Grafia istorica a limbii romane

Saturday, 25 June, Year 3 d.Tr. | Author: Mircea Popescu

Ca tot sunt eu un antiregalisti infect si mitocan, cum este clar dovedit de articolele rauvoitoare publicate pe-aici (nu plecati urechea la provocatorii care sustin nerusinat ca io-s doar impotriva mizeriilor si gunoaielor, cu monarhia ca atare neavind nici o treaba), este poate momentul sa facem o scurta aplecare pe grafia limbii romane, asa cum se practica ea acum nici o suta cincizeci de ani (ci o suta patruzeci si cinci) :

actul_proclamarii_regatului_romanieiNOĬ CAROL I. REGE AL ROMÂNIEĬ, condusŭ de mâna lui Dumneḑeŭ și de destinele vitézuluĭ și înțeleptuluĭ poporŭ românŭ, amŭ făcutŭ, în 10/22 Maiŭ 1866, intrarea Nóstră în capitala Bucurescĭ. Vocea poporuluĭ Ne-a chiămatŭ la domnia țerilorŭ unite Moldova și Țéra Românéscă prin plebiscitulŭ dela 8/20 Apriliŭ 1866 (în ḑioa aniversală a nascerei Nóstre dela 8/20 Apriliŭ 1839) și prin votulŭ datŭ de Adunarea electivă la 1/13 Maiŭ același anŭ.

Asigurândŭ națiunii române, prin Constituțiunea dela 30 Iuliŭ 1866, libertățile și drepturile sale, Noi amŭ pututŭ trece, în fruntea acestui poporŭ, prin ḑile de nevoi, învingêndŭ tóte greutățile, ast-felŭ că, la 1877 Maiŭ 10/22, Corpurile legiuitóre aŭ proclamatŭ independența țerei.

Curêndu apoĭ Dumneḑeŭ, care singurŭ dă victoriele, a condusŭ oștirea nóstră peste Dunăre în 17 Iuliŭ 1877, și drapelele nóstre s'au încununatŭ de lauri la Calafatŭ, Nicopole, Rahova, Smîrdanŭ, Grivița, Opanezŭ și în 28 Novembre același anŭ prin luarea Plevnei, făcêndŭ ca vechia vitejie românéscă să consacre pe câmpiele Bulgarieĭ votulŭ unanimŭ alŭ Adunărilorŭ.

Sângele generosŭ românescŭ, vĕrsatŭ pentru apĕrarea și independința patrieĭ, a aflatŭ rĕsplătirea sa în ḑiua de 14/26 Martie 1881. Adunările legiuitóre, în dorința de a da statuluĭ românŭ, născutŭ din contopirea principatelorŭ Moldova și Țéra Românéscă, o asigurare și maĭ deplină și o manifestare și mai strălucită a individualitățiĭ sale, au proclamatŭ intrarea Românieĭ între Regatele Europeĭ.

Țéra întrégă, represintată de Senatŭ și de Adunarea Deputațilorŭ, însoțiți de membri din tóte corpurile constituite ale țereĭ, de Înaltele Curțĭ de Casațiune și Compturi, de Academia Română, de representanțiĭ Universitățilorŭ din Bucurescĭ și Iașĭ și ai tuturorŭ șcólelorŭ de tóte gradele, de delegațiuni comunale, urbane și rurale, cum și de tóte corporațiunile de meseriașĭ și de numerósele societățĭ din diversele direcțiunĭ ale cultureĭ naționale, s'aŭ adunatŭ astăḑĭ 10/22 Maiŭ 1881, în fața altaruluĭ sântŭ alŭ Mitropolieĭ din Bucurescĭ și aŭ asistatŭ cu Noĭ Carol I Rege alŭ Românieĭ, cu Regina Elisabeta, iubita Nóstră soție, cu iubitulŭ Nostru frate Leopold, principe ereditarŭ de Hohenzollern, împreună cu nepoții Nostri Ferdinand și Carol, la rugăciunile de sânțire cu cari I.P.S. Mitropolitŭ și Primatŭ Calinicu Miclescu, I.P.S. Mitropolitŭ alŭ Moldoveĭ și Suceveĭ Iosifŭ, toți P.P.S.S. Episcopĭ de Eparchiĭ și înaltulŭ clerŭ metropolitanŭ, aŭ binecuvêntatŭ corónele ce ne aduce Țéra, embleme prețióse pentru Noĭ de stabilitate și de independență a patrieĭ.

