Povestea celor trei imparati smecheri si a celor trei negustori fraieri - fabula in versuri ilustrata
Ca sa ne intelegem de la bun inceput, ce-i ala un smecher ? Ehehei, fetii mosului, smecher e ala care nu pune botu'. Si fraier ? Hahaha. Pai fraier e ala care pune botu'. Lamuriti ? Mnoa, sa purcedem.
Deci au fost odata ca nicaieri intr-un colt de lume si la un moment dat trei imparati deosebit de smecheri, care mai smecher decit celalalt. Erau atit de smecheri imparatii astia incit ori din care parte ai fi privit problema, fiecare dintre ei era mai smecher decit ceilalti doi adunati impreuna, dupa parerea lui.
Dar iata ca intr-o buna zi trei negustori fraieri au venit toti impreuna cu acelasi sloep (care-i un fel de vapor olandez, cu pinze si rapid, de-a dat in romaneste "slep", care-i lent si fara pinze, ca asa se intimpla cind aduci chestii-n Romania, sufera imbunatatiri), au debarcat pe-o insula din apropiere si-au trimis fiecarui imparat cite-un mesaj, de urgenta : "Sugi pula, fraiere!". Asa, scurt. Simplu.
Imparatii auzind asa s-au suparat tare, dat fiind ca ei erau fiecare precum am stabilit in expozitiune mari smecheri, iara nici intr-un caz fraieri. Poate ca negustorii erau fraieri, eventual. Asa ca s-au inteles ei trei intre ei sa stringa de urgenta armate si sa construiasca flote pentru a le arata veneticilor alora cine-i fraier si cine-i smecher aici la noi.
Acum, imparatii aveau niste imperii imense, asa incit fiecare dintre ei putea aduna daca-si punea mintea cite un milion de soldati. Precum de asemenea aveau si visterii intinse, asa incit fiecare putea cheltui cite un milion de bani de aur daca era nevoie. Chestiile astea nu erau meritul lor, bineinteles, dat fiind ca numarul de soldati depinde mai degraba de cit de iubete-s femeile si cit de roditoare finatele unei tari decit de smecheria imparatului. Iara tezaurul fusese lasat din mosi stramosi, nu-l adunasera ei (precum nici mosii si stramosii nu-l adunasera, ca se scosese din taxe si impozite, care iarasi din femei si finate curg, da' sa trecem).
Cei trei imparati smecheri si-au jurat ca Vor Face Totul! si si-au dat intilnire intr-o saptamina, ca sa purceada tustrei sa-i oblitereze pe fraierii aia. De negustori vorbim. Dupa care au pornit spre palatele lor. De imparati vorbim.
Ajunsi acasa, fiecare imparat smecher a inceput sa se gindeasca - vedeti voi, asta-i principalul atribut si motor al smecheriei adevarate : gindirea. Asa deosebim smecherul de fraier : ca gindeste. Despre smecher vorbim.
Deci au inceput ei fiecare sa se gindeasca : daca oare ceilalti imparati ii iau de fraieri, si fac ceva smecherii ? Daca in loc sa mobilizeze toata armata mobilizeaza doar o parte ? Asa ca s-au apucat sa angajeze spioni, fiecare dintre ei au cheltuit ceva sute de bani de aur sa trimita shinobii-n teritoriul inamicilor fraierilor alora. Dupa putin timp s-au prins ca totusi... parca le spioneaza cineva imparatia ?! Asa ca s-au apucat sa intareasca garzile, sa inchida portile oraselor si alte masuri de siguranta absolut necesare, care din nefericire au avut si efectul absolut necesar de-a stinjeni comertul, ducind astfel la venituri mai mici, si la cheltuieli mai mari, si deci topind galbenii din visterie cu miile.
