Chec cu tite

In vederea pregatirii acestei minunate prajituri, cunoscuta in strainatate drept devil food pentru ca intr-adevar asta si este aveti nevoie sa dezbracati de sutien o domnita, atit de pieptoasa pe cit va tine si va puteti permite.

Odata ce-ati obtinut obiectul muncii, umpleti una dintre cupe cu zahar (daca aveti brun bine, daca nu macar fata sa fie buna) si cealalta cu praf de cacao (da' va rog, va insist si va iubesc : de buna calitate!). Dupa ce-ati finalizat masuratorile, atit ale pulberilor cit si, dupa necesitati, ale sinilor, desertati continutul sutienului intr-o oala, adaugati ca la o bucata de unt de dimensiune potrivita, faceti focu' mic si apucati-va de mestecat. In oala, zic.

Dupa ce-ati amestecat cit ati amestecat mai amestecati putin, pina se topeste untu' si intreaga chestiune prinde o consistenta omogena, apoi adaugati lapte, cam cit ar corespunde la sinii respectivi, ori direct de la sursa, daca are, ori altfel direct din frigider. Daca aveti. Eu zic sa aveti, daca ma intrebati pe mine. Dupa care mai amestecati cit mai amestecati (in oala!) si-apoi stingeti focu' si lasati-o sa se raceasca (tot pe oala). De-aici se poate desprinde si-o lectie de viata, dincolo de pedestrul "iar fetele, fetele se pun pe jar" : tre' intii incalzita, apoi racorita, iara la cuptor si-asa mai departe. Dar amestecind continuu.

Revenind din reverie-n realitate, intr-o oala potrivita ca dimensiune si inclinatii spargeti oua. Dumneavoastra daca aveti doua spargeti doua, eu daca am trei iata c-am spart trei. Fiecare dupa cite are. Oua, zic. Galbenusurile le separati frumos de-o parte, iara albusurile le bateti, cu putina lamiie si niste zahar vanilat, pina cind sunt atit de batute ca puteti intoarce vasul cu fundul in sus, si sta. Ca si fata cu sutienu', de altfel. De-aici se poate desprinde o lectie de fizica, anume ca simetria si aroma sunt cele mai fundamentale proprietati ale naturii, da' sa trecem mai departe ca-ti face circei sau ceva.

Odata ce compozitia din continutul sutienului s-a racit suficient cit sa nu va coaca ouale, alegeti de-o parte ca la trei-patru linguri, dupa care-n oala desertati niste faina, cam cit ar veni corespunzator ca sa fie suficient, apoi praf de copt, amestecati bine, si-n urma albusurile cele batute. Impachetati-le delicat pina cind obtineti o pasta omogena.

Intre timp ajutorul de bucatar topless v-a pregatit o forma de prajituri in care-a pus hirtie, si-n care forma goliti pasta cea omogena, in timp ce ea va tine oala, sau cam asa ceva. Dupa care puneti la cuptor sa se coaca (forma de prajituri, despre forma de prajituri vorbim!) si reveniti cind s-a copt. Opriti-i focul, si lasati-o sa se raceasca cit de cit, dupa care ungeti-o cu cele linguri lasate deoparte, pe post de glazura, si lasati-o sa se raceasca de tot.

Odata ce s-a racit de tot, dati fata afara din casa, incuiati usa, asezati-va la masa si haliti prajitura.

Pofte bune!