Teoria bulelor
Cam ultima chestie care mai lipsea din aceasta aglomeratie de nonsensuri bizare aglutinate neregulat dimpreuna asa fel cit sa-mi constituie mie o confortabila gramada de moloz nondescript de pe care cu deosebita mindrie sa va pot adresa diverse injurii ar fi teoria bulelor. Ca a cacatului o avem (numa' zic).
Imi fac deci o sfinta datorie de onoare din a repara gaura. Sa purcedem, cu citate din The Economist, o revista relativ respectabila din care mai citeaza pe alocuri foarte putin respectabila "presa" romaneasca (fara atribuirea sursei, bineinteles).
Titlu : Higher education: Is it really the next bubble?
adica Educatia superioara: Este ea cu adevarat o bula speculativa ?
Teza directa (in sustinerea unui autor anonim angajat de Economist si respectiv a lui Peter Thiel - cofondator PayPal, ex CEO) :
Education is a bubble in a classic sense. To call something a bubble, it must be overpriced and there must be an intense belief in it. Housing was a classic bubble, as were tech stocks in the ’90s, because they were both very overvalued, but there was an incredibly widespread belief that almost could not be questioned — you had to own a house in 2005, and you had to be in an equity-market index fund in 1999.
adica,
Educatia este o bula speculativa in sens clasic. Pentru a numi ceva o bula speculativa, e necesar ca preturile sa fie exagerate, si in acelasi timp sa se bucure de o incredere puternica in piata. Sectorul imobiliar a fost o bula, asa cum au fost si actiunile din sectorul tech in anii '90 : ambele erau supraevaluate, dar de asemenea ambele erau sustinute de o convingere universala plasata deasupra oricarei indoieli - trebuia sa ai o casa in 2005, trebuia sa ai bani intr-un fond de investitii din tech in 1999.
Antiteza (In sustinerea lui Norton Grubb, profesor de... educatie la Universitatea Californiei, Berkeley) :
The problem is that there are no other routes to better occupations and higher salaries anymore, except for those who have odd skills (athletes, rock stars, starlets willing to reveal all) - which most of us don't have. Education has not stopped delivering its expected returns, not in terms of income or (un)employment. It has stopped delivering on the promise of a middle-class job = professions and managerial occupations, for which a BA was sufficient inthe 60s, and for which an MA is now necessary. So this leads to education inflation = middle-class kids seeking MA degrees and professional degrees, where a BA might have sufficed a generation ago. I don't see any decline in the willingness of parents to sacrifice for their kids.
adica,
Problema este ca nu exista alte cai spre ocupatii mai bine platite astazi, cu exceptia celor citiva care au priceperi excentrice (sportivi de performanta, vedete, starlete dispuse sa-si puna poalele in cap) - pe care majoritatea nu le avem. Educatia nu a incetat sa livreze rezultatele asteptate, nici in termeni de venituri realizate nici in termeni de [evitarea] somajului. A incetat in schimb sa satisfaca asteptarile unei slujbe de clasa medie, adica diversele profesiuni si functii manageriale, pentru care un o licenta era suficienta in anii '60 si un master e necesar astazi. Ceea ce duce la inflatie de educatie, o multime de copii din clasa de mijloc invatind pentru master cind generatia trecuta s-ar fi multumit cu licenta. Nu vad nici un declin in dispozitia parintilor de-a se sacrifica pentru copii lor.
In discutie, sa alaturam :
Citeva observatii de-ale mele, pe textul lui Grubb :
- Prima fraza este un prost deghizat ad hominem. Cetateanul are neobrazarea sa sugereze ca daca ne permitem sa-i punem la indoiala convingerile suntem un fel de traseiste, ceva boschetari acolo, neobrazare completata prin lipsa de dibacie de-a incerca sa-s acopere murdaria sub un foarte balos "noi", in care as prefera sa nu ma includ. Poate si pentru ca eu nu simt ca as gindi lumea in aceiasi termeni in care-o gindesc traseistele care predau predarea la Berkeley.
- 50 de ani nu sunt o generatie.
