Risul, umorul si stiinta.

Thursday, 28 April, Year 3 d.Tr. | Author: Mircea Popescu

Grava problema a amplelor defecte morale ce apasa sufletul meu negru ca smoala isi gaseste cu o oarecare periodicitate (precum probabil ati observat) diversi rezolvitori amatori alesi indeobste dintre persoanele care nu pot altminteri tolera aparenta nepotrivire dintre sistemele noastre de valori. Uneori, cum este cazul de la care porneste discutia prezenta, lolvacuta respectiva se preocupa de chestii cu adevarat amuzante, ca de exemplu, citez,

Solidaritate relativ la modul în care se pare că Mircea tratează femeile.

Ei da. Modul in care eu tratez femeile, ma-ntelegeti voi. Sa-i dam cetateanului o mina de ajutor in acest sens, generosi cum ne aflam, si sa continuam discutia in calea noastra.

Deci, recomandind eu lectura unui anumit articol destul de bine cunoscut*, m-am apucat sa-l si recitesc (prost obicei, recunosc). Sa-mi permiteti sa va citez :

Materials. We created a 30-item questionnaire made up of jokes we felt were of varying comedic value. Jokes were taken from Woody Allen (1975) , Al Frankin (1992) , and a book of "really silly" pet jokes by Jeff Rovin (1996) . To assess joke quality, we contacted several professional comedians via electronic mail and asked them to rate each joke on a scale ranging from 1 ( not at all funny ) to 11 ( very funny ). Eight comedians responded to our request (Bob Crawford, Costaki Economopoulos, Paul Frisbie, Kathleen Madigan, Ann Rose, Allan Sitterson, David Spark, and Dan St. Paul). Although the ratings provided by the eight comedians were moderately reliable ( a = .72), an analysis of interrater correlations found that one (and only one) comedian's ratings failed to correlate positively with the others (mean r = - .09). We thus excluded this comedian's ratings in our calculation of the humor value of each joke, yielding a final a of .76. Expert ratings revealed that jokes ranged from the not so funny (e.g., "Question: What is big as a man, but weighs nothing? Answer: His shadow." Mean expert rating = 1.3) to the very funny (e.g., "If a kid asks where rain comes from, I think a cute thing to tell him is 'God is crying.' And if he asks why God is crying, another cute thing to tell him is 'probably because of something you did.'" Mean expert rating = 9.6).

Voi traduce doar chestiile care ne intereseaza :

  • Gluma neamuzanta : "Ce e la fel de mare ca un om, dar nu cintareste nimic ? R: Umbra". (scor 1,3 pe o scala de la 1 la 11).
  • Gluma "amuzanta" : "Daca un copil intreaba de unde vine ploaia, cred ca-i hazliu sa-i raspunzi ca plinge Dumnezeu. Si daca te intreaba de ce plinge Dumnezeu, cred ca-i inca si mai hazliu sa-i spui ca-i din cauza vre-unei chestii facute de el." (scor 9,6 pe o scala de la 1 la 11).
  • Metodologia : Opt comici ne-au raspuns. Desi evaluarile oferite de ei s-au dovedit de-o reliabilitate moderata (a = 0.72), in urma unei analize a corelatiei intre ei am descoperit exact unul cu corelatie negativa (r = -0.09) pe care l-am exclus, imbunatatind astfel reliabilitatea (a' = 0.76).

Citat suplimentar, apropo de calificare :

Thus, in Study 1 we presented participants with a series of jokes and asked them to rate the humor of each one. We then compared their ratings with those provided by a panel of experts, namely, professional comedians who make their living by recognizing what is funny and reporting it to their audiences. By comparing each participant's ratings with those of our expert panel, we could roughly assess participants' ability to spot humor.

Adica,

in Studiul 1 am prezentat participantilor o serie de glume si i-am rugat sa le dea note dupa cit sunt de amuzante. Am comparat apoi notele oferite de ei cu cele oferite de un grup de experit, adica comici profesionisti care isi cistiga existenta din identificarea celor amuzante si comunicarea lor unei audiente. Comparind cele doua seturi de note am putut astfel evalua intr-o oarecare masura abilitatea subiectilor de-a identifica umorul.

Problema este bineinteles evidenta pentru dumneavoastra, odata adunate toate materialele frumos pe masa : gluma "amuzanta" nu este amuzanta. Dar deloc, absolut deloc, e la fel de proasta ca si gluma neamuzanta. De fapt, diferenta de la 1,3 la 9,6 ne socheaza drept complet si absolut arbitrara.

Motivul pentru care problema este evidenta pentru dumneavoastra este ca dumneavoastra nu va gasiti aculturati in spatiul cultural al participantilor (subiect, experti, cercetatori). Acolo, problema educatiei copiilor este foarte, foarte grava, acut prezentata si creeaza anxietati profunde indivizilor. Ca atare, confruntati cu ceea ce ei percep drept o absurditate deosebit de periculoasa, si-un punct foarte nevralgic, adica "abuzul" educativ asupra copilului, vor ride ca reactie de aparare.

Eroarea cercetatorilor este sa isi inchipuie ca profesiunea comicilor este sa raporteze amuzantul publicului. Aceasta abordare lipsita de umor este... prea metacognitiva pentru a descrie realitatea. Comicii nu sunt in fapt platiti pentru a multumi publicul, sau pentru a-i raporta nustiuce. Comicii sunt platiti pentru a face oamenii sa rida. Daca oamenii rid de groaza sau de disperare sau din pura psihoza, putin conteaza. Au ris ? Aia-i tot.

Aceasta abordare... stiintifica (sau in tot cazul, tehnica, profesionista) a risului ii impiedica pe "experti" de la a furniza date in fapt utilizabile in acest studiu. In plus, abordarea altfel statistic vorbind perfect respectabila, de-a elimina corelatiile negative este de fapt... contraproductiva, in ce priveste umorul. Cu alte cuvinte, in acest domeniu este mai eficace a inlatura individul care are corelatia cea mai buna cu toti ceilalti, si nu cea mai slaba (exista numerosi termeni dedicati descrierii acestui tip de comic lipsit de valoare in profesiune, ca sustinere a ipotezei propuse de mine).

Si iata cum o problema de umor aduce niste cercetatori in pozitia de-a da rezultate ridicole. Sau, cum s-ar spune, umorul are intotdeauna ultimul cuvint. Chiar si in stiinta.

---------
* Unskilled and Unaware of It: How Difficulties in Recognizing One's Own Incompetence Lead to Inflated Self-Assessments, Justin Kruger, David Dunning, Dept. of Psychology, Cornell University.

Comments feed : RSS 2.0. Leave your own comment below, or send a trackback.

3 Responses

  1. Interesant studiu dar am o observatie din popor. Cand gluma respectiva are si rol de insulta, persoana careia ii este adresata nu o va considera amuzanta sau la fel de amuzanta.

    De exemplu, gluma cu castigatul la belciuge mi s-a parut buna, acu nu stiu daca si domnisoara in cauza o considera la fel, cel mai probabil nu.

  2. Ca sa poti digera o gluma de tip ''insulta'', iti trebuie suficienta educatie si stapanaire de sine.

  3. Mircea Popescu`s avatar
    3
    Mircea Popescu 
    Thursday, 28 April 2011

    @Vlad Pina la urma, conteaza ?

    @krossfire Sau macar atita experienta de socializare cit sa realizezi ca nu esti chiar atit de important pre cit iti pari, in schema generala a lumii.

Add your cents! »
    If this is your first comment, it will wait to be approved. This usually takes a few hours. Subsequent comments are not delayed.