Un blestem ciudat.

Friday, 01 July, Year 3 d.Tr. | Author: Mircea Popescu

Deci, este un tip. El insista sa-si spuna "suarec", ceea ce, ma rog, e o prostioara cu pretentie de glumita "intre noi" care-l plaseaza cam la nivelul inferior al castei intelectuale* asa, judecind ochiometric. N-ar trebui sa conteze.

Omul scrie. De bine de rau, scrie de aproape un an de zile, azi miine. Dupa toate aparentele, nu-l citeste absolut nimeni.

Chestia mi se pare absolut inexplicabila. De ce nu-l citeste absolut nimeni ? Nu-i un geniu literar, dar este cu siguranta mult peste elucubratiile unor putoi de se cred importanti, relevanti si interesanti. Nu dau exemple, ca nu conteaza ei. Scrie acceptabil, mai bine decit mediocritatea, si scrie cu macar aparenta sinceritate despre niste chestii pina la urma interesante. Dezradacinari, reinradacinari, plecari, fascinatii ale altfel foarte traditionalistului om din Romania.

Acum niste timp i-am adaugat un articol pe fain. Asta in general aduce o suta-doua de cititori unui blog, se deschid uneori discutii, daca articolul promoveaza pe prima pagina poate bate lejer mia.

Nimic. Niste voturi, nici o vorba. A cazut ca o piatra in apa.

Stau si ma intreb, chiar confuzat, de ce ? Pentru ca-si zice suarec, asta sa fie chestia, nu-l sufera o bizara alianta a tuturor celor ce nu-s din casta lui ? Pentru ca-i din Teleorman ? Pentru ca de ce ?

Va rog frumos sa-mi explicati, ca sa pricep, de ce nu-l citeste nimeni pe omu' asta ? Ce-a gresit ? Unde ? Lamuriti-mi blestemul de-l apasa pe soarec, sa fiu si io mai intelept decit pina acum.

De ce ?

---------
* Pentru cititorii RSL, Romania chiar este organizata-n caste, mai ceva decit China. Eu de exemplu provin din casta intelectuala, sectiunea de mijloc. Atunci cind m-am nascut eu chestia asta era o problema serioasa, si considerata ca atare (cu seriozitate, adica) la momentul la care considerentele astea conteaza, adica la contractarea noilor casatorii.

Un tinar inginer bine vazut, un tinar doctor talentat, un alt finut de-asta din protipendada de provincie (casta intelectuala, sectiunea de mijloc deci) nu se poate incurca cu o fata din clasa servila. Asa ca daca baiatului ii place o vinzatoare, parintii-i vor atrage atentia ca-i curva. Iar ea, biata fata, va fi curva-n reprezentarea publica-n virtutea simplei apartenente la casta gresita, indiferent de considerente concrete. Oamenii-s foarte dispusi sa minta-n societatile medievale, nu din alt motiv decit pentru ca in asa organizare adevarul pur si simplu nu exista, ca posibilitate, in spatiul reprezentarilor.

Casta administrativa (diversii politruci si aparatchici) se insoara intern, casta servila tot intern sau eventual incrucisat cu peonii, vinzatoare cu tractoristi, clasa exotica idem, pe bucati (ungurii cu unguroaice, tiganii cu tiganci, etc). De fapt, idealmente profesorii de matematica iau profesoare de matematica, actorii actrite si asa mai departe, segregare maxima. Voua va vine-a ride, dar luati de curiozitate la mina socotelile din vremea parintilor dvs, si vedeti cam citi doctori sunt casatoriti cu cusatorese, si cam cite vinzatoare-s maritate cu ospatari. Asa, de-o chestie.

Apartenenta la casta se tradeaza prin limbaj, prin gusturi si inclinatii, toate polizate nemilos de la virste fragede ca sa bata intr-o anume directie. Indiferent de inclinatiile copilului. N-are voie pisi de cinci ani balet sau pian, ca nu-s de nasul ei, si oricit de mult s-ar pricepe alta pisi de cinci ani la gimnastica, sa faca bine sa stea cu cartile in bot, ca gimnastica nu-i pentru ea. Un miliard de lucruri marunte, toate perfect recognoscibile celui aculturat, dar toate perfect transparente-n discursul social. Cel mult rezumate-n doua vorbe simbolice.

Aia cu roacheri versus depesari ? Disputa de casta in cel mai pur sens, pentru ca modificarea pozitiei intelectualilor in raport cu servilii a intimpinat neaparat o oarecare frictiune a celor din urma. Asa, ca un exemplu. Sigur ca lumea se preface ca nici n-o existat nici nu exista, da' disputele hipstari - cocalari de exemplu reiau, fara sa rezolve nimic, exact aceleasi probleme.

Ziceti ca timpeniile astea s-ar cam cuveni sa inceteze ? Absolut de acord. Incetati, va invit, va poftesc, cu curaj, incetati.

Category: Meta psihoza
Comments feed : RSS 2.0. Leave your own comment below, or send a trackback.

81 Responses

  1. comentez yo aici ca nici la tine pe blog legat de el nu-i nici un comment. si nici n-ar fi fost bag sama ...daca nu eram EU ! hah ! ntz ntz !

  2. Mircea Popescu`s avatar
    2
    Mircea Popescu 
    Friday, 1 July 2011

    Mersi buei, m-ai scos din fuame :D

  3. eu am mai ajuns la blog pe asta parca, da' n-am inteles unde bate.

  4. Mircea Popescu`s avatar
    4
    Mircea Popescu 
    Friday, 1 July 2011

    Deci pe tine te deranjeaza ca n-are agenda ?

  5. cate fetishuri ai frate dupa ce vad la dating?

  6. Daca-i blestem, si-l administreaza singur cu lingurita (ca de altfel toata lumea). Am incercat acum sa-l citesc si imi aduc aminte c-am mai incercat odata, probabil de pe Fain, intr-adevar (acum am perseverat din incapatanare doar). Problema esentiala la textul lui e ca porneste mereu si obsesiv de la "suarec", care suarec insa nu suna deloc diferit de cele 1001 rozatoare (cele cu dintii mintii cat de cat dezvoltati) care discuta cam la fel de obsesiv pe oriunde si la orice ora aceleasi idei si din aceleasi unghiuri. Zic ca i-ar folosi sa se mai lase un pic pe sine la o parte si sa caute ideea inainte de-a pune cuvintele pe blog.

  7. Mie mi-a plăcut cum scrie. Probabil că nu a ştiut el să se promoveze. Chiar mi-a plăcut. Vorbesc serios. Şuarec, neşuarec, în toate frazele lui a ştiut să atingă pe unde doare.
    Dar ca să te autopromovezi nu este destul să pui un articol pe Polimedia. Trebuie să comunici cu cei care te citesc şi să-ţi cauţi cititorii.
    Locaţie, locaţie, locaţie? E depăşit.
    Comunicare, comunicare, comunicare.

  8. Apai Mitzo, ai dreptate cand zici de comunicare cu cititorii si cautatul lor. Dar vad ca trebuie sapat in textul omului ca sa pun degetul pe ce nu se leaga, ca eu abia de-l pot citi prin efort de vointa.

  9. Mircea Popescu`s avatar
    9
    Mircea Popescu 
    Friday, 1 July 2011

    @Critic Pai dtng ala e site anonim, toti defectii lumii-s acolo.

    @Diana Coman Hmmmm, zici ca interesu' meu pentru patologie-i ce imi mentine atentia treaza ?

    @mitzaabiciclista Probabil ca nu s-a prea promovat, putin catre deloc asa.

    @Diana Coman E enervant adica ? Sau e obositor mai degraba ?

  10. foarte interesant adjectivul.

  11. Diana
    Posibil să nu-ţi placă dacă nu-l poţi citi deât prin efort de voinţă. Şi în asta nu e nimeni vinovat. Când eram prin clasa a IX a am primit de ziua mea Citadela lui Exupery. Nu mi-a plăcut. Măi, dar deloc. Adormeam de fiecare dată.
    În clasa a XII a iar am primit-o cadou. M-am gândit atunci că, probabil, eu cu patru ani în urmă eram prea "crudă" pentru aşa ceva. Şi am încercat din nou. Acelaşi efect. Adormeam. Prin facultate am dat peste Citadela lui Cronin. Altă mâncare de peşte. Am citit-o pe nerăsuflate. Desigur, alt subiect, alt stil. Chestia e că mi s-a întâmplat să primesc a treia oară drept cadou Citadela lui Exupery. Sunt deja stresată. Nu am reuşit niciodată să trec de capitolul I. Asta e! Cu riscul de a cădea în oprobiul celor care citesc aceste rânduri şi cu riscul de a fi arătată cu degetul în hohote de râs, frate, păi mie chiar nu mi-a plăcut acea carte. Chestie de gust.
    Dacă nu poţi citi şuarecul nu o să se supere nimeni. Probabil că nici el.

  12. Mircea Popescu`s avatar
    12
    Mircea Popescu 
    Friday, 1 July 2011

    Saint-Exupery inca se poate tolera, da' spune, Flaubert iti place ?

  13. Da, mi-a plăcut Flaubert. Iar donşoara ta, Denisa( că ţi-a scăpat numele ei la un moment dat) a greşit când a spus că Zola rulează peste Flaubert. Cred că nu există termene de comparaţie între cei doi. Fiecare are propriul geniu. Trebuiesc luaţi aşa cum sunt. Oricum, dacă spui că nu-ţi place Balzac ai căzut deja în scor. Dar e un risc pe care ţi-l asumi. Ca şi mine cu Exupery.

  14. eu din prima pagină am dedus că-i gagică. strike 1.

    independentă, strike 2.

    care-şi garniseşte textul cu bucăţele de engleză, strike 3.

    astea-s cauze externe, mno. chestii care ar face diverşii români pudici să se abţină.

    cauză internă e că-şi construieşte astfel textele încât să n-ai ce comenta. are părerea ei, o argumentează suficient, trebuie să fii al dracului de pornit contra părerii ăleia ca să te apuci de deconstrucţii. imho.

  15. uite bre' mircea h8tere, sa nu te mai iei de tinerul ca mine si ideile lui.

    iote scrisori de recomandare 2.0 de la mami si tati a unui gigel retard.

    http://bogdananghelina.ro/despre/

  16. Mircea Popescu`s avatar
    16
    Mircea Popescu 
    Friday, 1 July 2011

    @dAImon Deci cum, tu nu citesti gagici ca principiu asa ? Independente cu atit mai putin ?