Coróna Regală, pe care Țéra o pune astăḑĭ pre fruntea Nóstră, este făcută în arsenalulŭ ósteĭ din oțelulŭ unuĭ tunŭ luatŭ dela neamicŭ la Plevna în ḑiua de 28 Novembre 1877, și este stropitŭ cu sângele eroilorŭ căḑuți pentru independență. Coróna de aurŭ ce Țéra pune astăḑĭ pre fruntea primeĭ sale Regine, nu e împodobită cu petre scumpe, dar faptele reginelorŭ cari vorŭ purta simpla corónă de aurŭ a Regineĭ Elisabeta vorŭ face strălucirea eĭ.

Pentru ca neuitată să fie seculelorŭ viitóre amintirea ḑilei de astăḑĭ 10/22 Maiŭ, subsemnat'amŭ în alŭ șese-spre-ḑecelea anŭ alŭ domnieĭ Nóstre acestŭ documentŭ, la sânta Metropolie din capitala Nóstră Bucurescĭ, împreună cu Regina Elisabeta, iubita Nóstră soție, și cu iubitulŭ Nostru frate Leopold, în fața Țereĭ adunate la marea serbare națională a consacrăriĭ proclamațiuniĭ Regatuluĭ Românieĭ și amŭ ordonatŭ ca de acestŭ actŭ să se acațe marele Nostru sigiliŭ regalŭ, contrasemnândŭ'lŭ Ministrii Nostri secretari de statŭ și primindŭ comemorativa subscriere a Domnilorŭ Președințĭ ai Corpurilorŭ legiuitóre, ale I.I. P.P. S.S. Mitropolițĭ și a Președinteluĭ Înălțeĭ Curțĭ de Casațiune și de Justiție.

Am citat acest act si nu altul pentru a inlatura orice suspiciuni posibile apropo de calitatea limbii. Deci, daca in proclamatia lui Carol nu se intrebuinteaza limba romana literara de la 1866, atunci pur si simplu nu exista notiunea de "limba romana literara". Si-acum, astfel inarmati, sa explicam citeva puncte cetatenilor mai recenti, care-o tin langa cu diacriticele :

  • Litera z nu exista in interiorul cuvintelor. Sunetul corespunzator se noteaza prin ḑ, care este, un d cu sedila. Nu cu virgula.
  • Grupul ea, ca de exemplu in viteaz nu exista. Sunetul respectiv se noteaza prin é, care este un e accentuat.
  • Grupul oa, ca de exemplu in noastra nu exista. Sunetul respectiv se noteaza prin ó, care-i un o accentuat.
  • Grupul ie final nu exista, sunetul e noteaza prin iŭ, unde ŭ e un u cu caciulita circumflexa-ntoarsa-n sus.
  • Verbele (ca de exemplu au chemat) nu finalizeaza-n consoana simpla, ci in ŭ, care-i un u cu caciulita circumflexa-ntoarsa-n sus. Aceeasi regula se aplica si la unele substantive proprii.
  • I din a este doar una dintre variantele de-a reda sunetul respectiv, cealalta fiind ê, adica... i din e.

Deci iata, din 1866 si pina astazi, 2011 au disparut 6! diacritice : un d cu sedila, un u si-un i cu circumflex invers, un o si-un e cu accent, si-un i din e. Parte dintre ele se noteaza acum cu doua litere, parte au fost comasate intr-o litera preexistenta.

Cam asa cum si t, devine tz si s, devine sh, cam asa cum toate a-urile raman a, si toate i-urile i. Limba romana corecta n-are diacritice deloc. Constructul artificial creat pentru a recupera grafia in alfabet latin pentru nevoile unui popor strain scrisului este modificat fara intrerupere de la infiintare (sec XIX) incoace, in sensul... eliminarii caracterelor straine.

Limba romana corecta se scrie fara diacritice. Sper ca acum s-a inteles si acolo-n spate.

Category: Trilenciclopedia
Comments feed : RSS 2.0. Leave your own comment below, or send a trackback.

43 Responses

  1. taci ba mincinosule ca mai putine diacritice = comunism.

    reformele lingvistice defapt distrug patrimoniu cultural. noi nu suntem popor latin, oricat am incerca sa ciordim tot ce a fost al imp. roman, pana si numele de est, romania.

  2. Mircea Popescu`s avatar
    2
    Mircea Popescu 
    Saturday, 25 June 2011

    Deci cum ?!