Pe scurt, mi se pare ca tipul se afla oarecum in pozitia unui agent imobiliar care explica cit de imposibil este sa scada preturile, pentru ca... nu mai au unde sa scada. Multumesc frumos, dar parca nu ma intereseaza.
O observatie a cititorilor The Economist :
Comparisons to asset bubbles are inept, as one cannot speculate in education. It takes a long time to buy and cannot be re-sold.
The real story is, once again, globalization. Americans are now competing against people in remote places in the market for skilled human labor. Low value-added jobs are leaving overseas. High value-added jobs are necessary to keep our advantaged standard of living. So demand has been rising faster than supply. The result: price goes up - basic economics
adica,
Comparatia cu bulele speculative este inepta, intrucit cineva nu poate specula in educatie. Educatia cere un timp indelungat pentru a fi cumparata si nu se poate vinde.
Realitatea este, din nou, globalizarea. Statele Unite se gasesc astazi in competitie cu zone indepartate pe piata muncii. Locurile de munca cu valoare adaugata mica pleaca in strainatate. Locurile de munca cu valoare adaugata mare sunt necesare pentru a ne mentine standardele avansate de viata. Asa incit cererea creste mai repede decit oferta, si ca rezultat pretul creste, nimic mai banal.
Ajunsi aici, am a spune ca sunt convins pe diagonala, adica nu ma convinge de nici o culoare Grubb (de fapt, nici nu cred ca el emite ceva ce merita citit, e un comunicat de piar acolo si-atit) dar ma convinge cititorul. Intr-adevar, pentru a exista o bula speculativa nu-i suficient sa existe supraevaluare si credinta. Aia-i partea de bula, dar ca sa fie speculativa... pai e nevoie de specula. Uite de exemplu divinitatile (toate fara exceptie) sunt supraevaluate, in sensul ca orice bani platiti pe ele sunt aruncati, dar de asemenea se bucura adesea de increderea aceea discutata de Thiel. Totusi, nu exista bule speculative in religie. De ce ? Pentru ca nu exista celalalt ingredient, speculatia.
Totusi, imi ramine o suspiciune. Pe masura ce sistemul financiar se dezvolta, creste capacitatea lui de-a reprezenta. Daca suntem capabili sa tranzactionam "risc" in cel mai abstract sens posibil, daca suntem capabili sa tranzactionam venituri viitoare si evolutii posibile, de ce n-am fi capabili sa tranzactionam "educatie" ? Oare suntem deja ?
Oare intr-adevar exista pe undeva, prin centrele ascunse ale lumii financiare, gramezi de hirtii despre care "nimeni n-ar fi putut ghici ca se vor dovedi toxice", prin 2020 asa ?
Monday, 25 April 2011
Ba există speculaţia, se traduce prin zeci şi sute de facultăţi şi universităţi care scot absolvenţi pe bandă rulantă, pentru că "piaţa cere" - la noi ca şi la alţii. De ce facultăţile de CS nu mai insistă cu pointerii? Păi pentru că aia e chestie grea de înţeles, şi dacă acum X decade şi-ar fi permis să-şi trieze studenţii .. acum mai greu. De ce aceleaşi facultăţi discută cât mai repede şi cât mai mult despre Java? Păi se cere, şi în fond cine dracu are nevoie de fundamente ca să clădească?
Nu se tranzacţionează educaţie, se tranzacţionează resurse umane. Acolo şi este specula, studentului i se vând promisiuni viitoare contra costului procesului. Faci Harvard da' sigur te angajezi pe job baban. Pe de altă parte mediana calităţii se înconvoaie încet-încet în jos - orice tâmp TREBUIE să termine licenţa pentru a avea acces la master, doară abia de la master încep biştarii, nu?