    Faza cu textul in bucatele de engleza (atunci cind nu exista justificare textuala ori contextuala, vreau sa zic) si pe mine ma cam descinta.

    @Critic Da' io nu pricep, care-i problema ?

  17. *tinerii fuck.

  18. când m-ai plasat la categoria "român pudic"?

  19. Mircea Popescu`s avatar
    19
    Mircea Popescu 
    Friday, 1 July 2011

    Adica cum ? Ca n-am priceput.

  20. ipascu`s avatar
    20
    ipascu 
    Friday, 1 July 2011

    Nah!, buna intrebare, Mircea! Incerc si eu un raspuns, mai mult pentru a-mi lamuri mie unele chestiuni, decat pentru ca as detine niste explicatii menite sa va spulbere voua, celorlalti, nelamuririle.
    Cum nu am experienta tinerii unui blog, acestea sunt si cateva din intrebarile la care caut un raspuns.
    Nu as spune asemeni Dianei ca textele sunt (aproape) necitibile si destul de greu digerabile. Cred mai degraba ca, asemeni multor altora din cei ce scriu, blogerul (ce-o fi el, femeie sau barbat) isi cauta prin scris vocea proprie si o identitate, asa ca aducerea repetata in prim plan a "suarecului" ca erou principal al oricarei postari nu imi pare complet deplasata, atata vreme cat vorbim despre un efort de identificare / cautare a sinelui si de analizare pe toate fetele a propriilor trairi, fata cu niste realitati...
    Eu una, intr-o lectura asa, pe diagonala, am dat chiar peste un textulet intitulat "Dragostea de tara, futere de mama" care, dincolo de micile identificabile stangacii, chiar reuseste sa transmita ceva, sa miste, cu mijloace simple si oneste, fara a face risipa de resurse literare prea pretioase...
    Sigur ca blogerul nu si-a "gasit" inca vocea, sigur ca e poate sortit sa nu si-o gaseasca vreodata si sa se piarda in corul acelora multi care fredoneaza aceeasi piesa slagaroasa, fara sa reuseasca sa "stoarca" din ea ceva remarcabil. Imi pare, chiar, pe alocuri, ca stilu-i seamana nitel cu cel al lui Manowar, pe care, daca nu gresesc, l-am identificat chiar in blog-roll-ul "suarecelui".
    Am mai identificat fara prea mare dificultate (caci se cam intalnesc la tot pasul) si numeroase mici sau mari greseli gramaticale, doar ca ele nu constituie acum fondul problemei aduse de tine in discutie.
    Mai degraba, cred eu, problema sta in aceea semnalata de Mitza: promovarea, plus abilitatea / capacitatea de a cultiva si intretine un dialog cu cititorii propriului blog, la care se adauga si o chestiune de ordin subiectiv, legata de comoditatea cititorilor care, mai ales de sunt si ei la randul lor blogeri, vor decide ca-i mult mai eficient sa-si lase comentariile pe un blog recunoscut indeobste ca fiind ultra- mega- super- citit, decat sa faca... "risipa de resurse", comentand pe un blog care nu le poate intoarce acelasi gen de servicii...
    Unde mai pui ca intervine si comoditatea, e mult mai lesne sa citesti fara sa opinezi (cu exceptia notabila a cazurilor celor care iubesc sa opineze fara sa citeasca!)
    Nu cred ca-i vorba in cazul supus de tine analizei de spirit sau ne-spirit de casta si nici nu ma deranjeaza neparat ca blogerul are sau nu o agenda in baza careia isi structureaza blogul. Un blog are totusi sanse sa fie interesant chiar si in absenta unei agende, nu? Sigur ca asta nu inseamna ca structurarea unui blog in baza unor obiective cumva prestabilite nu transforma blogul intr-un proiect, ceea ce deja inseamna mult mai mult!

    P.S.: Nu am mai indraznit :-) sa comentez la concursul de injuraturi, fin'ca "proiectul" a luat deja o asemenea amploare incat o data ca ma simt oleaca depasita si a doua oara pentru ca deja merita un amplu studiu de caz despre voluptatea injuraturii la blogerul roman...Asta pe de o parte. Iar pe de alta parte, pentru ca m-am confuzat dintr-o data asa de tare incat simt nevoia sa iti cer parerea argumentata, de bloger si de om de stiinta de aceasta data :-) , daca si care mai este diferenta intre injuratura si blestem...la noi si aiurea...da' mai cu seama la noi, ca doara in ograda la tine se comise catamai festinu'!

  21. Florin`s avatar
    21
    Florininsigna de prim sositinsigna de trolinsigna pentru 1000 de comentarii 
    Friday, 1 July 2011

    Blestemul batutului pe umar paleste fara mila, pe principiul ca daca lasi comentarii prin cele patru colturi ale blegosferei, tot se gasesc cativa care sa"intoarca" (macar sub forma de bataie prietenesca pe umar) "serviciul" - comentarii sameni, comentarii sa ti se faca. Daca omul s-ar apuca si ar comenta pe diverse bloguri, automat i s-ar lasa si lui comentarii.

    Cat despre urcatul pe fain, chiar daca articolele ajung 'publicate', tot nu 'genereaza' comentarii, nu de alta da' am avut si io cateva la grupa mare si tot n-o comentat nime'. Trololo.

  22. Mircea Popescu`s avatar
    22
    Mircea Popescu 
    Friday, 1 July 2011

    @ipascu Ti-oi raspunde ca la comentariile clasice, dupa primele cuvinte :

    [Nu as spune asemeni Dianei] Indiferent de Diana (a carei obiectie imi pare ca de fapt n-o tratezi), imi pare ca ai perfecta dreptate-n ce sustii acolo. Ca o anecdota, acum 3 anisori lumea considera - in virtutea faptului ca "asa se face", doara lumea stie cel mai bine, nu ? - ca e deplasat sa ai poze pe blog, si sa-ti folosesti numele, tre' ceva porecla cit mai "creativa". Eu mi-am pus mutra-n header, vreo sase luni spre un an tot felul de "experti" de-astia de douazeci de ani mi-or tot atras atentia ca e deplasat, in diverse forme. Io i-am intrebat, cu regularitate de ceasornic, daca-s idioti. Ei au tras concluzia, cu predictibilitatea prostului, ca eu sunt un om rau.

    Totusi, problema ramine, doara-i blogul unui om, ce-ai vrea sa fie acolo decit omul ala ? Ce te-ai putea astepta sa fie ? Cit de complexat sa fii ca sa iesi cu teorii ca tu de fapt "dai stiri" pe blog sau alte bizdiganii ? Sigur ca la orice orgie se gaseste si cite-o nedeflorena, care sa explice cum ea de fapt e acolo pentru ca face o ancheta sociologica sau cine stie ce minuni, era doar in trecere, a venit sa inspecteze centrala termica. Totusi. Totusi, iubirea!

    [Sigur ca blogerul nu si-a] Imi pare o intrebare interesanta daca e corelatie sau cauzatie aici. Nu-mi dau seama exact cum am proceda ca sa discernem (de preferinta cu instrumentarul antropologului culturii, pe cit posibil) intre cele doua posibilitati. E clar ca de citit il citeste, pentru cauzatie. Pentru corelatie as aduce teoria unui fond comun panspermic, ca de exemplu "rochereala".

    PS. Spatiaza paragrafele cu rind gol, e mult mai comod de citit.

    [Mai degraba, cred eu, problema] Ce experienta in ce priveste promovarea (de preferinta pe Internet) ai ? Ca de Madalina stiu. Intreb pentru ca exista o tentatie de a-ti inchipui cauzele obscure in perimetre obscure, un programator confruntat cu un comportament bizar al unui computer va suspecta un defect hardware, un expert in integrate va suspecta un defect software, pur si simplu in virtutea faptului ca... pai orice om se teme de necunoscut, si deci aia-i sursa prima a oricaror probleme.

    In particular, Liviu (manowar) nu permite link-uri comentatorilor, de exemplu. Chit ca el scrie in general prostii funeste, roiesc pe-acolo diversi defecti, mai ceva ca pe-un forum (ah, forumul, acest templu al redusilor mintal de pe Internetul romanesc). Poate teoria asta cu "comentam la cei cititi" e intrucitva defecta, sau poate ca modelarea de-am folosit-o, pe baza de link-uri, nu spune toata povestea. Totusi, nu ti se pare ca insasi PS-ul tau iti contrazice oarecum teoria ?

    [Nu cred ca-i vorba in] Apropo de partea despre "fara agenda", o povestioara. Cum am face sa demonstram, sau macar sa oferim un argument convingator ca nu-i vorba de spirit de casta ?

    [Nu am mai indraznit :-)] Pentru echilibru, vezi si voluptatea creatiei la blogerul roman, care sta inca si mai bine. Romanul, bloger sau ne, e un voluptos. Problema cu injuratura si blestemul e larga, poate sustine o teza doctorala-doua. Poate in viitor.

    @Florin Depinde mult de articole. Unele ajung disecate pina la dumnetrompi, 100+ de comentarii. Altele nu. Ie o chichita aici cred.

    N-am studiat daca omu' comenteaza sau nu, ce-i drept, da' la o privire asa in viteza ne gaseste niste rezultate, intre care si un blog in limba engleza, abandonat.

  23. lexy229`s avatar
    23
    lexy229 
    Friday, 1 July 2011

    Tipul e un inadaptat, un marginalizat si pana la urma un nesuferit. Eu te citesc pe tine pentru ca intelegi lucruri mult mai subtile decat pot eu singura si pentru ca citindu-te inteleg mai multe despre lumea chiar si din jurul meu. De ce as citi sau ar citi oricine un angsty teen? Oricine are oricat angst doreste in interior, nu e nevoie de angst din import multumesc frumos sa si-l pastreze fiecare.
    * ipascu este pentru noi gridu doi!!

  24. Ipascu
    Eu nu am lăsat nici o secundă să se înţeleagă că şuarecul ar face bine să lase comentarii pe bloguri prea populare, hmmm. Din experienţă proprie am observat că, în majoritatea cazurilor, acolo sunt cei mai mari castraveţi. Un fel de legume care conţin 99% apă. Deci nimic.
    Prin comunicare înţeleg intenţia de a te face cunoscut, dar nu neapărat cunoscut aşa oricui, ci acolo unde simţi că ai putea fi citit. Şi cum bine zicea un prieten, Milogul-un bun prieten, bloger ca noi toţi, el îşi doreşte 5 cititori decât 100 de vizitatori, ceea ce este realmente o diferenţă. Iar şuarecul are nevoie de cititori fiindcă el chiar scrie ceva acolo. Nu e un castravete.
    Florin
    Nici la mine nu sunt multe comentarii. Dar cele care sunt, sunt. Comentariile sunt, mai degrabă, o confirmare a faptului că nu scriem degeaba, bine sau rău. Uneori pot unge sufletul şi gâdila orgoliul. Alteori nu.

