Confuzia normativ-perfectiva

Thursday, 12 May, Year 3 d.Tr. | Author: Mircea Popescu

Mdeci, precum stiti, limba romana foloseste doua moduri ale comparativului, comparativul propriu (mai, nu atit de) si superlativul, sau comparativul absolut (cel mai). Teoriile bizare cum ca s-ar admite "trei grade de comparatie", incepind cu un imaginar "pozitiv" sau "neutru" sunt un fel de simplificare pedestra.

De asemenea, se gaseste impamintenita teoria ca "anumite cuvinte fiind de la natura superlative nu admit alte grade de comparatie". Ceea ce inseamna, daca ar fi sa chiar urmam simplificarea cea pedestra, ca nu pot fi rostite. Deloc. Gradul "pozitiv" fiind tot un "grad de comparatie", si ele neadmitind comparatii... Totusi, ceea ce vor de fapt claponii sa comunice prin aiureala asta este ca anumite cuvinte fiind categoriale, comparatia proprie n-are sens, logic vorbind. Nu poti fi "cel mai lipsa" dat fiind ca lipsa ori e ori nu e, n-are cum fi pe grade, si n-ai cum institui comparatii intre diversele absente.

Problemele intervin de indata, pe filiera logica : adevarul este si el categorial, ca si lipsa. Ceva ori e adevarat ori e neadevarat, n-are cum fi adevarat intr-un grad. Ceea ce-i adevarat intr-un grad diferit de 1 (sau 100%) se numeste in vorbirea corecta fals, si atunci discutia trebuie intotdeauna purtata in termeni de mai mult sau mai putin fals, si nu in termeni de mai mult sau mai putin adevarat (admitind pe moment ca se pot face comparatii de aceasta natura in categorial). Un exemplu mai bine ales e perechea umed-ud. Ceva poate sa fie ud, sau poate sa fie uscat. Nu poate sa fie mai ud, sau mai uscat, ci doar complet ud, sau complet uscat. Gradele de comparatie se rezolva prin umed, care intr-adevar, admite comparative : mai umed, mai putin umed.

Totusi, sintagme precum mai adevarat sau mai uscat se folosesc uzual si nu par sa cada sub interdictia absoluta pe care profesorii de gimnaziu o aplica adjectivului "perfect". Care, pasamite, nu poate fi comparat, fiind cum ziceam, "de la natura superlativ".

Lasa la o parte ca el sarmanul nu-i superlativ deloc, nici de la natura nici prin natura sa nici oricum altfel, dar tot in manualul de gramatica al claponilor gasim asa-zisul "timp verbal" numit "mai mult ca perfectul". Mbun. Deci cum ?

Lasa la o parte ca in limba romana exista verbul "a perfectiona", precum si substantivul "perfectionare". Iar expresia comun folosita pentru a numi culturalizarea claponilor angajati prin scoli si alte stabilimente de "cultura" este "perfectionarea continua". Pai daca se poate perfectiona si exista perfectionare, dragii mosului, cum sa nu admita perfectiunea grade ? Iote ca le admite.

Trecind si peste asta, sa-mi permiteti sa va citez un document fara valoare in contemporaneitate, scris original in limba engleza :

We the People of the United States, in Order to form a more perfect Union, establish Justice, insure domestic Tranquility, provide for the common defence, promote the general Welfare, and secure the Blessings of Liberty to ourselves and our Posterity, do ordain and establish this Constitution for the United States of America.

Mnoa frate, deci uite lucrarea Satanei, americanii pot s-o faca mai perfect dar noi nu ?!

Pai poate ca de acolo si incepe problema. Doar zic.

Comments feed : RSS 2.0. Leave your own comment below, or send a trackback.

20 Responses

  1. Unul mai perfect ca altul si tu cel mai perfect :D (imi pare ca a (se) perfectiona are in fapt sensul de a imbunatati o performanta, nu de a schimba ceva perfect in ceva... si mai perfect).

  2. Mircea Popescu`s avatar
    2
    Mircea Popescu 
    Thursday, 12 May 2011

    Relativ.

