Museo de Arte Costarricense

N-o sa va vina sa credeti, dar da, exista acest Muzeu al Artei Costarricane (nu scrieti fara minim dublu r, daca ati auzit vrrrrrr-rrrrrreodata un comentatorrrrrr de fotbal Costarrrrrrrican la rrrrrradio va dati seama de ce). El se afla plasat in capitala, la unul din captele parcului zis Sabana, care-i de fapt spatiul ocupat de fostul aeroport, inchis acum douazeci de ani, si plantat cu eucalipti. Partea aerogarii e folosita ca adapost pentru muzeul de arta de care vom povesti, pistele sunt un parc-padure de eucalipt (v-ati plimbat vre-odata printr-o padure de eucalipt ? Stiti cum miroase ? Ca o padure de brazi eronata.) si in plus mai este si-un lac marisor, cu o mica cascada, terenuri de sport (foarte populate, mii de oameni ies sa faca sport, ca-n anii '70) si asa mai departe.

Partea artistica din zisul muzeu de arta nu-i nici cine stie ce abundenta nici cine stie ce competenta, dar spre deosebire de productiile moderne din muzeele europei macar se straduieste, cu umilinta, sa scoata ceva de valoare, in loc sa afiseze atitudinea tembela ca mnoa, asta mi-s, sarcina de-a ma "intelege" si eventual de-a ma place-i a voastra, bai fraierilor de privitori. Cel putin intr-o oarecare masura. E adevarat ca aceasta atitudine rezulta intr-o mai mare masura din citatele afisate intru inspiratie (cata candoare!) decat din productiile insele, dar in fine, sa trecem usor peste chestii, ca-i o tara cam cat Bucurestiul.

De fapt, daca e sa-mi dau o parere, lumea artistica din Costa Rica in 2005 seamana cel mai bine cu blogosfera din Romania in 2005. Ceea ce eu unul gasesc bineinteles ca-i foarte amuzant. Documentarea, dinjos.