Monday, 25 April 2011
Referinţă:
http://www.joelonsoftware.com/articles/ThePerilsofJavaSchools.html
Monday, 25 April 2011
Stai putin sa ne intelegem omeneste si sa nu te entorsezi cumva. Deci, eu am aici in fata ochilor un pachet de aproximativ 17,350 lei de-astia noi, pe care n-am mai apucat sa-i duc la banca inainte de Pasti, si poate ca-i voi folosi ca sa-i pun sini Ukavrei, ca fund are. Mnoa, daca ma hotarasc mai bine sa nu-i pun ei sini, ca nici n-are nevoie, descurcindu-se atit fotografic cit si homoerotic destul de bine si-n lipsa lor, cam ce cantitate de educatie a altora pot eu sa cumpar cu ea, asa fel incit sa fie a mea ?
De exemplu, as dori sa cumpar cantitatea de educatie acum in proprietatea ta sub denumirea generica de liceu. Al tau, care l-ai facut tu. Mi-l vinzi ? Cum planuiesti sa mi-l livrezi anume ?
Deci asta-i sensul propriu al speculei ca ea sa poata exista ca atare. Nu contest nici un moment ca da, se vind vise, dar inca o data : religia vinde cam aceleasi vise de jde mii de ani, si tot n-a reusit sa creeze o bula speculativa inca.
Monday, 25 April 2011
Mah voi faceti din mine troll in absenta-mi lol
Monday, 25 April 2011
Eu n-am în proprietate educaţie, am şi zis că nu ea se tranzacţionează. Poţi să cumperi cunoştinţele mele de liceu dacă mă plăteşti să ţin cursuri pentru tine. Exact la fel de util ca absolventul mediu de liceu care plăteşte o facultate să-l înveţe ce ar putea învăţa singur din cărţi şi biblioteci.
Apropo, de ce ai tradus "bubble" prin "bulă speculativă"? Imho faptul că se vând promisiuni fără putinţă de actualizare este singura trăsătură necesară ca să avem o bulă. Promisiuni asupra unei resurse, fie ea casă (îi creşte preţul) sau cunoştinţe (ce vei şti tu peste 3-4 ani va valora pe termen lung mai mult decât costul să participi la cursuri).
Religia nu-i bulă pentru că nu-i piaţă în primul rând. Nu vinde ceva tangibil.
Monday, 25 April 2011
@Luka D Rolul femeii in societatea moderna!
@dAImon Bun, da' tocmai asta e problema, pentru ca nefiind tranzactionabila e lipsita de principala sursa de comportament irational in faza bulifera a bulei speculative. De exemplu la imobiliare : spre final oamenii cumparau case chiar daca stiau ca sunt supraevaluate pe criteriul ca nu conteaza cit de supraevaluate sunt daca vor gasi un fraier mai mare ca ei care sa li le cumpere inca si mai scump.
Aceasta abordare care se bazeaza pina la urma pe o chestie reflexiva (adica, prostia omeneasca), si nu pe o chestie obiectiva e cheia umflarii bulelor pina la explozie. Fara ea, mai greu, ca tu stii de la bun inceput ca nu vei putea niciodata vinde educatia de-ai cumparat-o, sa-ti iei banii si timpul inapoi. Esti maritat cu ea, cum ar veni.
Am tradus bubble prin bula speculativa pentru ca in limba engleza termenul e o contractie de la speculative bubble, ajuns scurtat prin foarte mult uz. Cum romanii sunt la prima aventura cit de cit inteleasa si oarecum asumata a acestor probleme economice (vezi "nu ne ajung salariile sa ne platim ratele asa ca mariti salariile" scl), mi se pare ca nu-i inca momentul sa-i zicem simplu "Bula".
Nici educatia nu vinde ceva tangibil.
Monday, 25 April 2011
http://papers.ssrn.com/sol3/papers.cfm?abstract_id=960178
E posibil ca explicatia bulelor sa nu fie tocmai GFT.
Monday, 25 April 2011
Orice e posibil, sigur ca da.
Pe de alta parte ce citezi tu acolo-i tezism.
http://www.sslevine.com/
Monday, 25 April 2011
Nu poti sa-ti vinzi diploma, dar iti vinzi skillurile. In conditiile in care concurenta pe locuri de munca e din ce in ce mai mare, oamenii vor cauta sa se umple de diplome, pentru ca au impresia ca astfel vor avea niste locuri de munca mai bine platite, dar vor gasi doar niste bullshituri care necesita doar sa stii sa scrii si sa citesti.
