Sa dam cu curu' de pamant
Mintea creeaza reprezentari. Cu asta se ocupa ea, inca de la nastere, pana la moarte, si ziua si noaptea, tot timpul fara oprire. Daca v-ati amuzat vre-odata privind un sugar descoperindu-si picioarele, o pustoaica de 14 ani ascultand cine stie ce formatie de muzicanti sau vre-un mustacios vorbind plin de morga unui public oarecare, stiti despre ce vorbesc.
Oamenii sunt amuzanti mai ales prin aceea ca sunt perfect dispusi sa-si crediteze reprezentarile proprii, si perfect incapabili sa inteleaga "realitatea" altfel decat digerata prin actul reprezentarii. Asa-i facut capu', si n-ai ce-i face, in raport cu lumea si propriile fantasme, tot omul sta in relatia "tu nu crede ce vezi tu, tu crede ce-ti spun eu". Reprezentarea e aceasta unguroaica fierbinte si rea de musca pe care toti o ducem in spate.
Realitatea este perfect rece in raport cu toate aceste chestiuni de colosala importanta. Sa luam spre exemplu tocul usii. Lui nu-i pasa daca dumneavoastra credeti ca usa era deschisa. Cu atat mai putin daca va amintiti clar ca ati lasat-o deschisa, daca puteti jura, sau daca puteti demonstra ca ea era deschisa. Va trage una peste cap fara discutii si instantaneu, cu sete. Si anume, cu sete exact proportionala cu cat de hotarat va bagati dumneavoastra in seama prin usa inchisa.
Avantajul acestei inflexibilitati absolute a realitatii este ca mintea isi poate crea o reprezentare a pedepsei, si utilizand-o se poate educa, in sensul de-a privi inainte de-a da cu capul de usa, sa se asigure ca indiferent de ce crede ea ca-i cazul, se chiar poate trece. Astfel, nu purtam cu noi toate cucuiele tuturor lucruilor pe care le-am invatat, ci doar o parte dintre ele. In acest sens, reprezentarea cucuiului e o resursa esentiala pentru bunastarea mintii, ingaduindu-i sa evite formarea lui obiectiva, direct pe teasta. Cel putin in unele cazuri.
Existenta acestei resurse depinde nemijlocit de o suficienta abundenta a cucuielor reale. Cine n-a dat cu capul de usa decat o singura data isi poate forma reprezentari concurente, care sa explice diferit (si implicit gresit) cauza, si astfel poate ajunge la comportamente demente (precum a-si tine mainile in buzunar, pentru ca de-aia s-a lovit la cap data trecuta, ca nu erau in buzunar). Usa are la dispozitie o infinitate de plezneli, si poate genera oricate cucuie are capul nevoie, pentru a testa rand pe rand toate "alternativele" pe care le percepe, pe langa mainile in buzunar, eventual chilotii rosii, gura deschisa, sunt destule, poate chiar o infinitate.
Problema este ca atunci cand a produce "explicatii alternative" are si un cost (capul de usa, poc, au), apetitul oamenilor de a forma alternative doar de dragul de-a fi ei asa, mai alternativi, scade considerabil. Altminteri, dupa cum bine se stie, oamenii vor incerca solutia rationala de indata ce toate alternativele au fost epuizate. Si tampeniile alternative se afla in infinitate.
Cealalta ramura a discutiei are de-a face, asa cum bineinteles, intr-o oarecare masura cu fiziologia, anatomia sau patologia femeii. Pai nu ? Femeia e construita cu capacitatea de-a face prunci, si cu tendinta de-a avea grija de ei (nu vorbesc in comparatie cu nimeni si nimic, bun ? ci doar asa, in sine. Bine ?). Parte din grija este de a evita cucuiele pe capul odorului.
Si de-aici incepe conflictul. Acum un numar de ani, cand femeia era foarte ocupata cu tot soiul de treburi, de la gatit la daracit si de la plivit la prasit, iar copii relativ multi, eforturile ei de-a-i pazi de cucuie erau mai degraba minime si sanatoase. Dar de cand au aparut roboti de gatit si daracit, si procese industriale de prasit si plivit, femeia care sta acasa sa "aiba grija de copii" tocmai asta si face. Are grija de copil. Ca nu-i decat unu', doara ce suntem, tigani ?
