Frauda fara frontiere

Deci, sa zicem ca jucati poker online. Mai potolit asa, la mese cu mize mici, ca totusi, salariile-n Romania n-au chiar ajuns inca la nivelul cistigurilor saptaminale in lumea civilizata.

Aici dati peste un tip prietenos si simpatic, sau poate peste o gagica sexoasa sau poate peste un tinerel naiv si bataios, cu care mai schimbati o vorba, mai o impresie, doara pokeru' fara vorbarie e ca filosofia fara menghina.

Tipul arunca asa intr-o doara ca ar juca cu placere si pe mize mai mari daca ar putea, da' din diverse motive nu poate transfera bani. Ideea creata a americanilor ca "e ilegal" sa joci poker [daca nu-si iau ei partea leului in impozite] ofera de altfel alibiul perfect : nu poate omul transfera bani ca-i american, si de la ei nu se poate. Mbon.

Dupa care va face propunerea clasica, daca va trimite o mie de dolari in banca si-i transferati noua sute de dolari in chipuri ? Chestie la care evident numa' un dobitoc ar pune botul, cit de ramas in urma sa fii ca sa n-ai habar de advance-fee fraud ? Sunt pline spamboxurile de oferte de-ale nigerienilor pe tema, 'ai sa fim seriosi.

Moment in care tipul se simte el jignit asa in onoarea lui de anonim pe Interneti, si va ofera situatia perfecta : asteapta adica pina cind banca dumneavoastra verifica transferul, si-l accepta. De-abia dupa care ii transmiteti chipurile in discutie.

Pai cu asa un aranjament, ce motiv real mai puteti avea sa-l refuzati, dincolo de o inclinatie dementa si irationala de a-l persecuta pe bietul om, tipa sexoasa, tinar bataios sau ce-o mai fi el ? Doara nu-i clar ca se pune cu totul la indemina dumneavoastra, cum v-ar putea fura din pozitia asta ?!

Asa ca cei mai tonti pun botu', primesc o mie de dolari prin transfer bancar, care trece, banii devin disponibil in cont, sunt transferati pe site-ul de poker, si din chipurile astfel cumparate ii trimiteti individului noua sute si iata ca puteti juca o partida-doua cu suta de dolari pe care ati cistigat-o, nu-i asa, ca bancher amator, emitator de acreditive in circulatia monetara internationala. Bravo!

Dupa vreo doua saptamini va suna de la banca, si va invita la departamentul de investigatii, sectia spalare de bani si alte fraude foarte grave, unde sa le explicati dumneavoastra lor de ce exista un cetatean undeva prin Australia, Vancouver sau Jonkopping care sustine ca v-a trimis o mie de dolari pentru un calculator/telefon/laptop/masina de spalat pe care le-a cistigat pe Ebay dar dumneavoastra nu i-ati trimis obiectul!

Moment in care poate ca va prindeti cum a functionat intreaga chestiune : tipul, tinar bataios ori gagica sexoasa a facut un cont pe ebay, unde a scos la vinzare ceva obiect imaginar, si-a dat cumparatorului-cistigator banca si contul dumneavoastra. Asa ca banii normal ca v-au intrat in cont, si tranzactia normal c-a fost aprobata, dat fiind ca tipul de vi i-a trimis astepta sa-i trimiteti la schimb un fier de calcat sau o elice de avion sau o ancora de submarin sau dumnezeu mai stie ce.

Iar dumneavoastra nu i le-ati trimis! De ce ? DE CE ?

Si iata cum v-ati trezit amestecat intr-o ancheta destul de spinoasa, ca sa nu mai vorbim ca pagubit de-o mie de dolari minim, plus ce taxe va mai ia banca pentru prostie (spuneti ce doriti si injurati-le cum poftiti, dar mie-mi sunt foarte dragi bancile, ca unica institutie care mai taxeaza prostia in societate la ora actuala - un serviciu vital, sa recunoastem cinstit).

Da' vorba ceea, o suta de dolari e o suta de dolari, nu ?

PS. Forgot the bobbear.