Nu mi se pare atat de importanta terminologia, cat efectele.
1) Din moment ce scade calitatea invatamantului, si o diploma nu prea mai e echivalenta cu competenta, angajatorii vor cauta alte metode de selectie ca sa ii includa si pe cei fara facultati, astfel studiile superioare devenind cam irelevante in multe domenii.
2) Incompetentii cu diploma isi iau tzeapa din start, ca au dat banii pe o hartie care nu le va aduce nici un venit. Asta ii va afecta si pe multi care ar fi fost cat de cat competenti, dar nu exista destule locuri de munca si pentru ei.
3) Competentii o sa isi dea seama ca n-are nici un sens sa se mai duca la facultati, deci universitatile o sa si-o ia la mu3.
Deci, daca la un moment dat, niste oameni o sa se trezeasca la realitate mai brusc asa, nu s-ar putea spune ca s-a spart bula?
PS Comparatia cu biserica nu mi se pare in totalitate corecta. Oamenii dau bani aiurea la biserica, dar nu-s atat de multi si nu-i considera o investitie. In nici un caz o investitie de care depinde viitorul lor. Nimeni nu face credite ca sa-i bage in cutia milei, gen.
Monday, 25 April 2011
Sa incepem cu ps-ul, ca-i mai usor : depinde. Depinde unde, depinde cum. Crezi tu ca sakawa aia de ajung sa-si taie pruncii/sa duca pretena la control jujucologic nu considera asta o investitie de care depinde viitorul lor ? A, sigur, intre oamenii "normali" sau "pe care-i cunosti tu" sau etc nu se practica religia in felul asta. Mbun, dar lumea e mare.
Si de-aici putem raspunde la tot restul : sigur ca niste oameni au sa si-o ia la muie. Dar, ca aici e chestia, fix oamenii responsabili de problema au sa si-o ia. Diverse babute nevinovate n-au cum ajunge sa descopere ca de fapt ele nu mai primesc pensie, pentru ca un tip care facea el pula mare-n bar ca nush ce ferar si-o luat din bonusu' pe saptamina trecuta i-o investit toti banii in ceva bulbi de lalele.
Problema care ma intereseaza pe mine intr-o bula de-asta speculativa e sa nu ajunga sa deranjeze oameni care n-au treaba, aia-i chestia, nu ca sa evitam pagubele intre prosti. Aia, dumnezeu cu mila si biciul pe ei.
Monday, 25 April 2011
Deci e o bula doar daca distruge economia mondiala? Eu zic ca e o bula si daca aia care chiar sunt competenti si vor sa faca o facultate trebuie sa plateasca in plus pentru ca "se cere domle" si cauta toata nulitatile sa se inscrie la facultatea aia.
Monday, 25 April 2011
Pai dupa definitia de-o propui totu-i o bula. De exemplu pentru ca baietii competenti n-au exclusivitate pe gagicile zemoase, ca se dau la ele si sapatorii de santuri. Pai ce, aia nu-i bula ? Si de fapt, ce tot se inghesuie lumea la somon fume ? Ia, hai, fasole, ca-i bula.
Atita timp cit presiunea are o justificare economica nu-i bula, e cerere. Bula devine cind isi pierde justificarea economica, si cam singurul mod in care si-o pierde e reflexivitatea (nu cumpar pentru mine, ci cumpar pentru tine, care esti prost, si-mi vei da mie mai mult de 100 de euro mp in Cucurezii de Cimpie. Fara utilitati.)
Monday, 25 April 2011
Pai uite ca aici e o situatie mai speciala. Justificare economica nu e, poate doar disperare si prostie. De ce-i mai trebuie altceva?