  3. Sunt de acord cu Diana. A (se) perfectiona se refera la un proces in derulare, mai exact, procesul de perfectionare. Acesta tinde spre perfectiune dar nu implica ca perfectiunea este de la bun inceput si in acelasi sens, nici nu se atinge neaparat ca urmare a procesului respectiv, deci din punctul asta de vedere nu o atingi la nici un grad ca sa poti sa o compari cu altul.

    Inteleg ce zici si tu, ca este derivat din perfect care este un termen absolut fara grad de comparatie.

    Oricum, fara sa ma mandresc deloc cu ale mele cunostinte de limba romana, constat ca are multe, multe mecanisme de gramatica si exprimare ilogice. Imi duce mai mult a limba carpita, lucru reprezentativ pentru natia noastra, carpeala mai exact.

  4. Mircea Popescu`s avatar
    4
    Mircea Popescu 
    Thursday, 12 May 2011

    Deci un proces inspre nicaieri, cam ca un fel de tranzitie asa... vezi tu cum istoria ce va veni a unui popor se gaseste gata notata-n limba lui ? Cam ca si-n adn.

  5. Mai, perfectionarea este un proces reprezentat de o scara de valori de la 0 la X.
    Mai luam exemplu infrumusetarea, care este si ea un proces reprezentat pe o scara de valori de la 0 la X.

    Din moment ce individul trece prin proces si incepe sa urce pe scara, ajunge la valori ca 1,2,3,4,5 etc. Cand a ajuns la X, s-a incheiat procesul procesul.

    Diferenta este ca in cazul frumusetii, individul poate sa ajunga la valoarea de X unde sa fie evaluat unanim ca fiind frumos si poate totodata ca rezultat al aceluiasi proces sa devina si mai frumos decat X-ul initial deoarece frumusetea este relativa ca si inteligenta sau sanatatea, numai ca sunt niste valori unanim acceptate pentru evaluare. In schimb, valorile pentru perfectiunie sunt fixe si nu se pot depasi.

    De exemplu daca o sfera perfecta de sticla este cea fara nicio bula de aer, atunci toate sferele care au bule de aer si sunt in proces de eliminare a lor, putem sa zicem ca sunt in perfectionare. Cand au eliminat toate bulele de aer, sunt perfecte.

    Frumusetea n-are reguli clare. Deci o persoana poate fi evaluata unanim ca frumoasa desi ea poate sa devina in timp si mai frumoasa. Sfera nu poate sa mai faca nimic sa fie si mai fara bule, deoarece si-a atins limita.

    Scuze de textul lung, n-am somn si tin mortis sa ma vad scriind :)

  6. Mircea Popescu`s avatar
    6
    Mircea Popescu 
    Friday, 13 May 2011

    Lol vad.

  7. dincolo de contribuţiile dinsus, care-i diferenţa înte "more perfect" şi "better"? şi de ce-i nevoie de două noţiuni pentru a exprima aceeaşi chestie?

  8. Mircea Popescu`s avatar
    8
    Mircea Popescu 
    Friday, 13 May 2011

    Sub rezerva observatiei ca interpretarea semnificatiei inchise-n textul ala e probabil preocuparea hermeneutica de-a mincat cele mai multe resurse in istoria hermeneuticii anglo-saxone, pot sa-ti zic ca nu exprima defel aceeasi chestie.

    More perfect instituie implicit o lume in care perfectiunea-i inclusa. Better nu face asemenea presupozitii, admitind orice interval ordonat. Cu alte cuvinte more perfect e o functie care nu poate fi definita decit pe un interval (x, 1], in timp ce better se poate defini pe orice interval (x, y) cu x si y numere rationale.

  9. Shuper. Şi cum ştii că ai atins 1] ?

  10. Mircea Popescu`s avatar
    10
    Mircea Popescu 
    Friday, 13 May 2011

    Foarte simplu : stii ca n-ai atins. Ca nici n-ai cum.

  11. Io zic așa, da' nu știu cât de bine ține teoria: oricărui concept ce poate fi modelat folosind logica fuzzy i se pot găsi mai multe grade de comparație.

    Exemplu: poți măsura umezeala unui sistem? În principiu da, îi măsori cantitatea de apă. Dar îi poți măsura perfecțiunea? Chiar raportându-te la un sistem de valori date, nu știu în ce măsură e posibil. Ar merge eventual în cazuri particulare, cum ar fi de exemplu reproducerea unei sfere perfecte, care la măsurătoare ar fi cel mult epsilon-perfectă, sau așa ceva.