  3. Mai rau decat cum este in stadiul actual (vezi DOOM ul) nu cred ca poate ajunge lb romana.
    Si atata timp cat existau accente care sa marcheze pronuntia,pledoaria ta anti-diacritice nu prea tine

  4. Mircea Popescu`s avatar
    4
    Mircea Popescu 
    Saturday, 25 June 2011

    Pai pledoaria mea tine in sensul ca daca am putut trece de la 27 de caractere latine + 12 caractere speciale la 27 de caractere latine + 5 speciale, vom putea cu siguranta face pasul pina la 27 + 0. Cindva secolul asta, de preferinta astazi.

  5. omu' e fan limba latina cari nu hari diacritishe.

    acuma poporu roman nu e latin. el stie ce vrea sa fie, da' nu e latin. au fost barbari cu cultura inexistenta latinizati si ulterior dupa multe invazii asiatico-slavonice s-au cam cacat niscava.

    adica diacriticile sunt justificate.

  6. Cristian`s avatar
    6
    Cristian 
    Saturday, 25 June 2011

    Poate ne spui și nouă cum mai interpretezi după aia un slogan de genul „Parul face diferenta”. Oare e vorba de par sau de păr? Și chiar dacă ție nu-ți plac regulile actuale, asta nu înseamnă că ele nu există și nu trebuie respectate :-P

  7. Mircea Popescu`s avatar
    7
    Mircea Popescu 
    Saturday, 25 June 2011

    @Critic Pai in sensu' asta si latinii din Latium au fost etrusci precum si alti barbari. Iugurti gen. Sabini.

    @Cristian Pai care-i problema ? Atit parul cit si parul fac diferenta! Fiecare-n felul sau.

    "Regulile" exista hapt pina unde pot fi enforsate, iara daca nu hapt pina unde le baga cineva-n seama. Decit spun.

  8. Cristian`s avatar
    8
    Cristian 
    Saturday, 25 June 2011

    Doar că în cazul unei campanii electorale mă îndoiesc că e vorba de penis (aș fi zis pulă, dar necesita utilizarea diacriticelor).

  9. @mp : aia s-au omogenizat la timp. la noi romanii au intrat si au plecat practic, au stat vreo 100 ani. dupaia intre turci si unguri s-a cam imputit treaba.

    io unu as sparge frontierele ue, as da acte de identitate unice precum limba oficiala de stat, da cica ar arunca unii cu oua in mine.

  10. Mitzaa Biciclista`s avatar
    10
    Mitzaa Biciclista 
    Saturday, 25 June 2011

    Daca elimini diacriticile cum ai sa faci distinctia fonetica pentru sunete? Si nu imi spune ca o faci fiindca stii cum trebuie sa sune un anumit cuvant sau altul. Ca la clasa I, cand se buchiseste alfabetul, nu poti sa spui asta copiilor.

  11. Mitzaa Biciclista`s avatar
    11
    Mitzaa Biciclista 
    Saturday, 25 June 2011

    diacriticele*
    Scuzoaiele mele

  12. intreaba englezii. si sa nu veniti cu porcaria asa se scrie asa se citeste ca british english, canada si sua seamana cam cat o alba cu o negresa.

  13. Mircea Popescu`s avatar
    13
    Mircea Popescu 
    Saturday, 25 June 2011

    @Cristian Pai tu indoieste-te linistit, ca lumea tot in juru' pulii se-nvirte (si utie minune ca-n mina mea n-are nevoie nici de diacritice nici de nimic - o fi un semn ?).

    @Critic Zece ani venusieni sau ceva ?

    Au stat si la noi cam cit au stat in Spania, sau in Franta. Saminta conteaza.

    @Mitzaa Biciclista Exact asa cum o faci si-acuma. Nu incepe si tu cu "se scrie cum se aude", rogu-te. (Referinte : Mitologie lingvistica ; Intrebari despre limba care se scrie “cum se aude”).

  14. lololololololololo, au stat vreun secol, ce naiba. arunci cam mult cu banul.

  15. Mircea Popescu`s avatar
    15
    Mircea Popescu 
    Saturday, 25 June 2011

    Diferenta-i mai mare de la Transilvania si Banat (plus Oltenia) la spatiul dincolo de Rucar decit de la Transilvania la Germania. Am zis.

  16. pei stai ma ca parca o zi pe marte e un an aici, cum naibi....