Indiferent de aceste efecte nocive, masurile asiguratorii avura si efectele pozitive de-a prinde spionii! Care fura de indata executati, in public, sa se stie ca imparatii nu-s fraieri! Niciunul dintre ei. Chestie care avu evident efectul ca nimeni nu mai avea asa mult chef sa faca pe spionu', asa ca se cheltuira si mai multi galbeni pentru a angaja spioni noi, care insa nu spionara nimic, ci baura toti banii si povestira prapastii.
Sezind ingindurati in sala tronului, cu ceva intre sapte sute si noua sute de mii de galbeni ramasi in visterie (nu se stie exact, vistiernicii fiind spinzurati pentru ca furasera banii care lipseau datorita problemelor fiscale rezultate din problemele comerciale discutate mai sus, noroc ca imparatii nu erau fraieri sa puna botu' la explicatii idioate cum ca ei is de vina) fiecare se intreba oare citi soldati mobilizeaza celalalt ? Sapte sute de mii... poate opt ? Poate noua ? Singura chestie sigura era ca nu se pune problema de milionul promis.
Idem cu flota, fiecare ar fi putut construi o mie de nave bune, cu trei catarge, da' asta inainte de cheltuieli neprevazute. Plus ca ce, cred ceilalti imparati ca fiecare dintre ei ii fraier, sa plece cu toata armata si sa-si cheltuie toti banii, sa-si bata pe urma joc ei de el cum vor ? Ha! Si uite asa, din aproape in aproape la termenul stabilit cei trei imparati se intilnira fiecare in cite-o barcuta cu doi vislasi, si pornira, impiedicindu-se in propriile barbi si anterie (ca smecherii asa poarta, chestii incomode, mai ales la razboi, doara n-or fi fraieri sa se echipeze nearatos) la asalt!
Negustorii, care erau fraieri, se fraierisera ei intre ei intr-o veselie : intrucit nimanui nu-i pasa cine fraiereste pe cine, fiindu-le clar ca oricum nu scapa de pe insula aia decit toti impreuna, oricine punea botul la orice. Deci daca un negustor zicea catre altul, bre, fa si tu o oala de fiertura, fraieru' ala facea o oala de fiertura. Daca al treilea-i zicea primului mai om, mergi si tu si-aduna un brat de lemne, fraieru' ala mergea si aduna un brat de lemne, ba inca nici macar atita smecherie n-avea in capu' ala sec sa adune lemne ude sau sa se pise pe ele sau ceva, sa-si bata joc de ei. Nu dom'le, fraieru' tot fraier, aduna lemne uscate ce putea gasi el mai repede si mai bine, si venea cu ele.
Si uite asa din fraiereala in fraiereala cei trei negustori fraieri s-au trezit intr-o seara "asaltati" de cei trei imparati smecheri. Carora le-au tras cite una peste cap dupa care i-au dezbracat in pielea goala, i-au legat de niste copaci si au inceput sa-i futa in cur.
Stiti ce discutau imparatii, printre urlete de durere, ca totusi, nu-i usor ? Pai sa va zic : se certau care dintre ei e mai fraier.
Doriti si ilustratii ?
Tuesday, 24 May 2011
ce smecher-ie
Wednesday, 25 May 2011
întrebarea e: ai ilustraţii?
Wednesday, 25 May 2011
Povestea e așa de grăitoare încât n-are nevoie de ilustrații.
Dar n-ar strica, mai ales dacă-i să fie mai plăcută pentru copii (sau copile, după caz).
Wednesday, 25 May 2011
Pai priviti si voi in jur ?
Wednesday, 25 May 2011
la copile zici?
Wednesday, 25 May 2011
Esti clar anti-regalist :D Urmarea e cand unul dintre negustori a inceput sa-si piarda fraiereala si sa se smechereasca. Mai ales de cand trecusera pe continent folosind corabiile imparatilor.
Wednesday, 25 May 2011
Poveste inspirata din intamplari si personaje reale?
Wednesday, 25 May 2011
@Diana Coman Nu-i problema, ca negustori proaspeti se gasesc abundent.
@Vlad Mai mult decit reale, de-a dreptul comune.