Functia de reprezentare a limbajului - exercitiu practic

Da-le noapte de Arad si beton de Bucuresti,
Da, da-le sa sara, da-le sa sara…
Da perversa de Craiova serios ca-n Moldova
Ca sa stie toti jegosii cine este la prova…

Oare ce vor sa zica oamenii astia ?

Adica da, am inteles, tre' umplut cu ceva spatiul de emisie pe diversele cutiute de preferinta negre cu care-s inconjurati 24/7 cele douaji de milioane de vorbitori de limba romana, asa ca se produc chestii, sa fie. E nevoie de rime, se fac rime, ne descurcam, moldova-prova, beton de Bucuresti, astea. Ce mai conteaza ca Craiova nu-i in Moldova chit ca rimeaza, sau ca nu se produce neam beton la Bucuresti, ca cimentu' vine din Bicaz, Deva, alea de pe linga munti. Deci, cu alte cuvinte, vorbesc si ei ca sa nu taca, nu-s primii si nici ultimii.

E posibil sa vedem aici functia sociala a limbajului. O au si animalele, daca ati auzit de exemplu un pui de gaina la caldurica face un sunet asa cam ca o pasaruica. Closca il aude, si-i raspunde si ea pe un ton al ei, si din aceasta ingemanare de sunete se naste starea subiectiva de bine la galinacee. Eu am lasat palamida si diversi scaieti sa creasca in voie anume, pentru ca sticletii (recte, finches) iubesc chestia numita thistle seed in limba engleza. Si-atunci toata vara si toata toamna am avut in gradina urmatoarea scena : un grup de sticleti ataca obiectivul. Unul cocotat pe gard facea cri-cri-cri, restu' imprastiati prin gradina cu maxima eficienta scoteau saminta din scaieti. Sa vedeti cum arata gradina dupa ei, zici ca impuscase cineva maciuliile alea. Ei, si in caz de pericol (ca ieseam eu afara, de exemplu), ala de pe gard scotea un sunet ascutit si dispareau toti. Functia sociala a limbajului, pina ciriie se simt ok, cind fluiera panicheaza. Asta e.

Totusi,

Am ris atunci de ne-am prapadit, pai, "Pai ce-nseamna asta! Ori suntem golani ori nu mai suntem!" dar totusi, acum ca ne-a trecut de ris (functia sociala, stiti voi) hai sa incercam sa gindim (functia cognitiva). Deci :

• Cetateanul explica ceva despre antebrat, care intimplator e si modul corect de-a referi partea bratului dintre cot si incheietura minii. Un altul i-ar fi spus "mina", ceea ce-i gresit. Acel un altul ar putea fi si bacalaureat, si corporatist, si piarizda si multe toate. Am auzit eu. Deci bila alba.
• Cetateanul pune problema in termenii de "dumneavoastra ce ati fi facut", ceea ce-i si formal foarte corect si fundamental abordarea justa. Intr-adevar, in orice discutie in contradictoriu, mai explicit sau mai implicit, "dumneavoastra ce ati fi facut" e o intrebare foarte buna, permite deblocarea discutiei. E un pas fundamental al cooperarii, specific indivizilor corect socializati.
• Cetateanul descrie o dificila problema de familie (sora mea a facut un copil cu baiatul ala) in termenii de "ei s-au indragostit amindoi". E rar sa vezi intre romani abilitatea si dispozitia de-a recunoaste drept echivalente situatii echivalente in care ei au un interes. Mergeti pina la tribunal si audiati jumatate de ora de proceduri de divort sau alte partaje ca sa va faceti o idee. "Nu-i adevarat tototot ce-o spus" e abordarea de departe mai comuna.

Cu alte cuvinte, un tip evident inteligent, preocupat de autoperfectionare si cu o atitudine deschisa, pozitiva si eficienta fata de ceilalti foloseste o exprimare care-i perceputa drept fistichie de catre grupul de maimute. Care grup de maimute se tavaleste pe jos de ris dupa care decide ca "ala ii prost". Ei bine, am vesti proaste. Ala nu ie prost. Prostii-s ca de obicei aia din living, de pe canapea, de pe scaun.

Si-acum, sa intram in materie. Principala problema a limbajului este reprezentarea seturilor. Limbajul fiind cum am spus o functie recursiva el va folosi natural (si corect) seturi preexistente din istorie pentru a nota seturi emergente din experienta. In spatiul cultural romanesc exista in istorie un set preexistent foarte convenabil : numele oraselor tarii. El este foarte raspindit (ca rezultat al scolii comuniste, bazata pe memorare, unde copiii au fost fortati sa invete o lista de nume, chiar si fara corespondent practic sau ancora-n real) si foarte convenabil. El este, pentru multi cetateni, singurul bagaj cultural real.

Si atunci, el va fi folosit ca atare. Avem 45 de tipuri de furnici ? Pai le numim, ca asta face limbajul, numeste. Deci, negruta de Radauti, verdea de Caransebes, aia lunga de Cimpulung si asa mai departe. Avem nume pentru 45 de furnici, repede si comod ? Avem. Sunt ele mnemotehnice din oficiu ? Sunt. Am procedat corect ? Am.

Intimplarea face ca un barbat in conditiile celui din discutie nu are preocupari de entomologie, ca nu are de ce sa aiba, si ca atare el nu denumeste furnici. Are in schimb preocupari de-a supravietui oceanului de violenta adesea stupida generat de douazeci de milioane de imbecili care "nu-i adevarat tototot ce-o spus" si respectiv "mie nu mi se putea intimpla", si ca atare va avea de denumit... lovituri, pare, efecte si alte minuni din jurul interactiunii directe neprietenoase.

Deci, perversa de pe Tg Ocna, noapte de Arad, beton de Bucuresti...

Problem ?