamului.

PS.

PPS.

„Acum am venit pentru altceva. Am zis să mai rezolvăm câte ceva. Plătim vreo 50 – 100 de lei pe şedinţă, dar se merită. În Corneşti mai e un popă care deschide Cartea, se pricepe şi el, da-i mai scump, cere euro”, adaugă bărbatul.

1. Apropo de care chestie, qed. [↩]