  25. Mircea Popescu`s avatar
    25
    Mircea Popescu 
    Friday, 1 July 2011

    @lexy Ia uite, deci asta-i o idee. Nemultumirea-i semnul inadaptarii, care-i semnul prostiei, si deci de ce-ar interesa pe cineva ce are-un prost de spus? Aspru, dar poate adevarat.

    @mitzaabiciclista, lexy Voi aveti teorii exact contrare asupra valorii omului. Puteti face cumva sa le armonizati ?

  26. @ipascu N-am zis ca textele lui sunt necitibile si destul de greu digerabile. Zic ca sunt in fapt anonime si comune mai ales. In fine, comune unei anumite abordari si unei anumite varste/pozitii. Mai degraba se apropie lexy229 de ce-am zis eu: omul in fapt pare sa scrie in principal ca sa-si justifice (in ochii proprii, in ai lumii, nu conteaza) propriile probleme (asemanarea cu manowar se sustine de asemenea).

    @Mitza Eu n-am nimic impotriva sa placa altuia, sa fie clar. Si sigur ca in orice opinie (inclusiv a mea deci) e multa subiectivitate. Dar hai sa o iau un pic pe elemente concrete, ca sa avem ce discuta. Ah, si mai fara legatura, dar daca tot ai zis: Exupery nu e egal in toate scrierile. Ma rog, nu c-ar fi singurul inegal, dar ai mai incercat si altceva de el?

    @Mircea Popescu Cam da, suspectez ca-ti pare interesant in parte din interes pentru patologie si in parte pentru ca e "stilul tau" de abordare pana la un punct (punct esential de altfel, dar na): dezlantuit in contra lumii. Problema e ca abordarea asta tine cand ai ce dezlantui. Deh. Obositor, nu enervant. Mai ales ca se agita in gol si predictibil.

    Ca sa zic mai concret ceva de discutat:

    Uite de exemplu articol mai recent despre 8 martie cica. Care-ar fi ideea? Ca n-au rost cadourile, bun. Minunat, ar putea fi o idee. Dar care-i argumentatia? Ca toate cele legate de 8 martie (si mai general in fapt, ce "face lumea") sunt aberatii. Bun si asta, daca ar sustine-o cu ceva concret. Dar nu, o lasa asa si merge mai departe ca aia de nu-s de acord cu el sunt penibili si apoi, ca o concesie, ca e el geniu neinteles. Nu va pare ultra-super-cunoscuta treaba asta? Sau interpretez eu cumva ciudat textul?

    Pe de alta parte, intr-adevar, textul citat de ipascu ("Dragostea de tara futere de mama") e cu mult mai bun (trebuie ceva toleranta ca nu e deloc slefuit, dar orisicat). Dar chestia e ca eu n-am dat peste asa ceva cat m-am uitat mai devreme pe cateva articole. Deci se pare ca are prea putine din astea si prea multe din celelalte. Ceea ce zic c-ar explica de ce n-are cititori: cata bafta sa aiba sa nimereasca mai multa lume pe asa ceva?

  27. Mircea Popescu`s avatar
    27
    Mircea Popescu 
    Friday, 1 July 2011

    Deci, am luat la lectura textul propus si... pai... Hahahaha

    Then again, sunt o fiinta dificila cu gusturi ciudate si disposable income generos.

    A trebuit sa-l conving ca nu-mi place vegetatia muribunda, si cu banii aia am comandat o pizza apocaliptica.

    Problema cu alaturarea asta este ca aminteste alora care chiar au "disposable income" generos de viteazul Cosmin Zodila. Sa nu vrei flori si nici altceva pentru ca ai prea multi bani si ti-ai cumparat deja tot ce ti-ai putea dori e una, da' sa reciclezi fondurile e cam exact contrariul. Cel putin din ce-am vazut eu, aia care au tot ce le poate tuna prin teasta deja n-or cumparat niciodata nimic din banii de altceva, ca alea-s preocupari la nivelul "making ends meet".

    Poate ca intr-adevar, problema si blestemul este ca miroase cititorilor a curatenie de internat de baieti : ciorapi relativ curati, ciini relativ uzi, sobolani relativ lipsa, deodorant relativ ok (de-ala din anii 90, am uitat cum ii zicea, pfoai).

  28. ipascu`s avatar
    28
    ipascu 
    Friday, 1 July 2011

    Nu am simtit imperios nevoia sa tratez obiectia Dianei pentru ca, in fapt, in argumentatia mea nu porneam de pe o pozitie de complet dezacord cu recomandarea din finalul primei interventii a Dianei. Prin urmare, nu am nuantat pentru ca nu am simtit a fi necesar. O fac insa acum, o data ca raspuns la cele scrise de tine si a doua oara ca raspuns la scrisele Dianei.
    Si eu cred ca recomandabil ar fi sa incerce sa lase oleaca sinele la o parte si sa caute ideea inainte sa purceada sa scrie, doara ca, pe de cealalta parte, pot banui doar ca tocmai aista-i cusurul principal (si blestemul) ne-gasirii sinelui propriu (y compris in scris): aceea ca ii tot dai inainte cu "suarecul" din tine si atunci...cate cautari reflectate in tinerea de bloguri, atatia "suareci" ego-centristi (vorba Dianei: 1001 si chiara mai multi de atata!) si rar se intampla sa "evadeze" cate unul extrem de valoros din labirint si sa iasa la inaintare cu idei (nu dam acilea nume si exemple, ca iara s-or gasi cititori din aceia care sa strige: anatema! ass kissing & altele asemenea...)

    @Diana: In intentia mea nu era sa sune tocmai asa, cum ca tu ai afirmat ca textu-i greu de lecturat si aproape nedigerabil...Lipsa de experienta in practica scrisului isi spune insa cuvantul, asa ca, iertare!, asa am talmacit eu, cu cuvintele mele, afirmatiile tale cum ca ai lecturat textele perseverand din incapatanare si printr-un efort de vointa.

    Am citit si eu textul mentionat de tine, cel despre 8 Martie si...da :-)...ma vad nevoita sa zic asa..."then again", in ce priveste acest text, gasesc asemanarea cu Manowar mai mult decat evidenta, de-a dreptul iritanta!
    Iara in sensul acesta nu pot face decat sa reflectez si eu inca si mai adanc la spusele lui lexy229 (nu, nu acelea referitoare la faptul ca as fi un grid 2! Imi lipseste, din pacate, anvergura lui grid...), ci acelea nuantate si de Mircea, referitoare la faptul ca nemultumirea reflectata in neadaptare si-atat!!! e semn de prostie si...pe cine ar interesa sa citeasca tribulatiile unui prost?! Ma rog, poate ca formulat asa suna un pic prea dur, iara concluzia in sine comporta niste discutii care nu isi au rostul chiar aici...

    A, si pentru ca mi-a atras atentia ceea ce scria lexy229 referitor la faptul ca il citeste pe Mircea pentru ca intelege mai mult si mai bine lucrurile in cheile de interpretare propuse de el, m-am chestionat si eu de ce il citesc pe Mircea si constat ca rezultatul unui an si mai bine de lectura sustinuta se reflecta mai degraba in capacitatea mea de a(-mi) formula intrebari decat in abilitatea de a gasi raspunsuri...Este aceasta si ratiunea pentru care citesc cu imensa placere, de o buna vreme incoace, blogul Dianei (apropo, Diana, felicitari!)

    @Mitza: cand scriam "asa cum spune si Mitza..." ma refeream la partile din comentariul tau legate de eforturile de comunicare mai eficienta si la demersurile legate de cautarea de cititori. Restul, referitor la maniera si locul in care se posteaza comentariile era doar o continuare a rationamentelor si gandurilor mele, tributara, probabil, chestiunii sugerate de Mircea, cea referitoare la suita neintelegerilor / nepriceperilor noastre, care se leaga cumva firesc de teama de necunoscut.

  29. ipascu`s avatar
    29
    ipascu 
    Saturday, 2 July 2011

    @Mircea: Poti, te rog, sa fii mai specific...atunci cand ma intrebi daca nu mi se pare ca insusi PS-ul meu imi contrazice teoria...imi pare ca nu reusesc sa inteleg exact la ce anume faci referire. (A, daca e legat de faptul ca, fireste, comentam la cei in masura sa ne ofere raspunsuri, la cei cu care aspiram sa purtam un dialog, si care dialog sa se dovedeasca pe cat posibil constructiv, atunci da!!! Fara doar si poate ca e asa, iar PS-ul meu insusi imi demonteaza teoria. Pentru ca, vorba lexy-ei 229, la ce folos ca imi intalnesc angst-ul meu cu al tau, fie si pe un teren propice comunicarii, daca nu reusim, in contrapondere, sa gasim macar o bruma de solutionare pentru angst-urile noastre...)
    Cat despre chestiunea cu "cum am face sa demonstram..." legata de spiritul de casta, o iau ca tema pentru acasa si imi mai ofer, cu permisiunea ta, un mic ragaz de gandire. Voi reveni. La fel si la chestiunea legata de dilema: corelatie / cauzatie...

  30. Mircea Popescu`s avatar
    30
    Mircea Popescu 
    Saturday, 2 July 2011

    Un an ?! Pfoai, sa te temi de femei, tinere jedi, ca au rabdare sa citeasca-n tacere.

    Nu am mai indraznit :-) sa comentez la concursul de injuraturi, fin’ca “proiectul” a luat deja o asemenea amploare

    vor decide ca-i mult mai eficient sa-si lase comentariile pe un blog recunoscut indeobste ca fiind ultra- mega- super- citit, decat sa faca… “risipa de resurse”, comentand pe un blog care nu le poate intoarce acelasi gen de servicii…

    Pai ori nu vor indrazni or vor prefera, nu ?

