Problemele adolescentilor contemporani
Ieri, in intervalul inceput la momentul la care am dat niste dispozitii unor subcontractori si sfirsit la momentul la care am ridicat rezultatul muncii respectivilor pe dispozitiile mele - jumatate de ora, trei sferturi de ora, asa ceva - am baut o cafea intr-un bar.
Cafea e impropriu spus, pentru ca am baut de fapt ciocolata calda cu rom, si barul respectiv nu-i bar, ci-n cel mai propriu sens pub, un local prietenos si fara pretentii unde se aduna lumea dupa o zi de lucru sa mai sporovaiasca la o cana de bere ceai. Ceai, ca nu suntem in Nottingham aici, sa se bea Guiness si sa se faca glumele atit de seci specifice insulei, ceai, ca nu suntem in Freistaat Bayern aici, sa se bea dupa Reinheitsgebot printre piepturi generoase. Ceai, pentru ca suntem in Timisoara, la o suta de metri de piata Unirii, intr-un local mai spalatel, si piepturile generoase le-aducem de-acasa daca dorim.
Orele erau inspre optsprezece, putin inainte, putin dupa. In barul care nu era de fapt bar gaseai populatia obisnuita de oameni care nu erau de fapt acolo, tingai nesiguri cu iubitele lor stinjenite, tipi malformati anatomic cu laptopul in fata si tigara pe banda rulanta, popor, lume. Si-n plus, cam pe cind imi incepeam eu ciocolata, intra in bar tirla de pustani de liceu. Cunoasteti tirla de pustani de liceu ? Hai c-o. Poate nu chiar atit de intim precit ati dori, mai ales ca astea erau doar pustoaice, vreo sase sau sapte fete si ele inspre optsprezece, da' orisicit. Cunoasteti.
Cu niste fete lungi si obosite, umblind fara sa vada, pe automatism functional cortical, se lasa moi in scaune si abia-si tin ochii deschisi. Sunt foarte, foarte obosite. Sunt foarte, foarte flaminde, sunt foarte prost machiate cele doua sau trei care si-au dat cu negru pe la ochi si toate, fara exceptii toate sunt nefericite. Asa ca mintea m-a dus cu vreo douazeci de ani in urma.
Acum douazeci de ani, intr-o plumburie dimineata de luni in Februarie, in jurul orelor sase eu deja mincasem de prinz si-mi scrisesem toate temele, probabil urma sa maninc a doua oara, sau sa ies afara, la joaca. Sau sa citesc, din tratatul de semiologie clinica, o pasiune a momentului, sau din Mircea Eliade, sau din Biblioteca de Arta, sau din cartoaia lui Calinescu, sau din lucrarile de control ale claselor paralele, sa ma mai amuz, sau din colectia Flacara sau din colectia Mir sau din Kvant sau de oriunde.
Copilele astea au terminat scoala ca si mine, pe la doua, pe la trei. Dar n-au mers acasa, la caldura, nu s-au schimbat in haine comode, n-au mincat (obligatoriu ciorba calda, obligatoriu carne, obligatoriu dulciuri), n-au atins cartile de scoala, n-au atins nici un fel de alte carti. Au ciugulit ceva, porcarii incomestibile, saratele, pufuleti, pseudo-ciocolati si alte mizerii. Si-n rest, inca mai bat strazile, pirotesc pe scaune intr-un pub unde n-au de fapt nici o treaba.
Cind eram eu copil copiii n-aveau ce sa caute-n bar. Ii dadea ospatarul ori ospatarita afara, si pe buna dreptate. Pentru ca n-au ce sa caute copiii-n bar. Nu din cauza ca-n bar se petrec niste mistere de la a caror oficiere ei sunt exclusi, ci pentru ca nu au inca nici forta nici taria nici nevoia de ce se petrece pe-acolo.
N-au inca virsta la care sa socializeze. E o presiune prea mare pentru ei, sa socializeze, ei au intii sa invete. Socializarea asta formalizata, pe tiparele si dupa metodele adultilor e... pai e pentru adulti! E prea sofisticata, e prea complicata, consuma prea mult si cere prea multe ca sa fie abordata sau asumata de copii. Ceea ce nu inseamna ca e interzis copiilor sa aiba prieteni, dar inseamna ca li-e interzis sa se intilneasca cu ei in bar, si sa se chinuie cu toata larga paleta de figuri, impresii, cu toata recuzita de teatru pur a adultilor. Ceea ce nu inseamna ca li-e interzis copiilor sexul, dar inseamna ca n-au de ce sa se rujeze, si de ce sa faca striptease. N-au inca virsta pentru de-astea. Jos pantalonii si hai sa ti-o arat pe-a mea, e suficient si arhisuficient la virsta lor. Ajunge, si-i destul.