  12. Mircea Popescu`s avatar
    12
    Mircea Popescu 
    Saturday, 14 May 2011

    Nu cred ca zici bine, dat fiind ca discuti despre o chestie ulterioara. E ca-n povestea aia ca orice nevasta care se lasa sedusa e curva. Pai nu neaparat, e drept ca dupa ce s-o lasat sedusa nu mai e tocmai cinstita, da' inainte nu stii ce-o fost, poate ca era.

    Poti sa-i masori totusi perfectiunea relativ simplu : tragi in el. Daca rezista e perfect.

    Apropo de sfere : s-au facut si cu abatere maxima de 40 destraturi atomice. Zic ca sfera perfecta la dimensiuni macroscopice va exista fizic in inca o suta de ani maximum.

  13. Stai că nu înțeleg. În ce sens ulterioară? Mie îmi e destul de limpede că umezeala unui obiect are grade de comparație, tocma fiindcă un obiect mai umed sau mai puțin umed poate conține mai multă sau mai puțină apă. Și logica fuzzy tocmai asta face, stabilește o măsură între „e” și „nu e”.

    Pe de altă parte, curva nu poate fi „mai curvă” sau „mai puțin curvă”, ori e curvă ori nu e (dacă ne luăm strict după definiția curvei, fiindcă nevasta din exemplul de mai sus clar nu-i curvă doar fiindcă s-a lăsat sedusă). La fel, un om ori îi e superior altuia, ori nu îi e superior. Nu îi poate fi mai superior sau mai puțin superior. Nu are sens, logic vorbind, să atribui un grad de comparație conceptului de superioritate, fiindcă el însuși face o comparație.

  14. Cum defineşti curva, spaicd'?

  15. Persoană care are drept profesie practicarea sexului. Și prin profesie înțeleg că își duce traiul de pe urma activității cu pricina, adicătelea vinde futai cam cum își vinde și brutarul pâinea. Cam așa ceva.

    Acum sigur, dacă iei curva ca și adverb/adjectiv, s-ar putea să îi poți forța niște grade de comparație. Dar nu mi se pare natural să zici că cineva e mai curvă, sau cea mai curvă etc. Nuș, zic doar.

  16. Mircea Popescu`s avatar
    16
    Mircea Popescu 
    Saturday, 14 May 2011

    Lol cica in ce sens ulterioara... in sens ulterior, buei :D

    Io zic așa, da’ nu știu cât de bine ține teoria: oricărui concept ce poate fi modelat folosind logica fuzzy i se pot găsi mai multe grade de comparație.

    Faptul ca poate fi modelat folosind logica fuzzy e cu necesitate ulterior faptului ca admite grade de comparatie, tot asa cum faptul ca aia se fute cu momeala e ulterior faptului ca ea e curva. Ca atare, nici din ce zici tu nu rezulta comparatibilitatea, nici din ce planuie sotul gelos nu rezulta curvia.

  17. A, m-am prins (într-un final). :D

    Păi e foarte probabil să fie. Eu n-am făcut decât să folosesc un concept pentru a-l explica pe altul. Adică noa, să presupunem că mă apucă toate alea și vreau să-mi scriu un soft de NLP care să determine folosirea gradelor de comparație în corpusul unei limbi. Extinderea predicatelor cu logică fuzzy mi s-ar părea the way to go aici.

  18. Mircea Popescu`s avatar
    18
    Mircea Popescu 
    Saturday, 14 May 2011

    De fapt ce zici tu ar fi o aplicatie foarte interesanta, fie si numai pentru ca ne-ar permite sa verificam empiric daca intr-adevar poate aduce valoare sau iese pur si simplu o reamestecare a biasurilor de intrare.

  19. mda... deci cel mai corect ar fi sa zicem gradul de umiditate al obiectului x :D

  1. [...] - Ajutati un om sarman ! Mi-e foame ! Abia atunci observa mana intinsa pe care abia o atinsese. - Popescu. Popescu Mircea, rosti vocea taios, tragand cu nesat din pipa. – Ia loc straine! Apoi cu un [...]

Add your cents! »
    If this is your first comment, it will wait to be approved. This usually takes a few hours. Subsequent comments are not delayed.