Statistica resurselor umane

Wednesday, 30 June, Year 2 d.Tr. | Author: Mircea Popescu

Sa zicem ca aveti nevoie sa angajati pe cineva pentru un scop oarecare. Account executive, computer engineer, sofer, secretara, ce-o fi.

Sa zicem ca scoateti postul la concurs, anuntati pe blog, dati in ziar, adaugati pe ceva site, si vi se prezinta 200 de candidati. Din acesti candidati alegeti si angajati unul. Presupunand ca de-a lungul unei perioade oarecare situatia asta se repeta identic ori de cate ori angajati pe cineva, puteti acum afirma ca in firma dvs lucreaza varful varfurilor, crema cremelor specialistilor din Romania, cei mai buni 0.5% din piata ?

Pai nu. E perfect posibil ca acel 1 pe care l-ati ales dumneavoastra sa nu fi fost "cel mai bun" dintre cei 200 care s-au prezentat. Poate ca altul era cel mai bun, dar s-a emotionat si-a dat rasol. Poate ca altul era cel mai bun, dar n-a putut suferi parfumul ofiterului de HR cu care trebuia sa dea interviu si-a tulit-o in 10 minute. Poate ca altul era cel mai bun, dar tipul de la interviu a preferat sa-si angajeze pe sest nepoata.

Bine. Dar sa presupunem ca aveti cumva, magic, o metoda de selectie si angajare care impiedica 100% orice astfel de posibile erori si nepotriviri. Pur si simplu aveti garantia ca dintre cei ce se prezinta, intotdeauna "cel mai bun" va fi ales. Puteti acum afirma ca in firma dvs lucreaza varful varfurilor, crema cremelor specialistilor din Romania, cei mai buni 0.5% din piata ?

Pai nu. Nu exista, in majoritatea profesiunilor sau ocupatiilor, un mod de-a ierarhiza liniar toate abilitatile posibile ale diversilor indivizi. Poate ca secretara aleasa are cea mai dulce voce de telefon, dar face o cafea execrabila. Ce-i mai bine ? Poate ca account executiva stie vinde dar nu stie socoti, iar contracandidata stie socoti, dar nu stie vinde. Ce-i mai rau, sa vinzi mult dar posibil in paguba, sau sa vinzi putin si totdeauna in profit ?

Bine. Dar sa presupunem ca exista cumva, magic, un criteriu care permite ierarhizarea absolut liniara a tuturor candidatilor. Nu-i clar cum ar fi asa o minune, dar sa zicem, de dragul discutiei. Puteti acum afirma ca in firma dvs lucreaza varful varfurilor, crema cremelor specialistilor din Romania, cei mai buni 0.5% din piata ?

Nu. Nu puteti. Nu puteti dintr-un motiv simplu : ce vor face cei 199 de cetateni si cetatence pe care nu i-ati angajat ? A, isi vor cauta o alta slujba.

Deci, ca model statistic, sa consideram ca exista 10,001 oameni care lucreaza in domeniul X, si 199 de oameni care-si cauta de lucru. Maine, din orice motiv, unul din cei 10,001 isi pierde serviciul, si poimaine dumneavoastra scoateti un post la concurs. Se vor prezenta 200 de candidati, 199 + 1, il veti alege pe cel 1, si situatia va reveni la "normal" : 10,001 oameni care lucreaza in domeniul X, si 199 care-si cauta de lucru. Si iarasi, si iarasi, si iarasi, situatia este statistic stabila, ori de cate ori cate un tip din cei 10,001 isi pierde serviciul se deschide si cate-o ocazie, pe care el imediat o ocupa. Ceilalti 199 cauta pana mor si mor fara sa fi gasit.

Asa incat fiecare firma angajeaza varful, crema, topul, cei mai buni 0.5% dintre aplicanti, si asta se traduce intr-un fascinant "cei mai buni 98%" dintre lucratorii in domeniul X. Doar 2% sunt mai slabi ca ei. Asta fiind pana la urma si motivul pentru care head-hunting-ul si respectiv recruiting-ul sunt si vor ramane metode importante de achizitie de personal, mai ales pentru pozitii care cu adevarat conteaza. Daca ai nevoie de personal TESA poate fi perfect multumitor sa vanezi francul dintre cei 200, dar daca ai nevoie de-un VP probabil ca-i mai bine sa cauti printre cei 10,001.

Si, ca sa fixam cele invatate, si sa ne verificam atentia, hai sa incercam un exemplu medical.

Se da un test de sarcina, care are proprietatea ca recunoaste sarcinile in 95% din cazuri, si in 2% din cazuri da alarme false. Asta inseamna ca din 100 de sarcini testate cu testul respectiv, 95 vor fi depistate. De asemenea inseamna ca din 100 de non-sarcini testate cu testul respectiv, 2 vor fi depistate ca sarcini, fara ca ele sa chiar fie.

Sa-mi raspundeti acum ce sanse aveti sa fiti insarcinat(a) daca in urma aplicarii testului respectiv v-au aparut liniile ca da. 95% ? Nu. 95-2% ? Nu.

Fapt este ca nu-mi puteti raspunde, pe baza datelor oferite. Mai lipseste un element cheie, incidenta relativa a celor doua situatii de test. Cat de des se intampla sa fie testate sarcini si cat de des se intampla sa fie testate non-sarcini ?

