Poveste de criza

Fie o lume, in care exista doua entitati : A si B.

A are in buzunar 10 bani, si in proprietate 5% din lume.
B are in buzunar 100 de bani, si in proprietate restul de 95% din lume.

Sa zicem ca la momentul T1 valoarea totala a lumii este evaluata la 100 de bani. Asta inseamna ca la acelasi moment T1 valoarea portofoliului lui A (bani + investitii) este 15 bani, iar a lui B 195 de bani. Deci, A detine 15 ÷ 210 = 7,14% din valoarea totala a tot ce exista, iar B detine 195 ÷ 210 = 92,86% din idem.

Sa zicem ca intervine o criza, astfel incit la momentul T2 valoarea totala a lumii este evaluata la 50 de bani. Ca rezultat, portofoliul lui A a scazut la 12,5 bani, iar portofoliul lui B la 147,5 bani. Acum A detine 7,81% din valoarea totala a tot ce exista, iar B 92,19%.

Efectul paradoxal al crizei este ca jucatorul mic (care are absolut intotdeauna un raport intre capital teoretic si active [adica un leverage] mai mic) creste in termeni strategici. Importanta jucatorilor mici creste in criza.

In schimb, B, care-a pierdut citeva fractii de procent din felia lui de lume, a evoluat de la un capital liber de 100 ÷ 195 = 51,28% la un capital liber de 100 ÷ 147.5 = 67,79%. Asta inseamna ca B are acum cam 16-17% disponibile pentru investitie, sau cu alte cuvinte pentru a reveni la rata de incarcare de 51,28% trebuie sa investeasca ~25 de bani. Pe care-i poate folosi fara probleme pentru a-l cumpara pe A cu totul, chestie pe care nu si-o putea permite inainte de criza.

Am zis ca intervine "o criza". Cum adica "o criza", cind toata lumea vorbeste despre criza, articulat, ca si cum nu poate fi decit una singura ? Ei, intrebati-i pe ei. Fapt este ca nu exista criza, una si singura, ci crize, de multe si variate feluri. Spre exemplu, criza pe care-o traversam noi acum nu-i de natura crizei de la T1 la T2. Acea criza e de natura valuarii, se descopera brusc ca niste obiecte despre care se credea ca au o utilitate X au de fapt o utilitate mai mica decit X, un teren despre care se credea ca-i petrolifer se vadeste nepetrolifer, un teren despre care se credea ca are sanse de X% de-a fi petrolifer se vadeste ca nu-i deloc (dat fiind ca nu poate fi partial-petrolifer, si atunci orice evaluari bazate pe probabilitati se vor reduce in practica ori intr-o directie, ori in celalalta cu trecerea timpului) si asa mai departe.

Criza pe care-o traversam noi nu este o criza de valuare, este o criza de guvernanta. Cu alte cuvinte, nu s-a schimbat nimic fundamental despre lume care i-a modificat lumii valoarea de la 100 la 50 de bani. Pur si simplu s-a descoperit ca in interiorul lui B lucrau niste hoti, care au furat parte din bani. Asa incit, desi B credea ca detine un capital de 100 de bani, el nu detine de fapt decit 60.

Si iata cum la momentul T2' intervine o criza, dar un alt fel de criza decit am discutat initial. B cel cu 60 de bani si 95 de proprietati se afla in situatia de-a avea capital liber doar 38.71% din total. Daca el are sa-si readuca nivelul de capitalizare la acelasi 51,28% ar avea de vindut cam 19,48 bani din proprietatile lui.

Problema mare este ca A nu are la dispozitie decit 10 bani, si oricum nici nu poate nici nu doreste sa-i cedeze lui B toti banii lui. Singura solutie pentru ca B sa-si readuca capitalurile la nivelul de 51,28% este sa vinda o parte si sa reevalueze o alta parte. Nu pentru ca s-ar fi schimbat ceva despre bunurile respective, sau despre lume, ci pentru ca... pai pentru ca... pai pentru ca au disparut niste bani din sistem. Deci, daca lumea nu mai valoreaza 100 de bani, ci doar 70, si daca B vinde 10% din lume catre A, atunci se poate reechilibra.

Adica, A are 15% din lumea cea de 70 de bani si 5 bani in buzunar, in total 18,5.
Iar B are 85% din lumea cea de 70 de bani, si 60 de bani in buzunar, deci in total 128.

Si astfel B ajunge la un chinuit 50,21%, pe care momentan sa zicem ca-l poate sustine, chiar daca nu-i tocmai acel 51,28% care-ar fi trebuit sa fie. Pentru pacatele lui B a pierdut zece la suta din proprietatea lumii si inca a suferit o insemnata devalorizare a portiunii ramase. Pentru B, criza de guvernanta este mult mai grava decit criza de valuatie, chit ca aparent valoarea lumii n-a scazut in aceeasi masura. Si este de altfel bine sa fie asa, ca sa se invete minte alta data sa nu mai angajeze hoti.

Pe de cealalta parte A se trezeste traind intr-o lume semnificativ mai putin valoroasa nominal (ca-n realitate e fix aceeasi lume dupa toate criteriile functionale si utilitariste, nu s-a schimbat absolut nimic, doar ca valoarea banilor e acum alta) si semnificativ mai slab capitalizat. Asa ca A e destul de nervos.

Nu zic ca n-ar avea dreptul sa fie, da' mi se pare ca-i important sa-si inteleaga corect pozitia. Niciodata in istoria moderna (de la razboi incoace, cel putin) n-au avut oamenii o insemnatate mai mare si "oculta financiara" o insemnatate mai mica. Nu-n sensul ca n-ar fi prima tot mica si ultima tot mare, da' uite chestie cu comparativele astea, au spiel-ul lor.

Cam asta.