Monday, 25 April 2011
Chestia e ca pe majoritatea pietelor, diplomele in sine au devenit ceva lipsit de valoare. Angajatorii nu cumpara educatiei in sine si nu speculeaza pe tema asta (il angajez pe Gigel pentru ca am impresia ca ce a invatat la scoala valoreaza ceva). Angajatorii cumpara talent, talent speculat exclusiv de asa zisul posesor (printr-un CV bine facut, o prezenta la interviu, initiative online, etc). Ori, piata muncii va fi mereu o piata speculativa. Vor exista intotdeauna oameni foarte abili platiti cu mii de euro si oameni talentati platiti foarte prost.
Monday, 25 April 2011
@gheorghe Apai noa, io explic de la primu' comentariu ca problema-i lipsa posibilitatii de-a le vinde si cumpara, altceva ce sa-ti stiu zice ? Ca si cum ma intrebi de ce nu poate merge motorul cu apa, si-ti zic ca n-are sursa de energie si tu ma intrebi bun, da' de ce nu poate merge ? Pai tot de-aia : n-are sursa de energie.
@krossfire Depinde si unde. Spre exemplu in domeniile tehnice nu se aplica aproape deloc ce spui tu. Ori majoritatea angajarilor precum si majoritatea salariilor se platesc catre ingineri si tehnicieni, nu catre creativi si contabile. Cel putin in lumea civilizata.
Monday, 25 April 2011
@Mircea Popescu Deci ce zici tu e ca nu poate fi bula decat daca pot sa intre niste speculatori sa ridice artificial pretul revanzand chestiile la prosti. Dar daca preturile se ridica fara acei speculatori la niste nivele care nu au legatura cu realitatea, care-i problema? Tot preturi ireale sunt si cererea artificiala. Ca nu e inginerita deloc de niste speculatori ci doar se intampla de la sine, dintr-o combinatie de prostie pura si imprejurarile momentului nu cred ca este relevant.
Eu banuiesc ca bulele astea se pot forma de la sine, ca la orice fenomen natural, din interactiunile agentilor. Cum si blocajele de trafic se intampla de la sine, pentru ca fiecare masina se uita la cea din fata si incearca sa mentina viteza la acelasi nivel cu masina din fata, iar cand masina din fata incetineste, se creaza o reactie in lant prin care toate masinile din spatele ei se opresc, deci blocaj. E posibil ca astfel de mecanisme sa fie in spatele fluctuatiilor din piete si alte bullshituri. Deci nu-ti trebuie neaparat un bijnitar care sa vinda diplome la suprapret ca sa creasca, creste de la sine cat are chef, chiar si pana la proportii irationale. Asta din ciclul gandirea centralizata.
Cat despre lumea civilizata, majoritatea salariilor se platesc in industria serviciilor, care in tarile civilizate e cam 70% din PIB. M-as mira sa fie multi ingineri si tehnicieni in industriile alea.
Monday, 25 April 2011
Pai aia nu neg nici un moment, c-ar fi preturi irationale sau ca n-ar reflecta realitatea. In multe domenii e complet divortata de realitate, platesti 20-25,000 tuition ca sa inveti "cultural studies". Fleosc. Si ce faci cu ele ? Esti piarista ? Pai daca n-ai sini nu esti piarista, si daca ai sini oricum nu din cauza de awarenesu' tau si senzitivitatea ta asupra nustiucaror probleme si contexte imaginare te angajeaza aia.
Acuma, ce spui tu, stop&go traffic exista, dar nu duce la blocaje, ci doar intirziie traficul.
Te-ar mira au nu te-ar mira, da sa stii ca industria serviciilor include de exemplu telecomul. Si de alt exemplu IT-ul. Si asa mai departe.
Poate ca o abordare usor diferita rezolva problema : bulele speculative sunt ca niste cosuri stoarse. Fac poc si improasca mizerie, dupa care da singele. Problemele astelalte, cu educatia, sunt ca niste cosuri nestoarse, care dospesc ele acolo in legea lor si pina intr-un final supureaza ceva, mai dospesc, mai supureaza, iara mai dospesc, se mai extind etc.