De exemplu, daca stiti ca doar 100 din 10,000 de utilizatori ai testului respectiv sunt, cu adevarat, insarcinati(e), atunci putem rationa in felul urmator : la 9,900 de teste de non sarcina, testul da 198 pozitive ; la 100 de teste de sarcina, testul da 95 pozitive. In aceste conditii, vazand eu ca m-a socotit printre pozitivi (198 + 95), ramane ca am cam 66% sanse sa NU FIU INSARCINAT(A) si respectiv cam 33% sanse sa chiar fiu.

Desi testul zice ca are 95% sanse de succes. Pentru ca functie de raritatea relativa a chestiei pe care o controlam, aia 2% pot deveni mult mai semnificativi statistic.

Vedeti ce lucru minunat e statistica ?
---------
Nu am scris acest articol in ideea ca voi comunica cine stie ce mari inovatii intelectuale, descoperiri cutremuratoare scl. Am scris acest articol pentru ca in timp ce citeam News de Joel Spolsky (la care am ajuns continuand o discutie inceputa dintr-un link oferit cu generozitate de persoana misterioasa cunoscuta drept F) m-am gandit pe de-o parte ca observatia, cat ar putea ea parea de triviala, tot ar constitui un progres insemnat pentru vasta majoritate a angajatorilor, si pe de cealalta parte ca n-ar fi, totusi, o idee proasta sa dau si-un exemplu care sa ilustreze de ce cred indeobste ca blogurile romanesti sunt proaste, si autorii romani de bloguri sunt prosti. Uite ca se pot scrie in 2005 articole care sa fie relevante in 2010, peste o bariera lingvistica si una culturala, si fara sa includa clipuri din youtube. Cine-ar fi crezut.

Category: 3 ani experienta
Comments feed : RSS 2.0. Leave your own comment below, or send a trackback.

20 Responses

  1. Chestia asta e extrem de relavanta aplicata la baze de date cu doar 10 markeri genetici in care incluzi incet, incet pe toata lumea in loc sa te limitezi la un numar relativ restrans de criminali dovediti.

  2. Mircea Popescu`s avatar
    2
    Mircea Popescu 
    Wednesday, 30 June 2010

    Un bun exemplu, da.

  3. da, foarte interesante observatii mai ales ca ma preocupa problema (chiar profesional mai nou)

  4. @F Care problemă te preocupă, cea cu joburile sau cu testele de sarcină? :D

  5. Mircea Popescu`s avatar
    5
    Mircea Popescu 
    Wednesday, 30 June 2010

    Ahahaha ce livrare :D

  6. Doar in trecere ... vai dar imi plac cheliosii ... :P
    Cat despre angajari si teste in ambele exista la fel de multe posibilitati cat si probabilitati.
    Relativitatea se aplica oricum si oriunde ...

  7. Mircea Popescu`s avatar
    7
    Mircea Popescu 
    Sunday, 4 July 2010

    Simt c-ai contribuit. N-as putea spune ce, dar mnoa, relativitatea se probabileste in posibilitatile cat si ambele.

  8. Dar noah ... ma bagi in ceata ... efectiv ...
    Mi-e foame ... si niste fructe de mare nu ar strica.

  9. Greu testul, dar oricum nu poti aprecia niciodata care este cel mai potrivit angajat, pentur ca nu poti sti niciodata exact ce situatii il va solicita pe respectivul in postul respectiv.
    Dar poti sa ai o eraore cat ami mica

  10. Cam obraznicuta Mari... but, fun.

  11. [blushing]

  12. Mircea Popescu`s avatar
    12
    Mircea Popescu 
    Saturday, 17 March 2012

    Sarumina domnita. Nu baga in seama haterii, precum nu-i baga nici in gura, precum nu-i baga in general nicaieri.

    Ca nu se merita.

  13. Foarte mare adevăr grăiești, Măria Ta!

  1. [...] Mircea PopescuIn continuarea discutiei despre statistica si aplicatiile ei in domeniul resurselor umane, hai sa consideram putin limitele procesului legislativ. Sa fie ierat ca vom folosi un exemplu [...]

  2. [...] voi dragii mosului, lumea bate moneda pe faptul ca statistica minte. Chestia-i si banala si falsa, dat fiind ca nu statistica minte. Prostii care folosesc chestii pe [...]

  3. [...] faceti bine si cititi cu carnetelul de notite la indemina, ca pe Sfinta Biblie, articolul Statistica resurselor umane. Altminteri va pierdeti vremea degraba pe-aici, nu intelegeti textul, o sa va apucati sa [...]

  4. [...] unelte sunt ierarhizabile liniar dupa un unic criteriu fara ambiguitati (apropo de discutia cu statistica resurselor umane) rezulta ca in cazul ideal daca sunt zece mii de jucatori atunci din lista de zece milioane de [...]

  5. [...] prostilor in sistem) e totusi o concluzie gresita din punct de vedere statistic (o disciplina nu tocmai la indemina oricui). Concret : e adevarat ca pentru a se vedea in rezultatul final voturile “desteptilor” [...]

  6. [...] doesn’t, simply because statistics are so god damned easy to get wrong and so god damned hard to get right. On this fundamental misunderstanding the impression is then built (mostly by niggers) that [...]

  7. [...] moduli therein contained at the present time, and in the process learn a little of that most difficult of mental exercises, statistics [...]

Add your cents! »
    If this is your first comment, it will wait to be approved. This usually takes a few hours. Subsequent comments are not delayed.