M-am apucat sa explic intreagul rationament fetei cu care sedeam la masa, si ea mi-a marturisit ca-i o abordare socanta. Nu ca n-o intelege, cu alte cuvinte, ci ca nu si-a mai pus pina acum problema. Ca nu s-a gindit ca totusi, timpul pierdut, timpul pierdut de niste pustani pentru a impresiona alti pustani exact ca si ei, practic aleatoriu alesi e fix asta, timp pierdut. Cit de naiv sa fii sa lasi niste tonti sa-ti controleze viata, niste tonti care n-au habar de nici unele pe lumea asta, niste tonti a caror tonteala e amplu dovedita de faptul ca si ei te lasa pe tine s-o controlezi pe-a lor ? Pe tine, care habar n-ai de nici unele ?! Strigator la cer!
Chestia poate functiona la adulti, intr-o oarecare masura, dar numai ca semn si ca rezultat al decaderii adultilor. Pentru ca asta inseamna, de fapt, adult : individ care-a trecut de finalul invatarii automate. Da, sigur ca adultii-umani pot sa invete, spre deosebire de adultii-maimute, care nu mai pot. Dar este un act deliberat, si este un act care cere efort, este o lupta in sus pe deal cu natura. Copiii n-au a depune nici un fel de efort ca sa invete, si tocmai de-aia copiii n-au nici un fel de nevoie de "grupul de prieteni" al adultilor. Beneficiile care li le-ar aduce sunt nule pentru ei, si dezavantajele semnificative : o groaza de timp pierdut pentru a interactiona steril cu niste tonti, timp care-ar putea fi mult mai bine folosit altminteri.
Nu m-as fi apucat sa scriu toata povestea asta daca nu citeam la o domnita sfioasa care nu ma inghite urmatorul pasaj :
Ajung la oră. La clasa odraslei dumitale. A făcut careva tema? Nici poveste. E liceu de specialitate, e materie la care au să dea bac. Nimeni n-a făcut tema. Nu, nu pun 3 pe temă nefăcută, că ştiu din propria experienţă de elev că asta duce doar la copiat în pauză, or nu-i ăsta scopul. Dau teme întotdeauna – “pentru cine vrea să se deştepte, aveţi temă asta şi asta”. Nimeni niciodată nu vrea să se deştepte. Nu, nici măcar odrasla dumitale. Li se rupe. Nu-s proşti, doar li se rupe. Nu-s nici măcar nepoliticoşi. Atâta doar că nu le arde de-nvăţat. Te uiţi la ei – unii (unele, de fapt, că-s fete majoritatea) ar putea ajunge departe, da’ se dau prin parcarea liceului cu flăcăi cu maşinuţe colorate. Da, da, inclusiv odrasla dumitale.
Ei, da. Problemele adolescentilor contemporani curg din faptul ca in societatea contemporana copiii nu mai au un loc al lor, nu mai exista categorie pentru ei. Sunt siliti sa fie "idealul" adultului, ei nefiind de nici un fel si de nici o culoare adulti.
Grea cruce. Si pina la urma, copilele astea sapte din barul care-i de fapt pub ce vina au ?
Tuesday, 15 February 2011
In vremurile de azi cred ca adolescientii au cele mai mari probleme.
Tuesday, 15 February 2011
@ Fuller captain fucken obvious strikes again!
Tuesday, 15 February 2011
:))) cipfat
Tuesday, 15 February 2011
Io ma tem de-o subtilitate ascunsa-n adoleSCIENTII aia. Sa nu fie ca scientologia ceva.
Tuesday, 15 February 2011
hiperomniscientologia - stiinta care le stie pe toate mai bine
Tuesday, 15 February 2011
Gura aurita ai si mai multe nu.
ASA E!
Tuesday, 15 February 2011
Chestia asta se intampla de la 12-13 ani, nu neaparat 17-18...
Tuesday, 15 February 2011
Sfinte generalizari.
Sa inteleg ca si tu esti pe modelul descris de tine [La noi obiceiul este ca daca nu ai voie atunci “nu poti”, si daca “ai putut” inseamna ca aveai voie"- (nu-i cazul sa vin cu exemple care sa arate ca daca tu ai putut, inseamna ca ai voie, da?)] ? Daca tu, copil fiind, pe vremea ta nu, nu inseamna ca altii, pe vremea aia nu (ba dimpotriva, cu betii crunte si tot tacamul). Si invers pe vremea asta.
(ori sunt scriptocomentambul, ori m-am dedublatara p'acilea ?)
Tuesday, 15 February 2011
@i4ever Pai acuma virsta exacta e indeobste cultural-arbitrar aleasa. Pe la arabi de-un exemplu e cam spre douazeci (ma rog, da, generalizez abuziv, nu peste tot, nu la fel).
@Trolu de serviciu Bun, si ?
Tuesday, 15 February 2011
Daca se pleaca de la date gresite, veseli putem sa batem in taste false proble (sau reale, dar doar pentru grupuri restranse).
Tuesday, 15 February 2011
Da-mi un exemplu de problema reala dupa standardele tale.
Tuesday, 15 February 2011
Da acu 20 de ani tu cati ani aveai 8 sau 18?