  17. Cristian`s avatar
    17
    Cristian 
    Saturday, 25 June 2011

    @MP: dar nu neapărat într-un mod favorabil. Să nu uităm de cazul Ana Birchall de exemplu. Sau de pedofilul ăla milionar de la PSD, Negoiță parcă îl chema.

    De curiozitate, pe hârtie și mai ales la școală (la examene) cum scriai și cum scrii în continuare: cu sau fără diacritice?

  18. Mircea Popescu`s avatar
    18
    Mircea Popescu 
    Saturday, 25 June 2011

    @Cristian Pai eu n-am ce examene sa dau. De mina pe hirtie n-am mai scris de minimum cinci ani, examene n-am mai dat de vreo zece, cel putin nu varianta-n scris. Pe cind inca scriam am o suspiciune ca profesorii nu-mi prea citeau productiile, dat fiind ca io scriam foarte... personal, sa-i zicem. In tot cazul, in liceu nu ma preocupau problemele astea, asa ca scriam si io cum se nimerea.

    N-am inteles chestia cu "cazurile", despre ce discutam aici ?!

  19. Ce remarc este că suta de ani trecută nu a afectat literele ă şi â. Am ca o bănuială că they're here to stay.

  20. Mircea Popescu`s avatar
    20
    Mircea Popescu 
    Saturday, 25 June 2011

    De fapt s, si t, par cel mai bine instalate. Faptu' ca a murit i din e denota ca vor fi miscari pe zona aia, i din a probabil dispare, ori in comasarea cu i din i, fie de-a dreptul. A cu circumflex intors e de asemenea intr-o pozitie indoielnica, dat fiind c-au disparut cognatele u si i cu circumflex intors.

  21. pai i era sunet tipic rusesc, daia.

  22. Mircea Popescu`s avatar
    22
    Mircea Popescu 
    Saturday, 25 June 2011

    Cam slavic, da.

  23. Mitzaa Biciclista`s avatar
    23
    Mitzaa Biciclista 
    Saturday, 25 June 2011

    Pai nici nu ma gandesc la asta, doar ca eu sustin faptul ca fonetica se sustine prin semne grafice distincte. Care, momentan, in limba romana sunt diacriticele.

  24. Mircea Popescu`s avatar
    24
    Mircea Popescu 
    Saturday, 25 June 2011

    Exista totusi numeroase distinctii care nu-s sustinute prin semne grafice.

  25. am impresia ca î e ceva slav, ş e arabic de cand hau or fi migrat arabii in europa din africa si etc, iara ţ si ă imi sun a asiatice.. dar cred ca nu a facut nimeni un studiu serios pe tema asta, erau doar propagandele alea comuniste chipurile dacii au inventat latina si romanii au ciordit de la noi, lol.

  26. Cristian`s avatar
    26
    Cristian 
    Saturday, 25 June 2011

    @MP: vorbeam de învârtitul în jurul parului (nu părului). În fine, nu mai contează.

    @Critic: iar Traian și Decebal au format poporul român într-un bar de noapte, nu?

  27. Mircea Popescu`s avatar
    27
    Mircea Popescu 
    Saturday, 25 June 2011

    @Critic Tu ai niste idei lingvistice care-mi amintesc asa vag de Povesti Nemuritoare, o colectie de bucatele literare luate nesistematic de prin lume.

  28. vreti sa-mi spuneti ca gigei asiatici care au ceva sunete care seamana cu ale noastre, ceva tse , ă care o au vietnamiezii, î se aude destul in ceva vrajeli rusesti, am ascultat un armenian live cu pronuntia, si ş e un sunet tipic arabesc.

    doar nu crede careva ca astea-s tipici romanesti.

    naiba stie ce s-o fi vorbit inainte de imperiul roman si alte influente, ca nu e documente. numai falsuri majoritar.

  29. Cristian`s avatar
    29
    Cristian 
    Sunday, 26 June 2011

    @Cristic: vezi că e ș, nu ş :-P

  30. Nu-i tocmai un secret ca am ''latinizat'' limba la greu de la pasoptisti incoace.

  31. @cristian : nu prea cred. Dacia, cca anul 300. Atat.

  32. Mircea Popescu`s avatar
    32
    Mircea Popescu 
    Sunday, 26 June 2011

    @Critic Nu-i vorba ca-s tipic romanesti buei. E vorba ca-i mai complicat decit "am vazut io o tunisiana blonda deci tunisienii se trag din Brandenburg".