Monday, 25 April 2011
Si daca se sparge de tot? Ar fi vreo problema? Din moment ce diploma de facultati nu e decat o dovada ca vita respectiva are o oarecare teligenta si are deja exercitiul inutilitatii, angajatul proaspat iesit din facultati oricum trebuie educat daca e sa fie vreodata capabil sa faca ceva util. In conditiile astea, de ce sa te mai obosesti, cand majoritatea locurilor de munca necesita o maimuta cat de cat alfabetizata care sa raspunda la telefoane si sa faca rapoarte in excel.
Daca iei tot sectorul telecom si IT-ul, inclusiv programarea, o sa observi ca sunt un procent arproape nesemnificativ din locurile de munca. Citisem la un moment dat ca vodafone avea vreo 5000 de angajati, romtelecom vreo 20.000, asta incluzand probabil gigeii care trag de sarme pe teren. O nimica toata, majoritatea "oamenilor civilizati" lucreaza la ghisee, callcentere si backoffice, vanzari, marketing si alte mizerii.
Monday, 25 April 2011
Apai eu nu neg nimic din chestiile astea practice de le spui tu, da' totusi, pornisem de la o discutie teoretica a unei notiuni teoretice. Deci, e problema X din categoria abstracta A sau nu e ?
Vine omu' cu durere de burta si tu vrei sa stabilesti daca-i ulcer sau nu. Pai sigur ca populatia se alimenteaza prost, si e sedentara, si sigur ca poluarea e o problema si asa mai departe. Totusi, totusi. E ulcer ? Si pe urma discutii ca ce-i ulceru' de fapt si ce-ar putea sa fie el ori ar trebui sa fie el ori ar trebui sa poata fi sau sa poata trebui... mai frate. Peripateticienii-s nimic, numa' zic.
Monday, 25 April 2011
Matematica pura, educatia asta.
Monday, 25 April 2011
Pai educatia nue, da' macar partea economica, unde socotim banii, s-ar cuveni sa fie. Nu ?
Monday, 25 April 2011
Judecand dupa cat de mult succes au variile modele matematice folosite in economie, as zice ca nu prea.
Monday, 25 April 2011
Noa de ce distrugi corola de mninuni a lumii ?
Thursday, 28 April 2011
@dAImon:
Stai oleacă. Nu-s deloc de acord, e ca și cum ai spune că școlile de șoferi nu mai insistă cu parcatul, că-i prea greu. Pointerii-s un lucru elementar, atât în C cât și în Java, că doar și Java are pointeri/referințe, chiar dacă nu-i donșoara steluță afișată explicit.
Adică bun, sunt de acord cu faptul că universitățile stau cu programa după curul industriei, doar de acolo vin banii. Da' dacă te uiți bine, o să vezi că C-ul e cam la fel de căutat ca și Java (justificare: piața de software pentru embedded). Una peste alta, absolvenții oricum intră în câmpul muncii nepregătiți, mai ales că după părerea mea e mai mult de lucru să înțelegi un limbaj orientat pe obiecte decât unul procedural - ca fapt divers, poți să înveți C citind o singură carte, pe când pentru Java, sau OOP în general, clar nu-i de ajuns.
Apropo de povestea despre magie de acum câteva articole, eu mă gândeam cum copiii din ziua de azi se plâng că „lor nu le trebuie electrotehnică”. Uite că le trebuie, de-aia toate facultățile de computer science răsărite predau și inginerie electrică, și nici aia nu-i ușoară.
Thursday, 28 April 2011
Mei, dar am dat referinţă. Nu-i vorba că nu se predau, e vorba că nu-s folosiţi decât marginal.
La un curs de structuri de date foloseşti pointerii intensiv şi cursul devine filtrant pentru studenţi, în timp ce la un curs banal C/Java poţi să bifezi noţiunea din mers.
* funny notice: eu cică am făcut un curs de Data Structures. Laboranta nu ştia C şi nu ne putea ajuta cu codul, aşa că a dat note pe proiecte făcute în CPP. Examenul s-a desfăşurat cu profesorul ieşit din sală. Mai zi ceva :/
Thursday, 28 April 2011
@dAImon Zic ca poate nu-i chiar asa de inteligent ca-ti pierzi timpul acolo.