Logica palariilor piratilor

Cam cea mai faina aventura cu pirati de care-mi amintesc din copilarie e urmatoarea povestioara :

Trei bravi si curajosi eroi, cunoscuti prin aleasa bravura si rarul curaj de care dadusera dovada in decursul timpului (mai ales prin aceea ca nu bravau aiurea si nici nu se rezemau pe curaj mai des decit era cazul, preferind sa-si rezolve problemele din timp si cu indeminare, decit tardiv si prin forta] fura capturati de-un fioros si groaznic si infricosat pirat.

Care, infiorator si ingrozitor si ma rog, fricos cum se gasea ii lega bine, dupa care ii alinie unul in spatele celuilalt, asa incit primul brav vedea marea, al doilea curajos marea cit si pe primul brav, iar al treilea nu doar marea cit si doi curajosi, unul mai brav decit celalalt. Dupa care le arata un sac in care se gaseau nu mai putin de cinci caciuli, din care doua impletite din lina alba, si deci pe cale de consecinta albe, iar alte trei impletite din lina neagra, si deci pe cale de consecinta gri.

Si-i informa ca le va pune cite-o caciula pe cap, pe care caciula n-or avea cum s-o vada, dupa care pot ghici ce culoare are. Daca ghicesc, le da drumu', prin aruncare direct in apa de pe puntea corabiei. Daca nu ghicesc vor fi violati pina la moarte de toti membrii colectivului de pirati, atit nemijlocit cu membrele lor cit si cu ce alte instrumente se mai gasesc la dispozitie. Iar piratii astia erau niste cetateni doar cu o idee mai putin infioratori, ingrozitori scl decit seful lor. In fine, ca daca nu raspund nimic li se va taia capul cu o sabie ruginita, ramasa de pe vremea lui Carol cel Mare.

Zis si facut. Piratul cel belicos si fioros il intreba intii pe ultimul dintre cei trei, care putea vedea nu doar marea ci si pe cei doi tovarasi ai sai de suferinta. Neprimind nici un raspuns, harsti! Si-i taie o particica din cap. Dupa care iarasi si iarasi, pina sabia cea ruginita reusi sa-l descapatineze pe bravul nostru erou soarele se mai sui cit de-un sfert de ceas pe cer.

Venind rindul celui de-al doilea brav, iara nici un raspuns, iarasi harsti, harsti, jap, trosc, aoleou, pina intr-un final il trunchie si pe asta sarmanul, cu chiu cu vai. Dar, si-aici intervine momentul pe care probabil ca l-ati asteptat cu totii, venind si ultimul dintre ei la rind, al' sarmanul care vazind numai marea n-avea nici un fel de sanse de-a ghici, piratul auzi culoarea corecta, se invineti tot de ciuda, facu o mica criza de isterie cu tropotit maruntel pe punte scl si-n final ii trase un sut in fund enervantului curajos si brav aruncindu-l fix in apa marii. Unde niste sirene il luara de mina si-l dusera da-n fine, sa nu ne abatem de la specificul singeros-violent al povestirii noastre.

Ei bine, dragii mosului, daca doriti a ajunge vre-odata de mina cu sirene ma gindesc ca poate vi s-ar putea cere sa explicati cum a rationat al de'o scapat, ca nu se stie niciodata. Deci ?

Raspuns :