  31. Diana, m-am referit exclusiv la romanul Citadela al lui Exupery, nu la autor în sine. De Micul prinţ cred că a auzit orice copil de ţâţă. Dar recunosc că nici nu am mai încercat altceva.
    Ah, şi să nu uit. Îmi eşti datoare un comentariu pe Fain la postul propus de mine cu scrierea lui Radu "Ultima femeie". Când ai vreme dar, nu-i nici o grabă.
    Weekend plăcut la toată lumea.

  32. io n-am citit-o! era si este in franceza tu-i mama ma-sii si a cam trecut de mult varsta pentru ea.

  33. Mircea Popescu`s avatar
    33
    Mircea Popescu 
    Saturday, 2 July 2011

    @mitza Vezi eventual si Vol de nuit.

    @Critic Mie-mi pare, dimpotriva, ca n-ai inca anii pentru franceza. Atit pentru limba, cit si pentru alte indeletniciri din acelasi spatiu. Flexical.

  34. anonimosu`s avatar
    34
    anonimosuinsigna de prim sositinsigna de tehnolog 
    Saturday, 2 July 2011

    CE m-a amuzat crancen e ca cineva- numele imi scapa- gasea ca ideea de a avea disposable income si cea de a spune cum am zis aici ca am cumparat o pizza cu banii de flori e ciudata.

    Acu io ce sa zic, se poate.

    “Cel putin din ce-am vazut eu, aia care au tot ce le poate tuna prin teasta deja n-or cumparat niciodata nimic din banii de altceva, ca alea-s preocupari la nivelul “making ends meet”.”

    Dar de unde me uit eu din Britania grasa, nu e nimic incompatibil intre a avea bani si a avea grija de ei, si remarca mi se pare ingrozitor de romaneasca in mentalitate. Am mentionat in niste posturi ca am facut o foame crancena in Romania in anii 90. Chestia asta te face sa fii oarecum econom. A avea bani suficienti nu inseamna a-i risipi, but that’s just me. Nu vreau sa dau banii pe X, ar trebui s-o fac numai pentru ca-mi pot permite? Tre’ sa pun banii aia de-o parte, sau sa-i arunc? I don’t get it. Meh

    I lolled.

  35. Mircea Popescu`s avatar
    35
    Mircea Popescu 
    Saturday, 2 July 2011

    Uite ce interesant aluneca discutia : "generous disposable income" => "disposable income" ;
    "Daca vreau un ceva, probabil ca l-am cumparat deja." => "a avea bani si a avea grija de ei"...

    Realitatea are uneori proprietatea asta interesanta ca se schimba dupa nevoile argumentatiei, ca un gumilastic. Sigur, nu in realitate, da-n capu' diversilor.

    Oare de unde tot dispretul pentru Manowar, in contextul asta ? Bineinteles, in reprezentarea de gumilastic "dispret" => "ura crancena", ca asa da mai bine la complexu' de autovictimizare.

  36. anonimosu`s avatar
    36
    anonimosuinsigna de prim sositinsigna de tehnolog 
    Saturday, 2 July 2011

    Eu am mai zis de niste cateva ori ca blogul asta e, for all intents and purposes, foarte jos pe lista prioritatilor mele. Nu e un ceva pe care sa vreau sa-l promovez… si n-a fost inceput decat ca o incercare mai mult sau mai putin reusita de a-mi reaminti limba romana, pe care nu prea am ocazia sa o folosesc.

    soopermouse Sun, 19 Jun 2011 21:10:54 +0000
    io ce zici tu acolo am zis mai demult, intr-un limbaj mai necivilizat

    http://supersuarec.wordpress.com/2010/12/12/broaste-fierte-si-pacatul-caprei-nemoarte/

    Fix de la manowar.
    Mie incepe sa imi placa.

  37. Mircea Popescu`s avatar
    37
    Mircea Popescu 
    Saturday, 2 July 2011

    Bai, cum nu intelegi tu licenta poetica, sa moara Ronaldinho...

  38. ipascu`s avatar
    38
    ipascu 
    Saturday, 2 July 2011

    De instrumentele riguroase din arsenalul unui antropolog al culturii nu dispun, asa ca imi permit sa opinez tocmai in ideea ca randurile mele imi vor aduce, pe de o parte, o minima lamurire asupra subiectului, iar pe de alta parte ii vor furniza unui antropolog al culturii material de studiu intru aprofundarea problematicii...meta-intelegerii...:-)

    Am citit si pot asuma cumva argumentatia ta cand vine vorba despre spiritul de casta al intelectualilor, despre divortul "ideologic" dintre roacheri si depesari si despre "solidaritatea" celor ce apartin castei administrative. In toate cazurile considerate de tine, cred ca spiritul de casta are drept temei existenta unui limbaj comun (y compris a unei viziuni impartasite despre...lume si viata), iar in baza acestui pseudo-argument pot intelege mai lesne de ce un aparatchik sau politruc alege sa se insoteasca in viata cu un altul asemenea: felul lor de a privi lumea, limbajul lor, maniera lor de auto-reprezentare, toate acestea si inca multe altele neenumerate aici ii fac sa se simta solidari...lumea este asa cum o percep si si-o zugravesc ei, cale de mijloc nu exista, altfel oricum nu se poate si atunci...asta e! De unde atatea nuante, de unde atata efort de introspectie, de unde atata pierdere inutila de vreme cu politeturi sterpe (astea fac parte oricum din arsenalul desuet si perimat al unui intelectual cu baston si papion, eventual, pe care regimul instituit de "clasa muncitoare" ne-a deprins sa-i privim ca pe niste "suareci" de biblioteca, respectiv puscarie, sau sa ii tratam cu...huo, intelectualule!!!)

    Asta ca minima justificare pentru organizarea in caste a politrucilor si aparatchik-icilor (proveniti in majoritatea lor din categoria...cum sa o numesc eu ca sa reflecte mai bine maniera in care ii percep eu?!..."proletariatului emancipat". Adeca: fie aceia dintre ei care, stramutati la oras si deveniti muncitori, au avut marea sansa de a prinde si o functie / functioara in "aparatul de partid si de stat", fie aceia care, inca mai ambitiosi de atata fiind, au facut si cariera studiind la "Stefan Gheorghiu", devenind pseudo-intelectuali cu pretentii de filosofi si ideologi ai regimului) vs. intelectualii din categoria de mijloc, spre exemplu, ca sa te citez pe tine.

    Asta fuse exercitiul de intelegere in ce priveste "segregarea" in caste a categoriilor anterior mentionate...si pana aici imi este oarecum lesne sa pricep de ce anume genul acesta de rationamente inca persista: atata vreme cat specimene din categoria tovarasului Iliescu, legat printr-o trainica legatura de iubire si tovarasie pe viata cu inflacarata tovarasa Nina, inca supravietuiesc, vajnice exponate ramase inca vii intr-un Muzeu Antipa al mentalitatilor, atata vreme cat ne este dat sa-l vedem (mult prea des!!!) la TV pe tovarasul Ion Columbeanu (nu, nu la vIrinel ma refer acum cu dezgust, ci la insusi tac-su, la care mentalitatea dinozauriana isi da mana in chip absolut dezagreabil cu o chestie hidoasa, devenita din intelepciunea batranetilor o chestie de genul idiotenia batranetilor), atata vreme, zic, cat toate astea-s inca vii, nu-i greu de inteles de ce, poate, tanarul de are norocul sa aiba un parinte sau bunic fost medic sau fost invatator sau fost inginer e sfatuit sa se insoteasca, bunaoara, cu un altul deopotriva cu el...

    In cazul de-l mentionezi, de asemenea, roacheri vs. depesari, ma gandesc ca, la o scara ceva mai mica si cu pozitionarea cumva intr-o dimensiune meta-istorica (sau para-istorica?!) putem vorbi despre diferente de perceptie si ideologice ale unor adolescenti framantati care, pe de o parte, simt nevoia apartenentei la un grup / comunitate de idei, iar pe de alta parte simt nevoia exercitiului (cu valente indiscutabil formatoare, zic eu) polemicii de idei, a conflictului intretinut cu temperamentul si pasiunea specifice varstei (o, imi amintesc de toate astea foarte bine din anii de liceu!), toate astea condimentate cu acea fermecatoare (pentru acea varsta) convingere ca totu-i definitiv, ca altfel nici ca se poate, ca orice confruntare se poarta pe viata si pe moarte si ca...la final...ei bine, nu-i asa?!, binele invinge!!! :-) Asa ca, privind cumva retrospectiv, pozitionarea belicoasa a roacherilor in raport cu depesarii, o vad ca pe o infruntare intre Zmeu si Greucean, de pe un pic alte pozitii si cu alte arme decat palosul, sabiile si...ba in tranta, ca-i mai dreapta!

    Cat ce priveste spiritul de casta aplicat categoriei blogerilor, l-as putea intelege (in cazul concret al "suarecelui") daca acesta si-ar fi consolidat net apartenenta la aceasta categorie, prin a) inscrierea intr-un partid al "suarecilor" si b) declararea unui razboi fatis partidului pisicilor sau macar alimentarii unui razboi mocnit fie si numai cu o singura pisica...:-) Din cate vad eu insa pana acum, "suarecele" nostru ramane deocamdata un alergator singuratic, mult prea singuratic (asta fiind si ideea prezentului post, nu?), chiar daca, cel putin in spirit, a schitat demersurile unei solidarizari cu alti suareci, din categoria carora l-am nominalizat pe Manowar.

    Asa ca, pentru a reusi sa inteleg la ce te gandesti cand afirmi ca poate fi vorba aici (cand vrem sa justificam lipsa de interes a comentatorilor) de spirit de casta, simt nevoia sa inteleg mai intai la apartenenta la ce casta anume te referi? Pen'ca nici ceilalti suareci nu par indeajuns de solidari incat sa contureze premisele unei ideologii (filosofii) soricesti care sa puna bazele unei posibile polemici cu neamul pisicesc, nici pisicile nu par atat de infometate incat sa sara la gatul bietului soarece spre a-l starpi si alta nu (ci dimpotriva, pisicile se arata de-a dreptul blazate si/sau dezinteresate de subiect, cu exceptiile notabile tu + Mitza) So...unde-i casta? Sau unde-i...absenta ei? Unde-i ideea/ ideologia in numele careia sa putem vorbi de spirit de casta? Caci mi-e greu sa-mi imaginez ca-i vorba si despre o "conspiratie a tacerii" alora de-s anti-teleormaneni ori alora de-s anti-dezradacinati ori alora de-s anti-anti (cand ma gandesc ca totusi Manowar, cu stilu-i oarecum similar, a avut "abilitatea" de a starni totusi oarece furtuni - fie ele si inconsistente - in pahar, nu?!)