    @Cristian This place is full of haters, haters and nazis everywhere!

    @krossfire Discutia-i numa' daca a fost un proces natural sau dimpotriva, artificial. Daca merge in directia evolutiei naturale a limbii scrise sau impotriva ei.

  33. pai fa-te membru la academia romana si propune tu reforme de re-latinizarea lb romane.

    cerintele sunt simple. facultate de litere pana la 30+ ani, repetie mecanica de texte de analiza literala, imbarligaturi de cuvinte +16 litere sa parem destepti, nici o alta cunostinta dintr-un alt domeniu decat 3 puleti din literatura romana si sa nu fi iesit niciodata din tara.

    da' cred ca nu te califici, pacat.

    mint daca spun ca mi-ar placea sa scriu cu diacritice, ca nu stiu nici fara, deci implicit troll relativist. fuck.

  34. Mircea Popescu`s avatar
    34
    Mircea Popescu 
    Sunday, 26 June 2011

    Eu nu ma fac membru in organizatii dubioase. Si nici n-am simtit pina acum nevoia sa invit diversi incompetenti in organizatia nedubioasa din care fac eu parte, si-al carui oficios multicoditian il citesti tu chiar acum.

  35. Cu siguranta futule gatii masii de comunisti ne-au furat dz-ul din Dumnedzeu asa cum ne-au furat si litera D si scriau dumnezeu, cum ne-au furat bisericile, identitatea, vandut patria la rusi si legalizat divortul, avoturile si contraceptivele.

    Sa scrie asta in cartile de istorie, ca ne-a furat si numele adevarat a lu' doamne-doamne. Sa nu uitati copii sa scrieti intotdeauna Dumnezeu cu D mare, ca-i nume propiu(daca e unu destept si zice ca-i imaterial ii vrajiti ca-i in semn de respect) si sa va rugati in fiecare dimineata inainte sa recitati imnul sa nu suferiti de vid si detriment spiritual. Muie Ungaria!

  36. Ma rog, dupa 1848, latinizarea limbii a fost o prioritate pentru toti "mai marii" normelor (de-asta imi e greu sa inteleg obsesia unora cu latinitatea limbii romane - nu o contest, doar ca ea nu-i atat de relevanta in argumentare).

  37. Mircea Popescu`s avatar
    37
    Mircea Popescu 
    Friday, 12 September 2014

    Este mai, stii teoria aia care zice ca limba e de fapt praf de gindire pentru prosti, adaugi niste apa si gata, ai o idee pur si simplu prin lucrarea pietrificata in timp a milioane de minti care s-or chinuit cu esentialmente aceleasi probleme prin milenii ? Mnoa, pe teoria aia limba romana e foarte utila, ca ea are praf stratificat de douajicinci de secole, spre deosebire de cacanarii naufragiati in engleza, care abia au cinci si alea chinuite, sau de nenorociti ca evreii, care sarmanii ar avea vechime da' n-au neam continuitate, si cind o fo' sa-si ia un restart tot din romana l-or luat cu idisu' lor cu tot. Ca i-o tocat pe urma nemtii si asa s-or vazut siliti la un al doilea restart e alta discutie, tot trista.

  38. De-aia n-a prins Esperanto. A fost praf, dar n-a fost apa.

  39. Mircea Popescu`s avatar
    39
    Mircea Popescu 
    Friday, 12 September 2014

    Nici nu-i o formulare proasta, se retine.

  1. [...] Grafia istorica a limbii romane [...]

  2. [...] sa scrieti fara niciunele ? Hm ? ———Spre intarire consultati si articolul Grafia istorica a limbii romane. [↩] Rubrica: Cocietate si Sultura Puteti urmari raspunsurile prin fluxul RSS 2.0. [...]

  3. [...] Anul 4 d.Tr. | Autor: Mircea Popescu Ca tot cautam prin bucoavne apropo de disputa cu grafia limbii romane respectiv evolutia cuvintelor, merita sa va atrag atentia asupra jumatatii dinjos a paginii 390 a [...]

  4. [...] speciali incit nu puteti scrie daca nu adaugati alfabetului niste semne-n plus (lasa la o parte ca se tot schimba care anume) da’ nu sunteti nici macar atita capabili, sa faceti diferenta intre e si i (ca sa nu mai [...]

Add your cents! »
    If this is your first comment, it will wait to be approved. This usually takes a few hours. Subsequent comments are not delayed.