Tuesday, 15 February 2011
Pai io trolez sau ce facem aici? Bine, fie, o problema a copiilor din vremea asta ii data de faptul ca-s prea cocolositi.
Tuesday, 15 February 2011
@Anonimosu Printre ele si eu.
@Trolu de serviciu Deci eu am vazut astazi un tiganus ca de 13 ani care tiriia ditai carutu' si tiganca-n urma lui venea fluierind. Rotile scirtiiau, dovada ca nu erau unse, dovada ca ala micu' se chinuia chiar mai abitir decit era nevoie.
Deci, sfinte generalizari abuzive care probleme inexistente decit pentru unii rusine dinu patriciu. Bun ?
Tuesday, 15 February 2011
Acum 20 de ani, tiganusii de 12 ani aveau fire albe-n cap, furturi grele si violuri in spate, tragea unul singur cate doua carute (c-o mana), nu banalitati gen carutu' cartaitor.
Tu la ce varsta ai avut parte de prima betie, primul futai si restul? Stai sa ghicesc, la 21 de ani, matur si responsabil.
Tuesday, 15 February 2011
Haidi bre, viol la 12 ani acu' ?! Sa exageram primesc, da' sa incalcam fiziologia deja ? Pai atunci mai bine ne lasam de Internet, mergem la pescuit si prindem numa' stiuci de-alea de sapteji doo de tone in piriiase cu pescaj de 11 centimetri maxim. Zic si io.
Tuesday, 15 February 2011
"Violuri in spate", erau violati pe la spate, asa prevedea regimu. Iar copii n-aveau voie in baruri, ca le cerea buletinu si carnetul de UTC-ist, cereau barmanitele, ca ele aveau dreptul sa ceara, ca puteau, ele si militienii.
Acum nu mai sunt copii care, dupa scoala, se duc acasa si se imbraca in haine comode, mananca porcarele si se afunda in carti, nu, toti merg in baruri. Sunt pline barurile si pub-urile de copii. Si ospataritele nu-i mai dau, ca pe vremuri, afara din bar, ca tin minte ca pe mine m-au dat afara, ca au spus ca-s prea beat si nu-mi mai dau de baut, ca-s copil.
Tuesday, 15 February 2011
Si uite unde-ai ajuns.
Tuesday, 15 February 2011
matur, matur, dar totusi iresponsabil.
apropo, Trilema pe ce servere e gazduit?
proprii? USofA based?
Tuesday, 15 February 2011
Ca sa ma autocitez,
De-aici.
Tuesday, 15 February 2011
Aici ai dreptate, rau am ajuns de trollez p'aici, pe trilema. Da nu-i bai, ca am auzit ca daca lui Mircea Radu ii da prin gand sa ma angajeze (chiar si ca trol), imi creste cota de piata in asa fel (hal?) incat toate posturile de radio o sa se bata pentru mine :D
Tuesday, 15 February 2011
Ei, mai este mult pina departe grasshopper.
Wednesday, 16 February 2011
Se ridică o problemă: atunci ca şi acum, ospătăriţele pot da oamenii afară. Copiii în mod special. Sigur, atunci pe motiv că-s copii şi acum că neaducându-le băutură se cară ei singuri dacă nu-s chiar hotărâţi.
Dar ospătarilor nu le pasă, părinţilor nu le pasă, poliţiştilor nu le prea pasă, iar când la final îi pasă cuiva sare lumea "nu vezi că-i copil?". Apoi no ..
Wednesday, 16 February 2011
Oricum nu se punea problema de alcool, macar daca beau ziceam ca de-aia-s acolo si n-aveam obiectii, dar fetele trageau de cinci ceaiuri intre ele, sau cam asa ceva.
Friday, 18 February 2011
nimanui nu ii mai pasa in ziua de azi de cel /cea de langa ..prin urmare..fiecare traieste dupa un etalon propriu..adolescentii de azi nu mai oglindesc reala sau adevarata educatie..iar parintii nu mai pot influenta adolescentii.
Fiecare trece prin viata dupa propriile reguli..si nicidecum dupa niste principii, reguli sau norme morale familiale.
Friday, 18 February 2011
Hmmm... oare ? Ca mie mi se pare ca dimpotriva, trec cam in gasca asa.
Saturday, 19 February 2011
am intalnit atatea persoane..la scoala ..la servici..persoane..care nu au un tzel..un scop propriu al existentei lor..unu de care sa se lege si la care sa aspire..vorbesc de educatia lor ca de un musai necesar..insa nicidecum de vreo invatatura morala concreta sau de vreun respect aferent. Cutuma tacita ..respectul ..principiile si caracterul bine slefuit..lipsesc cu desavarsire de la majoritatea adolescentilor din ziua de azi..
Saturday, 19 February 2011
Formele degradante ale libertatii, cum ar veni.
Saturday, 19 February 2011
....mda si se pare ca astea au devenit un model de urmat..