    Astea fiind zise...nu, nu, mi-e greu sa imi inchipui ca e vorba de spirit de casta (ca asta-i teza pe care am incercat sa o demontez)...o fi altceva in afara de asta...o fi mai degraba, cum vad ca ai apucat sa zici aseara, o reactie la stilul nici prea rece, nici prea cald, nici prea imbracat, nici prea dezbracat, nici calare, nici pe jos...intelegi tu ce voi sa spun...

  39. lexy229`s avatar
    39
    lexy229 
    Saturday, 2 July 2011

    Pot si eu, pot si eu? Sigur ca pot si eu!
    Am citit la cineva, nu spui cine ca era tocmai in camera mea:

    Omul primeste un avertisment, care contine doua semnale, care-s 3 : Primul, ca a spamat. Acum, e discutabil ce inseamna a spama, dar cand vii tu si te apuci sa-ti pui tot website-ul la index, nu-mi pare ca e nevoie de doctorat sa intelegi ce ai facut si de ce n-o fost bine. Al doilea, ca n-a citit regulamentul. Asta iara e destul de evident, dom’le, ai citit Pe Aripile Vantului ? Ori ai citit, ori n-ai citit, nu tre sa te duci sa-ti faci analizele ca sa aflii. Si al treilea este ca ai scos din rabdari proprietarul resursei respective. Nu-i clar daca l-ai scos din rabdari ca-i el, proprietarul adica, bou, sau pentru ca ai fost tu, beneficiarul adica. Bou, zic. Dar fapt e ca ceva s-a intamplat acolo, cu rabdarea omului.

    Din cele 3 semnale, prostul neglijeaza primele doua, care-s ambele factuale, si se concentreaza cu toata energia pe al treilea, care-i singurul deschis interpretarii. Asta in general e o politica proasta, daca Ioana e maritata cu Ion, si Ion vine la ea intr-o zi si zice “Tu, esti curva, ca te-ai culcat cu Ioannis grecul si cu Giovanni italianul pe bani, pe care i-ai baut cu pustii de la Scoala Profesionala, si esti si proasta, ca ti-or pus astia pozele pe Internet, si cred ca tu ai facut si pipi in lift”, Ioana n-are a raspunde “Ba n-am facut pipi in lift, habar n-ai ce vorbesti!” Sigur, Ioni si Ioane raspund asa de cand lumea, dar nici mare semn de intelepciune nu-i.

    Acum sa aplicam!
    Sunt doua posibilitati: ori ca scrie prost si de aia nu il citeste nimeni, ori ca nu se promoveaza si de aia nu il citeste nimeni. Lumea zice ca e prima, da' el stie ca-i a doua.
    Pentru ca-i un om destept. Iar lumea este rea.
    Muie Steaua!

  40. ipascu`s avatar
    40
    ipascu 
    Saturday, 2 July 2011

    P.S.: A, pentru ca aseara imi propusesem si am trecut cu vederea sa intreb (de teama sa nu imi fie catalogata intrebarea drept tampa ori inadecvata contextului...e insa tampenia / inadecvarea mea, m-am gandit mai bine intre timp, si mi le asum ca atare): cum se poate explica faptul ca inclusiv in disputa de idei (sa-i spunem asa) cu Manowar (vorbesc despre el nu pentru ca ar fi cazul cel mai reprezentativ, ci tocmai pentru ca a fost evocat de atatea ori in randurile de mai sus) majoritatea discutiilor s-au purtat pe blogul tau si nu pe al lui?...Sigur, se poate explica prin aceea ca majoritatea comentatorilor isi doresc un partener interesant si provocator pentru conversatie si atunci, cum cititorii tai sunt mai inteligenti decat ai altora (vorbesc serios aici, aista nu-i lucru de saga!), ei au optat pentru a-si alege alti parteneri la fel de inteligenti si incitanti de conversatie. Dar e asta o explicatie completa sau imi mai scapa mie ceva?

    La fel si in cazul extrem de interesantei dispute (revelatoare cumva) cu...Doina Popescu parca se numea, spre exemplu? In care aproape ca ai fost acuzat de unii de linsaj mediatic :-) la adresa unei vajnice reprezentante a sexului slab, foarte slab! (ca nici nu mai reuseam sa imi dau seama prea bine care era vina-ti mai mare: ca ai atacat la persoana o femeie sau ca i-ai desfiintat acesteia nestramutata convingere ca persoana-i are in chip obligatoriu si neparat - si - o personalita te!) Prea putine dialoguri s-au purtat pe blogul ei, au fost acolo doara numai cateva...femeesti lamentari si...cam atat...majoritatea celorlalti au preferat sa opineze (opinii pro- si contra-) pe blogul tau...inclusiv impricinata...si, daca imi amintesc bine, au fost dispute destul de aprinse si pe fain...

    Cum iti explici tu toate astea ca si fenomen (nu neaparat in termeni de antropologie, poate suna mult prea pretios, desi...ar fi interesant daca ai face si asta!)? Si acestea sunt doar doua dintre multele exemple posibile, pentru ca, iaca!, am si un exemplu pozitiv la indemana...Cum iti explici diferenta in ce priveste volumul comentariilor intre blogul tau si al Dianei, spre exemplu, pe care eu personal il consider unul foarte bun si la care am ajuns, marturisesc, gratie, pe de o parte, interesului suscitat de substanta bogata a comentariilor ei, iar pe de alta parte elegantei si sportivitatii de care ai dat tu dovada in repetate randuri, cand ai facut publice dialoguri extrem de incitante purtate personal cu Diana, prin trimitere la o a doua parte a conversatiei direct pe blogul acesteia? Ei bine, cu toate astea, daca ar fi sa facem o trecere in revista exhaustiva a interventiilor Dianei, in dialog cu tine sau in dialog cu alti cititori extrem de interesanti ai blogului tau, rezulta ca Diana e, cantitativ, mult mai prezenta pe blogul tau cat priveste numarul comentariilor, inclusiv atunci cand a angajat interlocutori diferiti de persoana ta? Calitativ, sigur, e la fel de prezenta si intr-o parte si in alta, poate cu un plus de masura pe blogul ei, unde isi devoaleaza, cu delicatete si buna pricepere intr-ale literelor, (si) parti bine tainuite ale sensibilitatilor ei...doar ca acestea toate nu suscita, vezi bine, atat de multe comentarii...
    Hm?!

  41. ipascu`s avatar
    41
    ipascu 
    Saturday, 2 July 2011

    @lexy229: :-))) Ahaaa, acum am inteles! Fain citatul, faina si explicatia! Serios! Se prea poate sa ai tu foarte mare dreptate acilisha...in plus, apreciez concizia stilului tau, care la mine, din pacate, e admirabila, sublima chiar, dar lipseste cu desavarsire! :-) Sper sa vie intre timp, poate (sper, cred!) e chestiune de practica sustinuta a scrisului...

  42. Mircea Popescu`s avatar
    42
    Mircea Popescu 
    Saturday, 2 July 2011

    @ipascu E foarte probabil ca limbajul comun sa joace un rol important. Totusi, ce-a fost intii, oul sau gaina ? Survine limbajul comun dintr-un mariaj de capacitati, interese si preocupari, sau survin ele dintr-un limbaj comun, asa cum totul pare-un cui omului inarmat cu un ciocan ? Pina la urma, relatiile (mai sexuale sau mai ne) survin tocmai in urma creerii de catre parteneri a... unui limbaj comun. Pisicuta mica si pisoias pufos sunt avatarurile stampilei rotunde si-a dosarului cu sina, pina la urma. (Chestie care-mi aminteste de bancu' ala cu de ce nu se fac orgii in birourile administratiei publice ? Pai pentru ca toti sunt rude pe-acolo).

    Merita observat ca in zilele noastre, de cind cu "libertatea" si "democratia" problema nu se mai pune in sensul alegerii, unui dat imutabil, el e X, ea e Y, ce ramine de facut ?! ci in sensul manipularii, modificarii, orfevrariei. Alege-ti, puiu' mamii, o fata buna, cuminte si ascultatoare, ca pe urma ii gasim noi un loc ceva. Asa ajung ministerele pline de copchii incompetenti : parintii lor incearca sa-si rezolve problemele de casta din mintea lor prin manipularea destinelor tineretului (vai, cit de noua-i chestia asta veche, jur). Si-asa ajunge o fata cu retard usor sa se chinuie in rolul inadecvat de profesoara de analiza matematica. Si-asa ajunge toata lumea sa incurce pe toata lumea : pentru ca niste idioti au considerat ca a incerca sa alinieze realul la idealul cel defect si paduchios din capul lor e mai important decit sa-si alinieze ei idealul la realul care este. Da' sa trecem peste ca numa' ma-nervez.

    Totusi, motivul pentru care cele de le numesti si cataloghezi sunt inca vii este - incredibil, inacceptabil, indiferent de considerentele astea - faptul ca-s adevarate. Exista un simbure de adevar in relatia dintre un Ion si-o Nina, am sa-ti caut imediat prin arhiva de fotografii o poza de-am facut-o celui mai frumos grup statuar din lume, pe care l-am vazut, ingropat, intr-un muzeu anodin din Egipt. Cred ca va ilustra perfect ideea.

    Ca ne place sau ca nu ne place, cred ca-i stupid sa ne lasam furati de aparente, si sa aruncam copilul odata cu apa. Oricit de ridicole pot fi ori pot ajunge formele, este ceva uraniu acolo-n forma ceea, va trebui recuperat, pentru ca lumea-i un joc in care nimic nu se poate nicicum pierde.

    Apropo de greuceni, ca asta-i chestia, toti se vedeau zmei da' toti erau greuceni de fapt, apropo de ei : sa nu-ti inchipui tu ca nu se dadea cu palosu'. Ohooo, si inca cum. Si trinta, din belsug. O lupta de idei fara buze sparte nu-i lupta, pai ori suntem tineri ori nu mai suntem. Da' nu cred nici un moment ca toate faptuirile si trairile celea apartin intr-o cit de mica masura traitorilor si faptuitorilor. Deloc, sunt forme ale unor forme ale unor forme, care-i duc ca o apa, acolo unde stiu ele sa-i duca, si pe ei nu-i intreba nimeni mai mult decit intreaba apa paiul. De fapt, paiul e un ce exceptional, in general e mai degraba "mai mult decit se-ntreaba apa pe sine".

