Dezavantajele finantarii

Sunday, 23 October, Year 3 d.Tr. | Author: Mircea Popescu

Ca antreprenor, una dintre cele mai bune miscari pe care le poti face este sa primesti niste finantare externa.

Chestia asta are diverse efecte pozitive, cum ar fi imbunatatirea moralului cit si sigurantei materiale a trupei de dezvoltatori, confirmarea potentialului afacerii cit si a competentei echipei in fata publicului, nitica publicitate de facto. Astea-s avantajele minore. Avantajul major este aplicarea inteligentei si competentelor profesionale ale unor oameni care sunt mult mai bine platiti decit antreprenorul in discutie, ce sa mai vorbim de echipa lui.

Aceste avantaje depind evident de calitatea si extensiunea investitorilor alora. Daca-i vorba de un angeli care la rigoare poate fi si un unchi bogat sau ceva mostenitor milionar din cercul de prieteni si cunostiinte (care la virsta adolescentei tinde sa nu tina cont de impartirile sociale ce vor domina viata adultului de mai tirziu) avantajele sunt limitate pe potriva. In general el nu poate contribui cine stie ce fonduri, nu neaparat pentru ca nu le are la dispozitie, cit pentru ca nu isi poate justifica riscul.

Motivul pentru care nu isi poate justifica riscul survine din incapacitatea lui de a evalua profund proiectul, care se bazeaza si pe-o slaba intelegere a detaliilor lui si pe-o slaba intelegere a contextului in care el se desfasoara. Deh, omul bogat are treaba cu a-si conduce limuzina, ca nu poate angaja sofer, si a se tine la rind cu gura tirgului, ca nu stie la ce servesc niste secretare-spion bine alese. Ca atare, el n-are timp (neavind in principal interes si cu atit mai putin abilitate) de a urmari in detaliu "prostiile copiilor astora", cum plastic se exprima un anumit cetatean-miliardar.

Daca insa investitorii sunt un fond de investitii (cum se intimpla in America, noi neavind de-alea) si mai ales daca investitia survine structurat, cu multiple participari in cadrul chestiei inefabile de-i zice financing round (in a carei definire nici macar nu voi intra, din prea largi lipse in contextul de limba romana) atunci antreprenorul se va bucura de intregul beneficiu al, cum ziceam, inteligentei si competentelor profesionale ale unor oameni care sunt mult mai bine platiti decit antreprenorul in discutie, ce sa mai vorbim de echipa lui. Pentru ca da, un board member care-i partener intr-un fond de investitii are salarii de ordinul milioanelor anual, ceea ce un dezvoltator oricit de senior nu atinge veci pururi, si-n plus e prieten au macar cunoscut cu toti ceilalti tipi ca si el, ceea ce un dezvoltator iara nu poate, dat fiind ca-s mii din prima categorie dar milioane din ultima.

Beneficiile pe care zisul finantist le poate aduce proiectului sunt de doua categorii : una proprie si una otravita. Cea proprie este reprezentarea proiectului in fata capitalului. Unchiul bogat sau mostenitorul-amic nu pot sustine proiectul in fata capitalului pentru ca nu se uita nimeni in gura lor. Ce stiu ei ? In schimb daca finantistul se apuca sa faca afirmatii tari si macar superficial verificabile, care coreleaza cu succesul, in sustinerea proiectului... pai gata. Piata (deci nu ceilalti finantisti neaparat, cit piata de-a dreptul) le va accepta de bune, si asta este. Asta este. Devin realitate, asa cum Groupon este un proiect de succes fara sa fie, asa cum broascast.com valoreaza sase miliarde de dolari fara sa valoreze, asa cum sute si mii de exemple. Piata este, pe termen scurt, o masina de vot.

Beneficiile otravite sunt abilitatile de organizare, reprezentare si management ale finantistului. Aici e cu dus si cu intors : pe de-o parte unii antreprenori sunt pur si simplu idioti in ce priveste organizarea si managementul in afaceri. Asa sunt ei, exemplul Imagine e ilustrativ in acest sens. Interventia unei miini calme condusa de-o minte capabila sa vada peste copacii din imediata vecinatate e atunci salutara. Exemplul Fred Quimby e inca si mai ilustrativ in acest sens, cum e si contraexemplul 3D Realms. Pe de cealalta parte, disciplina e dintotdeauna inamicul creativitatii (nu din motive fundamentale, cit din proasta crestere a copiilor creativi) si ca atare rezultatele sunt uneori execrabile.

Un bun exemplu il constituie in acest sens o imprejurare pe care vom avea ocazia s-o discutam, pentru ca da, toata discutia de pina aici a fost o simpla introducere. Remarcabila raminerea in urma a unui spatiu cultural care necesita 700 de cuvinte introductive pentru a ajunge in pozitia de-a discuta o problema de afaceri. Deci, discutam cu un amic apropo de recentele imbunatatiri aduse fain-ului. Amicul e un cetatean cu solide intelegeri teoretice ale realitatii, si deci discutia s-a mentinut mai mult in jurul reprezentarilor matematice si altor abordari teoretice decit in jurul padurii cu copacii ei, cu o exceptie mai notabila in care-a spart balonul teoriei mergind cu acul pina in inima treburilor :

E interesant de observat relativ la importanta stimularii cu karma ca dialogul nu se va muta pe dtng desi acolo are conditii optime de desfasurare si nu exista limitari pentru producatorii de 10.000 mesaje/luna.