Si asa grija are de bietul copil, ca nu mai apuca sarmanul sa-si formeze nici un cucui, nici o julitura, nimic pe lume. Doar reprezentari complet psihotice ale sustinerii materne, peste tot si oriunde. Rezultatul net fiind ca el creste intr-un bancher care se asteapta sa vina statul, aceasta mama publica, sa-i curete lui banca de ascutisuri de creion si ramasite de subprime loan, sau intr-o piarista care "vai dar ce prosti is clientii astia draga" si respectiv "iubiii ? ceee faaaaciiii ?"
De unde si expresia "a te da cu curu' de pamant". Gravitatia este cam cea mai importanta resursa a realitatii in raport cu educarea oamenilor, iar cei care saracii n-au avut ocazia sa-si traiasca primii ani din viata in timpul primilor ani din viata au de recuperat aceasta corigenta la varsta adulta. Sa-i lasam, deci, sa dea cu curu' de pamant pana cand acumuleaza suficiente vanatai cat sa poata progresa la statutul de puberi. Mental vorbind, ca altfel da, vad si eu ce tate are. Si ?
Tuesday, 26 January 2010
Da' ati observat ca multi barbati zic, cand ceva e fain, ca-i pizda?
Si cand nu-i fain, ca e ca pula. Ciudat mecanism filosofic.
p.s. textul e pizda!
Tuesday, 26 January 2010
Cred ca e sub influenta moldoveneasca/ruseasca, de la "pizdet,".
Tuesday, 26 January 2010
sa pricep deci, ca metoda aplicata de mine de forta bruta de-a sparte criptogramele tale, nu-i cea mai stralucita
Tuesday, 26 January 2010
Nu stiu ce sa zic. Pe de o parte tias da dreptate ca vorba aia omu cat traieste invata si chiar daca nui convine sa recunoasca ca altul are dreptate cateodata vine o vreme cand nai incotro si tot trebuie sa recunosti ca vorba aia a lui ala din Creanga este o vreme pentru toate. Dar asta nu mai pe de o parte ca mai sunt nui asa si alte aspecte la care trebuie sa ne gandim si chiar si daca nu ne convine ca altul are un alt punct de vedere care este diferit de ce punct de vedere avem noi ca doar nui toata lumea facuta la fel si din aceasi oala si nici nui neaparata nevoie ca intotdeauna sa avem nu mai noi dreptate ca doar nu suntem Gramo. Parerea mea.
Tuesday, 26 January 2010
˙ɐǝɯ ɐǝɹǝɹɐd ˙oɯɐɹƃ ɯǝʇuns nu ɹɐop ɐɔ ǝʇɐʇdǝɹp ıou ıɐɯ nu ɯǝʌɐ ɐs ɐunɐǝpʇoʇuı ɐɔ ǝıoʌǝu ɐʇɐɹɐdɐǝu ınu ıɔıu ıs ɐןɐo ısɐǝɔɐ uıp ıs ןǝɟ ɐן ɐʇnɔɐɟ ɐǝɯnן ɐʇɐoʇ ınu ɹɐop ɐɔ ıou ɯǝʌɐ ǝɹǝpǝʌ ǝp ʇɔund ǝɔ ǝp ʇıɹǝɟıp ǝʇsǝ ǝɹɐɔ ǝɹǝpǝʌ ǝp ʇɔund ʇןɐ un ǝɹɐ ןnʇןɐ ɐɔ ǝuıʌuoɔ ǝu nu ɐɔɐp ıs ɹɐıɥɔ ıs ɯıpuɐƃ ǝu ɐs ǝınqǝɹʇ ǝɹɐɔ ɐן ǝʇɔǝdsɐ ǝʇןɐ ıs ɐsɐ ınu ʇuns ıɐɯ ɐɔ ǝʇɹɐd o ǝp ǝd ıɐɯ nu ɐʇsɐ ɹɐp ˙ǝʇɐoʇ nɹʇuǝd ǝɯǝɹʌ o ǝʇsǝ ɐƃuɐǝɹɔ uıp ɐןɐ ınן ɐ ɐıɐ ɐqɹoʌ ɐɔ ıʇsounɔǝɹ ɐs ǝınqǝɹʇ ʇoʇ ıs oɹʇoɔuı ıɐu puɐɔ ǝɯǝɹʌ o ǝuıʌ ɐʇɐpoǝʇɐɔ ǝʇɐʇdǝɹp ǝɹɐ ןnʇןɐ ɐɔ ɐɔsɐounɔǝɹ ɐs ǝuıʌuoɔ ınu ɐɔɐp ɹɐıɥɔ ıs ɐʇɐʌuı ǝʇsǝıɐɹʇ ʇɐɔ nɯo ɐıɐ ɐqɹoʌ ɐɔ ǝʇɐʇdǝɹp ɐp sɐıʇ ǝʇɹɐd o ǝp ǝd ˙ɔız ɐs ǝɔ nıʇs nu
Tuesday, 26 January 2010
@fcbl Daca nu-i stralucita, mai freaca la ea, zic.