    Suarecul nu si-a declarat razboiul pin'acum pentru ca nu l-a bagat nimeni in seama cit sa observe ca se poate. Daca urmaresti chestia, intre timp declaratia s-a petrecut. Sa-mi spui acuma, daca alinierea lui formala la grup (apropo de care chestie, un exemplu mai vechi) este rezultatul unei alegeri a lui, sau este rezultatul alegerii mele de a-l baga in seama ? Cine face ceasul sa mearga, rotitele din el sau al de-l trage ? Sau timpul insusi ?

    In tot cazul, oamenii se recunosc, ca si soarecii, dupa miros. O femeie nu stie de ce se simte brusc topita de ochii unui barbat, niste tineri nu stiu de ce se simt brusc in largul lor si-ncep sa bea si sa cinte, sunt un milion de cirlige mici atirnind din partile capului lor la care ei n-au acces (ca are si capu' atita cap cit sa nu-i lase pe-acolo, daca mai strica ceva, prosti cum is ?!) de care dac-agheti ceva brusc ai acces la altceva. Asa functioneaza stiinta marketingului, privitorii nu tre' sa inteleaga cum li se influenteaza lor alegerile, e destul sa priveasca. Privesti si cistigi. Cistigi, adica in sensul devenirii, bineinteles. Stii tu cind te infecteaza un virus ? Ii simti glicopeptidele intrind in copulatie cu receptorii-ti din celule, desghiocindu-le, preluindu-le functia respiratorie si aparatul reproducator pentru propriile scopuri ? Ce scopuri sunt alea ? Crezi oare ca daca boala nu se gaseste descrisa-n carti virusul nu exista ?

    @lexy229 Pai daca-i vorba sa poti bag sama ca de putut poti.

    @ipascu #2 Majoritatea disputelor se poarta be blogul meu si nu al X-ului (un alt exemplu mai vechi) exact din motivul explicat acolo : eu am si abilitatea, si capacitatea, si inclinatia de-a urmari argumentul, oriunde ar duce el, si respect libertatea expresiei. Aparent astea-s niste tarmuri prea indepartate pentru toti ceilalti. Din pacate.

    Diana sta deoparte. E o femeie foarte inteligenta, foarte cultivata, capabila de opinii pertinente si argumente bine structurate - eu o folosesc fara mila si fara remuscari drept tablita de incercare, osasepie pentru tot soiu' de aliaje din capu' meu. Dar in timp ce lumea se injura ea sta deoparte si se amuza cum isi toarna copiii nisip in cap. E drept ca-i ridicol, da' problema mare aici e ca nici o femeie, niciodata, nu se va iubi cu unu' care nu-i pune mina pe fund. E un fapt, n-are cum. Poate fi ala oricit de inteligent, de cultivat, de elegant, de eterat, o perfectiune. Va visa la el, eventual, da' de tavalit se va tavali cu ce se poate-alege dintre cine-i pune mina pe fund. Ca alte optiuni nu-s.

    Unii stau si se uita pentru ca nu pot mai mult, fizic, sunt paralitici, sunt ciungi, altii stau si se uita pentru ca sunt blocati mental, au avut experiente nefericite si acum se tem, sau s-au convins ca-s prea batrini, prea uriti, prea verzi, prea rotunzi. Altele stau si se uita pentru ca au alte prioritati si alte interese. Dar indiferent de toate aceste explicatii, faptul ramine : de tavalit se tavaleste cine pune mina, nu cine priveste.

  43. ipascu`s avatar
    43
    ipascu 
    Saturday, 2 July 2011

    @Mircea:.... :-) sunt cumva coplesita de amploarea raspunsului tau si socotesc ca e bine si intelept sa imi acord timpul necesar pentru a savura priceperea cu care ti-ai invesmantat argumentele in cuvinte...

    Incerc insa cateva raspunsuri, asa, dupa o prima lectura a mesajului tau, intr-o ordine complet aleatorie...

    Nu ma indoiesc de faptul ca (poate) exista un sambure de adevar in relatia dintre un Ion si o Nina. Astept si fotografia promisa de tine (ca sa inteleg mai bine!), pentru ca altfel nu reusesc sa intrevad legatura, plus ca nu pot opina pe tema trainiciei si fundamentelor acestui sambure...

    Mie acum imi vin in minte, fara legatura cu paragraful anterior, o gramada de piese si piesute de teatru cu care mi-a fost realmente intoxicata copilaria si adolescenta, difuzate parca martea seara, la teatrul de televiziune, si purtand marca Aurel Baranga, parca, dar si alt nume de dramaturg, care acum imi scapa, in care un tovaras Ion se indragostea lulea de o tovarasa Nina la o sedinta de partid sau la o plenara si in care numai si numai disputele ideologice mai puteau tulbura linistea altfel de cristal a trainicei familii legate pentru...pana cand moartea ii va desparti...caci "ceea ce Partidul a legat, omul sa nu desparta!" Asa era cumva, nu?...si, daca ma gandesc bine, cam asa au stat lucrurile si in cazul cu destin aproape de poveste al raposatilor soti Ceausescu...Singura piesa al carei curs era cumva tulburat si de alt gen de drame sufletesti si trairi era una...uite, constat cu regret ca nu-mi mai amintesc acum numele ei, caci am iubit-o enorm, enorm de mult!...nu stiu daca nu ii zicea cumva " Citadela sfaramata", imi amintesc ca prin vis ca o citeam si rasciteam pe nerasuflate dintrun volumas mic de dramaturgie romaneasca, ceva cu coperti rosii, aparut in BPT, cred, dar n-as putea baga mana in foc pentru asta...ei bine, in piesa asta aparea si un personaj pe nume Matei, parca, un reactionar primejdios din punctul de vedere al autorului, era clar, si care avea indrazneala de a-si pune intrebari, de a visa, de a nu se adecva la societatea comunista in plina constructie si in plin avant si care...fireste, sfarseste prin a fi pedepsit de catre autor si de catre societate, implicit, prin aceea ca este marginalizat, impins la periferie, declarat cumva...veriga defecta si oferit drept pilda catre toti aceia care ar fi indraznit cumva fie si numai sa viseze la inadaptare...Mie, cu ochii celor 12 - 13 ani pe care ii aveam atunci, purtand inca in mine treaz germenul scormonitor al spiritului de fronda (nu auzisem inca de roacheri si depesari, plus ca am cam crescut cu cartile in mana de foarte, foarte de timpuriu!) personajul asta amarat si chinuit de toate trairile pamantului imi era cel mai drag dintre toate! A, el venea dintr-o familie cumva mic burgheza, cred, ca asta am uitat sa spun, si, dintre toti membrii, avea cele mai mari dificultati de a se adapta...noii societati comuniste atat de multilateral dezvoltate bla bla...la care, in trecere fie spus, toti ceilalti membri ai familiei sale au reusit, finalmente, sa adere, punandu-si fiecare in slujba construirii comunismului talentul, priceperea si educatia aleasa de fosti mic burghezi, actual convertiti la marele adevar al egalitatii dintre oameni...asa cumva era povestea...as da orice sa mai gasesc cartea, sa recitesc textul, sa vad cam cum il mai percep acuma, cu ochii si experienta celor 35 de ani de acum...fiindca atunci alegerea si identificarea cu personajul au fost asa, instinctive si nejustificate, in baza unei filiatii sufletesti, caci altfel nimeni dintre ai mei, desi nu erau cei mai entuziasti si ferventi sustinatori ai euforiei comuniste a momentului, nu au indraznit sa aprofundeze cu mine subiectul, de teama sa nu ma tradez cumva printr-o spusa gresita pe la scoala, pe undeva, urmand ca apoi sa suportam consecintele si sa devenim cu totii un fel de Matei ai comunitatii din care faceam parte...

    Ti-am istorisit aceasta poveste pentru a raspunde intrucatva si intrebarii tale din debut, cine a fost mai intai, oul sau gaina, limbajul sau casta / spiritul timpurilor / solidaritatea intru ceva idee? Probabil ca e cate putin din fiecare, doar ca, spre exemplu, si in textul despre care tocmai ti-am facut vorbire ideea era cumva ca structura / fondul (sau forma?!) existau deja, tot ce trebuia identificat pentru a fi asimilat acestui fond - forma (ca nu ma pot hotari asupra abordarii corecte a aspectului) era limbajul comun. Odata acesta identificat, era vorba practic despre o chestiune de asimilare, care mai necesita pe alocuri minime eforturi de cizelare /educare / slefuire a entuziasmului si...gata! Casta castiga un nou element de nadejde! Tot ce nu era asa era impotriva castei si era marginalizat si rejectat si ratat si se pierdea in visare si...acesta era Matei al meu care...era o ruina si un lest si un rest al unei lumi demult apuse si...nah! Visarea - ca sursa de ratare si de suferinta si de vesnica, neputincioasa si inutila interogare...Aveau sa mai treaca inca multi ani pana cand am descoperit intr-unul din primele volume ale lui Patapievici ca "in definitiv nu exista ratare, ci ratati", iar asta mi l-a justificat / argumentat pe personajul Matei in ochii mintii si mi l-a revelat intr-o alta forma, nuantandu-l, imbogatindu-l cumva, apropiindu-mi-l cumva mai mult prin puterea intelegerii...

    Sigur ca aproape oricarei persoane inarmate cu un ciocan lumea ii poate parea un cui, dara...stiu si eu...

    Da, am urmarit si eu "fenomenul" suarec in evolutie si am vazut si eu cu uimire si usor amuzament la ce anume te referi. La cele doua intrebari adresate de tine as raspunde ca nici exclusiv rotitele nu-s impricinatele care fac ceasul sa mearga, nici exclusiv tu, care tragi ceasul...poate ca timpul ar fi raspunsul potrivit, ori poate ca cevashilea dincolo de noi si de timp, venit, asa cum zilele trecute parca ziceai, de undeva de prin cutia ceea numita si a Pandorei, care face in chip inexplicabil omul sa-si constientizeze resursele (si aici nu conotez "resursele" exclusiv in sensul lor pozitiv, caci e important acest aspect!) abia dupa ce i-a fost oleaca zgandarit orgoliul...ceva in sensul asta ma gandesc...doara ca nu ma pricep acuma foarte bine sa nuantez ideea...probabil insa ca vei reusi sa o prinzi cumva din zbor...