Intr-adevar, si eu gasesc ca e foarte interesant. Stiu si de ce nu se intimpla asta, de altfel : omul nu doreste sa se manifeste in debara, omul doreste sa se manifeste in piata publica. Mami! MAMI! UITE!!! Omul doreste atentia semenilor, si ca atare dtng nu-i ce trebuie, cel putin nu inca.

Chestie care ne duce la cauza evidenta pentru care simpla animatie nu poate fi un scop pe fain, cum nu poate fi un scop nicaieri : trebuie sa mai si citeasca cineva! Daca nu citeste nimeni, atunci ce rost are sa scrii ?

Asta e o gresala strategica pe care facebook sau twitter de exemplu n-au reusit sa o evite, si ca rezultat asta e si principala plingere a utilizatorilor lor : oricum nu citeste nimeni. Ca n-are cum. Ca-i prea multa mizerie. Cum s-a ajuns in situatia asta ?

Beneficiile otravite sunt abilitatile de organizare, reprezentare si management ale finantistului. Intrucit singura masuratoare folosita la ora actuala in reprezentarea afacerilor in fata Pietei este numarul de utilizatori, cantitatea de activitate, pe scurt animatia, finantistul pune presiune pe optimizarea (in sensul cresterii) animatiei. In dauna a orice. A absolut orice. Daca numarul de mesaje publicate pe twitter lunar creste de la zece milioane la zece milioane si jumatate, finantistul va considera ca serviciul progreseaza. Chiar daca numarul mediu de oameni care au citit un mesaj a cazut de la 10 la 0.1, si chiar daca asta inseamna ca luna urmatoare serviciul se prabuseste in vid.

Economia e stiinta optimizarii, dar ea n-a optimizat niciodata decit dupa variabilele urmarite si masurate, de-aia e perfect capabila sa produca dezastre precum cel din Insula Pastelui. Economia nu poate urma binele, ci doar versiuni foarte elaborate ale masturbarii intelectuale. Ca atare, economistii au nevoie de antreprenori, pentru ceea ce se numeste viziune : abilitatea de-a intui, si a intui in mod corect, binele, dincolo de o perdea de cifre si alte fumuri. In comparatie, antreprenorii nu prea au nevoie de economisti : cadourile lor sunt prea adesea otravite.

Daca aveam investitori la bord, nu puteam niciodata impune o masura precum cea de ieri fara urlete, batai cu pumnul in masa si alte violente. Si probabil ca n-ar fi cedat, incapatinati fiind cum sunt toti finantistii, si ne certam. Vestea buna este bineinteles ca fain-ul a iesit din zona in care ar fi putut fi scufundat de incompetenta echipei, dar n-a fost, intrind in zona in care ar fi putut fi scufundat de incompetenta investitorilor, dar n-a fost. Cel putin nu inca.

Dezavantajele finantarii sunt ca va legati o piatra de git, care piatra are abilitatea absolut diavoleasca de-a nu putea fi corect masurata din timp. Ca sa folosim o metafora, acceptati o piatra de cinci kilograme, socotindu-va corect forta musculara, mergeti la sala sa va pregatiti scl, stiti ca puteti inota cu o piatra de cinci kilograme la git X distanta, va apucati sa inotati Y, unde Y e nici jumatate din X, totul e bine gindit. Dupa care Y se dovedeste a fi mlastina printre radacini de mangrove si piatra se dovedeste a fi traversa de cale ferata. Si va inecati, nu dusi la fund de greutatea pietrei, ci de forma ei. Cine ar fi anticipat asa ceva ?

Ei, antreprenorii cu experienta. Adica, cu alte cuvinte, dumneavoastra. Mai nou, dumneavoastra.

———
  1. Termen care ar trebui tradus in limba romana drept ticnit, cred eu. []
Category: 3 ani experienta
Comments feed : RSS 2.0. Leave your own comment below, or send a trackback.

7 Responses

  1. Mircea Popescu`s avatar
    1
    Mircea Popescu 
    Saturday, 22 June 2013

    This shit needs translating.

  2. Sortezi tu si testul ti-l faci singur: http://pastebin.com/uPSHNaUc

  3. restul
    lol

  1. [...] si-l distrugi singur, din lipsa de alte activitati. Totusi, privind problemele de pe inaltimea a ceva mai mult de trei ani de experienta, atit in afaceri cit si in sociopisicologie aplicatai se observa cu ochiul liber ca numerele in [...]

  2. [...] se gaseste explicat teoretic in articolul despre dezavantajul de-a avea investitori : o abordare suficient de mioapa se poate satisface cu impresia falsa ca ar fi functionat. Iar sub [...]

  3. [...] si alte inalte considerente dam si referinta la discutia despre antreprenori si investitori, aia cu dezavantajele finantarii. [↩]Nu-s, cu alte cuvinte autisti. Sunt doar nesimtiti, sau ma rog, lipsiti de abilitatea de [...]

  4. [...] an old article discussing the matter, I suppose I should translate it one of these days. [↩]This can not be [...]

Add your cents! »
    If this is your first comment, it will wait to be approved. This usually takes a few hours. Subsequent comments are not delayed.