@dadatroll si ןoɹʇɐpɐp Uhh...
Tuesday, 26 January 2010
˙ʇnɔɐɟ ıɐɯ ɯɐ nu ɐɔuı ɐǝʇsɐ uıp ɐɔ ınʇnɟ ou
Tuesday, 26 January 2010
Io's de acord cu ce zic astia trei.
Tuesday, 26 January 2010
adica cum adica?
Sa facem copii mai multi sau sa limitam accesul muierii la copchii?
Sau sa ne educam progeniturile intr-un mod responsabil la fel de eluziv ca si comunismul adevarat?
Tuesday, 26 January 2010
@ Alex Velea
> http://www.youtube.com/watch?v=bNoOusfqwMM&feature=PlayList&p=82C98EBFE91A3157&index=0&playnext=1 .. :-))
@ Miircea*
> http://agonia.ro/index.php/poetry/121938/Concurs
* = am retinut dintr-un articol de-acu cateva zile ca vrei sa fie scris cu 2 de "i" ca si .. "celalalt profet" :-))
Tuesday, 26 January 2010
@Dr.A Lasa sake-ul frate!
@dAImon Care dintre ei ?
@cipslim Sa facem copii mai multi, sa limitam accesul muierii la copchii, si sa-i lasam sa-si rupa gatul. Daca dintr-o populatie de o mie de plozi nu-si scoate nici unul ochii pana la majorat, procesul de crestere e defectuos.
Tuesday, 26 January 2010
@Valentin Asa un ton si-un ritm de tarcovnic are Deko ala...
Ca sa nu mai vorbim de Sorescu :D
Tuesday, 26 January 2010
In Italia copchiii stau la casa parinteasca pina pe la treij' de ani si dupa. Acu' se gindesc sa-i mituiasca : unu' a propus ca cica sa le dea cite 500 de euro lunar ca s-o taie de acasa la op'spe ani. Cum de unde bani ? Din fondul de pensii, normal ! A iesit scandal mare. Pe asta cu propunerea il cheama Brunetta, are un metru jumate si e ministru...
Tuesday, 26 January 2010
Acu' adevarul adevarat este ca structura familiala de clan e ceva mai veche prin partile alea decat Republica Italiana. Asa, cat de-un ordin de marime-doua. Trei.
Tuesday, 26 January 2010
din pacate se pare ca devine o chestie generala cu piaristele astea, vai de "mama" noastra. nush de ce draq m/am intors, incep sa regret din ce in ce mai profund, natia asta nu o sa se faca niciodata bine.
Wednesday, 27 January 2010
Cred că fiecare ar trebui să-şi construiască o ţintă pe care să scrie loc de dat cu capul. Dacă nu să o procure din societate. Sunt destule:)
Wednesday, 27 January 2010
@Mikael Eon Sa nu dam in tragic, zic.
@Marius Ola La rigoare, putem chiar teoretiza ca fiecare are o pereche, o persoana unica si speciala in fruntea careia e sortit sa dea cu capul toata viata, si vitavercea.