    Trist e cand omul, acelasi, nestiind ce sa faca cu ele, cu resursele, alege sa se napusteasca, de asta-data, cu dintii stransi si cu privirea incruntata, spre a-si depune urgent adeziunea la Partidul Suarecilor, iara nu numai in calitate de simplu membru, nu!, ca de-acuma e o mini-vedeta in clanul soricesc, caci o purtat razbel aproape de niminea stiut, dara greu si nimicitor, cu casta pisiceasca, s-atunci, aureolat d-asa izbanda, aspira la insasi sefia Partidului...cum altfel, nu?!

    Revin indata ce timpul mi-o ingaduie...

  44. Mircea Popescu`s avatar
    44
    Mircea Popescu 
    Saturday, 2 July 2011

    E buna observatia lui Patapievici, chiar daca usor amara. Pina la urma, in pofida nenumaratelor ratari ale socialismului implementat in nenumarate feluri, iata ca americanii se pregatesc sa mai incerce o data. Doara nu exista ratare, exista doar ratati, si-ncercarea moarte n-are, chit ca cine-ncearca moare.

  45. ipascu`s avatar
    45
    ipascu 
    Saturday, 2 July 2011

    ...Cat ce priveste spusele tale referitoare la Diana, apoi mari adevaruri ai grait si alte lucruri mai intelepte si mai adevarate la ele nici ca se pot adauga in contextul dat!

    ...Iara din perspectiva extinsa a ideii ca de tavalit ne tavalim doara numa' cu cei de ne pun mana pe fund, iara nu cu aceia la care numa' visam si-atat, poate ca ar fi interesanta o evaluare din prisma antropologului-initiator a fenomenului (si fenomenalului :-)!!! ) "concurs de injurat blogeri"... La fel ca si in cazul "suarecului", poate ca ar fi interesant de raspuns la niscaiva intrebari de genul: cine a facut concursul asta sa mearga asa de bine, sa evolueze pe principiul bulgarelui de zapada? Existenta unui premiu pus in joc? (sincer, nu cred...) Placerea insasi a jocului? Voluptatea injuraturii? (ca voluptatea imensa a lui "Ba p-a ma-tii!" constat ca o avem cu asupra masura!) Sunt toate injuraturile astea adunate aici rezultatul alegerii noastre de a participa la concurs? Sau sunt rezultatul alegerii tale de a ne baga in seama si, dupa caz, de a ne "zgandari" cate oleaca, cate oleaca:-), spre a "stoarce", in felul acesta, tot ce-i mai...bun si amuzant in noi ? Sau e cate putin din fiecare? Mie una o astfel de abordare / analiza post-concurs mi-ar parea supremul castig, mai valoros inca decat valoarea insasi a premiului pus in joc!

  46. @ipascu Dar nu-ti fa probleme ca s-a inteles un pic altceva decat voiai sa zici, ca iaca, se corecteaza imediat. A pune intrebari bune imi pare mai greu decat a da raspunsurile corecte - asa ca zic ca-i bine tare daca ai inceput sa pui mai multe intrebari :) Ca de exemplu, dac-ai pus acum intrebarea ca "pe cine ar interesa sa citeasca tribulatiile unui prost?", deja devine mai clar care-ar putea fi cititorii suarecului: 1. cum si prostul e om - cei interesati de studiul oamenilor (ca de exemplu Mircea imi pare); 2. eventual cei care au asa o banuiala ca ar risca sa fie/scrie ca prostii - ca sa vada "asa nu"; 3 eventual cei care se amuza de prostia altora (asta nu exclude 1, bineinteles). Acceptand chestiunea asta, se pare altminteri ca in blogosfera romaneasca sunt prea putini cititori de tipul 1,2,3 ca sa renteze sa scrii ca prostul daca nu esti unul. Mai ramane intrebarea ce spune faptul ca nu-s suficient de multi astfel de cititori...

    Ma bucur mult ca am reusit inseamna sa spun ceva util oamenilor pe blog :)

    @Mitza A, pai inseamna ca a propos de Saint-Exupery m-ai confuzat, ca zisesi apoi de "Balzac" la modul general samd. Da' nu-i bai, am lamurit, bun. Si sustin recomandarea lui Mircea, "Vol de nuit" :) Revin si cu raspunsul pe fain, dar mai dureaza un pic, ca e de raspuns mai pe larg si uite ca abia fac fata aici...

    @Mircea Popescu Pentru aliajele interesante (in general ale tale sunt), cu placere. Este ce zici tu de pusul mainii pe fund, dar premisele pe acolo-s mai lipsa. Sper sa apuc sa pun pe blog, ca e subiect mai de intindere.

  47. Mircea Popescu`s avatar
    47
    Mircea Popescu 
    Saturday, 2 July 2011

    E falsa concluzia ca "sunt prea putini cititori de tipul 1,2,3 ca sa renteze sa scrii ca prostul daca nu esti unul. " Hai sa innumaram pe degete : dadatroll ; trupa de zosi (perfu, petcu etc). Cam toti blogarii cititi sunt oameni care fac pe prostii fara sa si fie.

    Observatia se extinde usor si la media in general. Mircea Badea. Dan Diaconescu. Nenumarate exemple.

    Cauza-i simpla, da' ai eludat-o : cititorul de tip 4, prostul insusi, care cauta balega pentru ca acolo se simte el acasa, care citeste prostii cu un talimb dar cald sentiment al apartenentei. Uita-te la Manowar, ca-i cel mai bun exemplu, citi is acolo pentru ca e singurul loc din toata lumea unde prostia lor nu-i doar tolerata, da' si incurajata ? Sau uita-te la arhi, sau la bizdigau ala cum il cheama. De ce consuma publicul otv, mircea badea scl pe piine ?

    Majoritatea consumatorilor de cultura in .ro sunt tipul 4, prosti ce-si cauta confirmari.

    A, da, am uitat, pisi : intinde-te linistita.

  48. @Mircea Popescu Zici ca zoso, perfu samd chiar pot citi? Cum deduci? Si chestia e ca, parafrazand, prostii sunt prosti in multe feluri. Lumea nu se uita la Mircea Badea ca e prost, ci pentru ca "le zice el alora" - e un fel de Cavalerul Prostilor. Ori ce drac sa faca chiar si prostii cu un Suarec? Tocana eventual.

    Ori zici prosti care-si cauta confirmari, ori zici cultura. Cel putin in aceeasi fraza. Ca altfel risti sa para ca-ti cauti confirmari, pisi.

  49. Mircea Popescu`s avatar
    49
    Mircea Popescu 
    Saturday, 2 July 2011

    Mincati-as motanasu' tau, tot ce produce omu' e cultura, nu exista ierarhizari implicite si nici medie de admitere. Orice productie ideala e o productie culturala implicit.

    Putin conteaza pina la urma daca ei pot citi sau nu. Tot ce se cere e sa nu creada ce scriu. Tu chiar crezi ca trupa crede ce scrie ? Mnoa.

    Eu continui sa cred ca lumea se uita la MB pentru ca privindu-l se simt acasa. Li-e familiar, prin stupiditate. Uite, compara asta cu asta. Restul exemplelor date sunt dificil de documentat, dat fiind ca mnoa, ce sa si documentezi, asa ca prefer sa-l discut pe asta. Nu cred ca asa preferinta-i neaparat indicatie de slabiciune-a tezei.

  50. Care-i media de admitere pentru prostie? Sau pentru inteligenta daca preferi. Si in acceptiunea ca tot ce produce lumea e cultura nu mi-e clar care nu e consumator de cultura, ca macar formulare a citit, tv a vazut. Deci care-s "consumatorii de cultura" ca grup distinct?

    Nu degeaba am zis ca exista tot felul de prosti. Prostia poate fi folosita cu succes pentru a atrage un anumit tip de oameni, de acord. Dar folosirea ei pentru asa ceva necesita o minima abilitate (care nu-i musai inteligenta de altfel, dar pe care MB o are printre altele). Si in plus imi pare ca cititorii din categoria mentionata de tine sunt foarte sensibili la orice semnal/incercare de a iesi un pic din prostie (motiv pentru care ma indoiesc ca MB sau Diaconescu sau care vrei tu ar putea sa faca emisiunile cu pricina mai putin tampite fara sa se duca la fund). Suarecul ii rateaza pe acestia pentru ca nu e inca suficient de focalizat pe prostia-i proprie (fie ca nu are abilitatea sa intuiasca asta drept strategie, fie ca pur si simplu ii mai scapa pe langa) - vezi articole ca cel cu "Dragostea de tara..."

    Daca se uita lumea la MB strict pentru ca e familiar sau daca e ceva mai mult de atat imi pare ca e destul de greu de demonstrat la modul absolut.

  51. Mircea Popescu`s avatar
    51
    Mircea Popescu 
    Saturday, 2 July 2011

    Da' si prostia-i act cultural si fapta de cultura, se chiar studiaza mai nou in postmodernism cu bune rezultate (ba chiar si inainte, Flaubert de-un exemplu, poate chiar Cervantes de altul - cu siguranta intentia lui era mai degraba de antologare-a prostiei).

    Consumatorii de cultura ca grup distinct sunt evident cei ce intra intr-o anumita definitie a actului cultural. Obisnuitii de la Ateneu sunt consumatori de cultura muzicala-varianta Ateneu (diferiti si diferentiabili de consumatorii de cultura muzicala-varianta Scala, de exemplu, sau varianta Filarmonica din Viena), obisnuitii de la manelodrom idem, consumatori de cultura muzicala varianta manelodrom, impartirea consumatorilor se face dupa produsele consumate. Da' consumatori sunt toti, fiecare, cu totii.

    E clar ca-i greu de demonstrat, si pina la urma demersul e in mare parte speculativ, in lipsa unei disectii vero. Da' cit ce priveste definitia prostiei, eu operez cu urmatoarea : acela-i prostul care confruntat cu dovezile unei erori se apuca sa compare costurile rectificarii erorii cu o imaginara evaluare a costurilor ascunderii ei.

  52. @dAimon
    Imi pare ca zici o chestie important de retinut pentru cei ce-si propun sa se bloagheze:
    "işi construieşte astfel textele încât să n-ai ce comenta. are părerea ei, o argumentează suficient, trebuie să fii al dracului de pornit contra părerii ăleia ca să te apuci de deconstrucţii."
    N-am citit ce scrie asa ca nu pot evalua daca ii cazul. Da imi pare neobisnuita alaturarea observatiei tale reluata mai sus cu numeroasele opinii ale altora ca omul e prost sau ca se preface ca e.

