Anatomia unei nereusite

Cam de doua zile scriu incerc sa ~ un articol in care sa nu trolez pa nimini cum colorat s-a exprimat un interlocutor in scrisⁱ. Nu am reusit. Dupa toate aparentele nici nu voi reusi.

PENTRU CA NU ESTE POSIBIL.

Motivul pentru care nu este posibil e chiar evident : realitatea e complexa. Cea mai complexa. Realitatea fiind cea mai complexa, prostiile sunt relativ mai simple. De-aici rezulta si ca realitatea-i numa' una (din acelasi motiv pentru care nu exista doua "cea mai superioara bere") si ca prostiile, in abundenta lor inenarabila vor umple complet spatiul dintre simplitate si realitate cu forme care mai de care mai... ma rog, eram sa zic decerebrate da' nu prea merge. Sa zicem schioape.

Intrucit io ma straduiesc (ca orice geniuⁱⁱ) sa dau forme simple realitatii-n toata nesfirsita ei complexitate, oricum ai intoarce mucilagiul indistinct al asteptarilor publice tot se va gasi un loc prin care tre' neaparat sa tai. Sau, ca sa folosim un exemplu din geometrie, fie doua puncte si-o sfera. Este imposibil ca dreapta ce uneste punctele sa nu intersecteze sfera daca distanta de la dreapta la centrul sferei este mai mica decit raza sferei.

V-ati revenit ? Pe bune, nu-i ingrijoratoare grava incapacitate de reprezentare matematica-n care ne scaldam ? Cind e ultima data cind v-a dat cineva un exemplu din geometrie, cu drepte si sfere ? Si nu-i pacat sa folosim mereu exemple din reclama aia si filmu' ala in conditiile-n care reclamele-s toate proaste si iarⁱⁱⁱ la filmele bune nu se uita nimeni (ca toata lumea-i ocupata ori sa se uite-n massa la filme proaste, ori sa se uite-n solitudine si neintelegerea societatii la filme inca si mai proaste, atit de proaste ca nu se uita nimeni altcineva la ele) ? Precum si alte interogatii retorice, ca de exemplu stiati ca am folosit vreo doua sau trei luni de zile google.co.hk din pura incapatinare, pentru ca google.com nu mai oferea optiunea de-a alege o suta de rezultate, ci numai zece (daca nu te loghezi ceea ce eu nu ma loghez) pina alaltaieri sau cindva, cind au cedat nervos si au revenit in tacere si pe .com la a te lasa sa alegi o suta de rezultate, chestie pe care eu o consider victoria mea personala in lupta cu corporatiile ?

Mnoa si-acuma, ca tot am pierdut complet firul oricarei coerente, putem vorbi deschis : intr-o lume de delfini un ton fertil e inutil inceteaza, inceteaza sa mai fii subtil.

Ca o concluzie la acest foarte inteligibil articol in ermeticitatea lui opaca, v-as oferi urmatorul banc : aveam un cactus. Dupa doua saptamini, a murit.

1. Vezi, de exemplu aici nu vreau sa fac neaparat misto de tigani si alti pakistanezi, nu am spus decit in trecere colorat, si apropo de scris nu de interlocutor. Da' ai cu cine ? [↩]
2. Iarasi, e o problema de coloratura a ochelarilor cititorului. A spune ca "eu, ca orice geniu" nu implica automat si neaparat propunerea ca autoru-i geniu. Tre' citeva mii de articole in care sa se sugereze cit mai subtil asta pina cind pielitele capului cititorului sa devina atit de inflamate si iritabile incit sa le zgirie pina si-o prapadita de apozitie. [↩]
3. Pe bune Cu toata seriozitatea va atrag atentia : uneori se scrie "si", alteori se scrie "iar". A se invata care vine cind pentru ca-i trist sa vezi adversative introduse prin conjunctiv. [↩]