A Conversation With Frank Zappa - IX

Tuesday, 21 August, Year 4 d.Tr. | Author: Mircea Popescu

DR: Te-ai gindit sa scrii un cintec de dragoste serios ?
FZ: Nu pentru mine, nu pentru ai mei.

DR: De ce nu ?
FZ: Pur si simplu n-ar fi corect. Ce trece drept hamburgher in tara asta e de-a dreptul scandalos. Daca duci ideea la extrem poti zice si ca ceea ce trece drept gragoste in tara asta e de-a dreptul scandalos.

DR: Unde am gasi o atitudine mai adecvata ?
FZ: M-ai prins. Chiar m-ai incuiat la faza asta.

DR: Te tem de batrinete ?
FZ: Sunt batrin deja. M-am nascut batrin. Nu ma sperie deloc. Aveam mustata la unsprezece ani. Ce-i asa mare chestie sa fii tinar ? N-ai nici un drept, oamenii se caca pe tine tot timpul.

DR: E ceva ce ti-a placut la anii '50 ?
FZ: Cred ca muzica anilor '50 e foarte buna. Suspectez ca-i mult mai reusita din punct de vedere muzical decit mare parte din ce-i disponibil azi. Nu in ceea ce priveste productia, dar in ce priveste continutul. Un cintec credibil despre iubita vre-unui tip si cum s-au despartit ei - dar sincer - e mai bun decit oricare douazeci de albume de rock englezesc. Sau mai bun decit o suta de albume de laturi relaxate de studio cum se produc prin L.A. Ai auzit Edna, de The Medallions ?

DR: Nu.
FZ: Pai... n-ai trait inca, este ? Da' Can I Come Over Tonight, de The Velours? Aia-i arta.

DR: Cind ai plins ultima oara ?
FZ: Doua sau trei luni in urma.

DR: De la ce ?
FZ: Tre' sa fi fost ceva film la TV. Daca-mi da sa iasa ceva din ochi, eu nu ma opun. Daca vrea sa stea inauntru, eu n-o storc afara. Sunt diverse chestii care fac apa sa-mi curga din ochi care nu-s rationale. Nu-s ceva bolnav de plingocita sau de-alea.

DR: Te-apuca groaza vre-odata ca poate esti prea rational ?
FZ: Nu.

DR: Zice cineva ca esti prea rational ?
FZ: Nu. Cei mai multi nu cred ca-s rational. Sunt prea ocupati sa-si expuna durerea. Lor li se pare irational sa nu-ti expui durerea. Atita de distrusi sunt.

DR: Tu nu-ti expui durerea ?
FZ: Nu.

DR: Dar un cintec precum Trouble Comin’ Every Day? Sau The Torture Never Stops ?
FZ: Alea nu-s exhibarea durerii mele. Sunt comentariu. Sunt la fel de aproape de a-ti exhiba durerea cit ar fi daca ai scrie un articol de ziar pe tema starii lumii. E jurnalism.

DR: E muzica ta aproape de jurnalism ?i
FZ: Parte din ea. E un jurnalism destul de partinitor, dar pe mine nu ma deranjeaza. Pina cind nu modifica Constitutia pot zice ce pula mea vreau pe temele astea. Si daca se nimereste sa fiu rational, asta este.

DR: De ce se numeste trupa ta doar Zappa I acum ?
FZ: Pentru ca nu-i chiar Mamele Inventiei, asa ca de ce sa-i spunem Mamele Inventiei ? De ce sa fim captivi in anii '60 ? Stii ce vreau sa zic ? E un nume bun, doua silabe, nu cere prea mult efort. Arata bine scris si se intimpla sa ma cheme asa.

DR: Ti-ai dori vre-odata s-ajungi sa lucrezi in televiziune ?
FZ: Sigur. Talk show. Am incercat o data, dar mentalitatea celor care ingaduie lucruri sa apara la televizor este... ma rog, nu erau prea incintati sa ma puna pe sticla. Fac totul pe calculator, ca si-n cinematografie. Au foi scoase de computer care le spun ce inseamna numele lui X in termeni de dolari venituri. S-au lamurit ce personalitati atrag cei mai multi privitori. Au si o lista cu oamenii pe care nu vor sa-i dea la televizor. Si numele meu e pe lista asta! Tine minte. Televiziunea e doar o extensie a guvernului. Nu-s acolo doar ca sa-ti vinda sapun, is acolo si ca sa faca lumea sa creada restu' de cacaturi ce se-ntimpla.

[continuare]

———
  1. Observati, dragi si iubiti cititori, cam ce inseamna un bun intervievator. Au ajuns sa discute despre muzica ? Au ajuns. Au ajuns sa discute tocmai despre muzica lui Zappa ? Au ajuns. Se stie omul ? Se stie. []
Category: SUA care este
Comments feed : RSS 2.0. Leave your own comment below, or send a trackback.

2 Responses

  1. [...] [continuare] ———Tiganu’ tot tigan. [↩]Necesit lamuriri din partea onor publicului. Cintecul e cam asa : Now the seats are all empty Let the roadies take the stage Pack it up and tear it down They’re the first to come and the last to leave Working for that minimum wage They’ll set it up in another town Tonight the people were so fine They waited there in line And when they got up on their feet, They made the show, and that was sweet, But I can hear the sound of slamming doors and folding chairs and that’s a sound they’ll never know [...]

  2. [...] A Conversation With Frank Zappa - VII A Conversation With Frank Zappa - IX [...]

Add your cents! »
    If this is your first comment, it will wait to be approved. This usually takes a few hours. Subsequent comments are not delayed.