  53. Mircea Popescu`s avatar
    53
    Mircea Popescu 
    Saturday, 2 July 2011

    Ceva de genul ca "prostii au cea mai multa dreptate pe lumea asta" ?

  54. Nu-i exclus sa fie unul din raspunsurile posibile. Da atunci chestia cu argumentarea fara colturi imi pare ca nu-i adaptata subiectului.

    Sensul in care duci tu discutia e spre "omul zice atatea tampenii si cu atata convingere ca nu-ti vine sa-ti pierzi vremea contrazicandu-l".

  55. Mircea Popescu`s avatar
    55
    Mircea Popescu 
    Saturday, 2 July 2011

    Pai io asa am inteles ce-o zis Alex. Sa ne edifice, zic!

  56. N-am timp sa citesc toate comentariile, dar uite reteta succesului, care n-are legatura cu calitatea scriiturii:
    1. aroganta. daca n-o ai natural, ia cursuri.
    2. efort masiv de lansare. asta inseamna sute de comentarii la obekt, angajare cu alti bloggeri si eventual reclame adwords daca-ti dau 100 de para gratis, credit.
    3. cult masiv al personalitatii, in sensul ca la fiecare 2 paragrafe explici cat esti de tare, unic, de neinlocuit si cat esti de elitist, inteligent si avansat in toate cele.
    4. cheltuie cel putin tot atat timp interactionand cu alti bloggeri si cultivandu-ti audienta cat petreci scriind. eventual mai mult.

    Singura explicatie logica pentru "servilism" este dorinta de a evita succesul.

  57. Mircea Popescu`s avatar
    57
    Mircea Popescu 
    Monday, 4 July 2011

    Spui asta din perspectiva cuiva care-a gustat din zisul succes, sau din perspectiva cuiva care n-a, desi se chinuie a blogui de niste ani lungi deja, ani in care a vazut diversi trecindu-i in fata, si desi s-a cam acri totusi "stie el" cum ar trebui sa faca (chiar daca in mod inexplicabil ce "stie el ca ar trebui sa faca" se muleaza perfect pe defectele si lipsurile lui proprii si personale pe care prefera sa le rationalizeze in loc sa le rezolve) ?

    Doar intreb, sa stim cum stam.

  58. Nu cred ca perspectiva din care-o spun schimba catusi de putin intelesul spuselor mele. Poate sunt un blogger de succes, poate nu-s deloc blogger (sansele sa fiu un blogger de succes sunt minime ca ne fute statistica).

    N-am citit suareca, dar inclin sa cred ca n-o intereseaza succesul.

  59. Mircea Popescu`s avatar
    59
    Mircea Popescu 
    Monday, 4 July 2011

    Perspectiva schimba foarte mult lucrurile, pentru ca nu vad cine-ar lua sfaturi de la un Don Juan virgin.

    Revenind la obiect : singura calitate care face un bloger este o deschidere, autentica si nu mimata, fata de nou si fata de ceilalti. Inteligenta ajuta dar nu-i necesara, restul nu prea conteaza. Persoanele inchise n-au nici un fel de sanse, indiferent cit or fi de inteligente, citi bani sparg pe adwords, cit de mult muncesc, cit noroc au si orice altceva.

    Zic sa aplici, va face minuni chiar si pentru tine.

  60. De-acord cu Don Juan-ul virgin, dar pentru unii laudatul miroase a virginitate.

    Cat despre deschidere, nu-i aroganta o inchidere?

  61. Mircea Popescu`s avatar
    61
    Mircea Popescu 
    Monday, 4 July 2011

    Nimic nu-i in de sine nici inchidere nici deschidere, si aroganta se poate folosi pentru a ajunge la miezul lucrurilor cum se poate folosi orice altceva.

    Eventual nu citi articolu' asta, ca-i discutata acolo mai in detaliu chestia. Pe scurt :

    Nu-i dificil de explicat : intr-o societate mai inclinata sa invidieze decit sa admire (mult, mult mai inclinata), este mai rational sa te adresezi invidiei decit admiratiei semenilor. Ca n-o fi elegant, probabil ca nu-i. Ca n-o fi “frumos”, probabil ca n-o fi. Dar este eficient. Si este inteligent.

  62. pot si eu spune (cum am spus deja) ca intr-o societate religioasa, ipocrita, preacurvasarita sau all of the above, virginitatea e mai importanta decat experienta. un don juan virgin poate da sfaturi si un suarec fara comentarii te poate invata una alta.

    mno good asa. soarec isi defineste succesul altfel. este evident ca nu incearca sa aiba succesul tau. eu zic ca nici nu vrea, dar nu pot sti asta, e doar o impresie.

  63. Mircea Popescu`s avatar
    63
    Mircea Popescu 
    Monday, 4 July 2011

    Am vorbit io de succes, mai hopsedatule mai ? Io am intrebat altaceva-n articolu' vietii. Ca tu ai venit pe urma oarecum alaturea cu drumu', si ai cerut un sfat pe preocuparile tale (alea cu succesu'), pe care ti l-am si dat, de altfel, nu modifica cu nimic articolu' original, discutia de-aici si de-acolo pe temele alea etc.

    Sa invatam sa ne adecvam situatiei concrete, zic, mai degraba decit sa incercam sa pretindem ca ea ni se adecveaza, cumva, magic, noua.

  64. http://img692.imageshack.us/img692/7499/130963872256.png

    gtfo

  65. Tu te/ne-ntrebi in articol de ce nu-l citeste nime' - cu alte cuvinte, de ce nu se bucura de succes, asa cum este indeobste definit de scriitori / bloggeri.

    N-am dat niciun sfat, incercam doar sa dialoghez nearogant.

    Esti cam jumpy, n-ai rabdare, d-aia nu-ti creste nici ciresu' :D

  66. Mircea Popescu`s avatar
    66
    Mircea Popescu 
    Monday, 4 July 2011

    Ca tu ai venit pe urma oarecum alaturea cu drumu’, si ai cerut un sfat

    Da' citim mai cu talent ce scrie lumea-n directia noastra, in loc sa dam din proasta de gura cum "am incercat sa dialogam nearogant" ? Ca nu exista aroganta mai mare decit sa comentezi pe ce n-ai citit, pricepi tu ? Si nici jumpareala mai mare decit sa te repezi sa raspunzi la ce n-ai apucat inca sa pricepi.

    Cam de-aia-mi si creste ciresu', ca-l adap cu heringi colorati indeobste-n rosu, din care primesc mari cantitati de la diversi.

  67. n-am dat sfat, n-am cerut sfat; nu schimbam sfaturi. indeobste, in tarisoara noastra, nimeni nu da sfaturi ci doar injura deghizat.

    eu n-am zis ca nu-s arogant, sau ca nu-i bine sa fii arogant. asa ca...

    ...
    ...

    despre ce vorbim, de fapt?

    cat despre cires, renunta. atrage elefanti cu ochii rosii.

  68. Între timp a dispărut. supersuarec.wordpress.com is no longer available.

  69. acu te-ai trezit si tu?

  70. Nu, dar dacă nimeni altcineva n-a mai spus asta aici, m-am gândit s-o fac eu.

  71. Mircea Popescu`s avatar
    71
    Mircea Popescu 
    Monday, 17 October 2011

    Asa am invatat noi la scoala mincinosilor-ciorditori-anonimi : facem cacaturi, pe urma stergem, pe urma venim si afirmam ca suntem mari, tari si deosebiti. Si ne umimi cind lumea ne dispertuieste, si sustinem ca de fapt ne uraste.

    Lumea insa tine istoria.

  72. Cred ca s-a expus ceva si daia.

    Ps : soopermouse.wordpress.com/about/

  73. Mircea Popescu`s avatar
    73
    Mircea Popescu 
    Monday, 17 October 2011

    Da, retin ca m-am distrat atunci de imbecilismul cronic al cetateanului(/cetatencei ?).

    A ghost haunts Britain
    Yes, it’s a Marx pun. Go read him, he’s still right.
    Even if she’s still somewhat alive, the ghost of Maggie Thatcher is still haunting the bleak landscape of British politics and will continue to do so until someone will plainly come out and call the old hag on her deeds- the destruction of the bespoken British manufacturing industry.

    Idiotenie clasica pentru socialisti, WAR IS PEACE, FREEDOM IS SLAVERY, IGNORANCE IS STRENGTH, alea.

  74. @Mircea Popescu: chestia aia nu știu dacă se cheamă ținere de minte a istoriei, dar e posibil să se cheme furt. La asta te-ai gândit? Ce hater pot să fiu...

  75. Mircea Popescu`s avatar
    75
    Mircea Popescu 
    Monday, 17 October 2011

    Oricine are standing e liber sa verifice teoria aia cu furtul in fata unei curti. Raspund cu placere.

  76. ahahaha 1984. dar marx n-a fost nici chiar asa rau, el fabula niste chestii si cum nu s-au pus in aplicare cat a trait, nu si-a dat seama de magaoaie.
    asta si faptul ca l-au adoptat barbarii de rusi si nu germanii.

    e o ea.

    zice pe blog inainte sa-l stearga cica face 50 pound pe ora "in domeniul ei", ceva IT.
    bine, e si supt pula o posibilitate, dar sa nu fim rai. oh wait.

  77. Mircea Popescu`s avatar
    77
    Mircea Popescu 
    Monday, 17 October 2011

    Bai, astia anonimii de internet pot fi absolut orice. E o ea dupa ce trece testul cu ToGTFO. Pina la 50 lbs pe ora mai are de halit ramen. Parerea mea.

  78. Lol ba nu-i tailandeza hatere.

  79. Mircea Popescu`s avatar
    79
    Mircea Popescu 
    Monday, 17 October 2011

    A trap by any other name...

  1. [...] acum vreo cateva zile, am vazut ca un cineva foarte bine intentionat se intreba de ce nu citeste mai nimeni chestia asta. Eu as dori sa exprim pe aceasta cale lui Mircea Popescu pentru intentie, e mai mult decat [...]

  2. [...] din Luxor Joi, 07 Iulie, Anul 3 d.Tr. | Autor: Mircea Popescu Ziceam intr-o discutie despre cupluri printre altele : Totusi, motivul pentru care cele de le numesti si cataloghezi sunt inca vii este [...]

Add your cents! »
    If this is your first comment, it will wait to be approved. This usually takes a few hours. Subsequent comments are not delayed.