Micutul Os-de-Glezna
Poveste din folclorul indian.
Era odata ca niciodata un baietel care-si pierduse parintii, si ramanand orfan s-a dus sa traiasca la o matusa, care il trimitea ciobanas cu oile. Cat era ziulica de lunga baietelul se plimba descult prin iarba fara de poteca, pazindu-si turma si canta la fluierasul lui de ciobanas de dimineata pana seara.
Pana intr-o zi cand ii sari in fata un lup mare si flamand, care privind cu pofta spre ciobanas si turma lui de oi grase si frumoase, intreba : "Baietelule, sa te mananc pe tine sau sa-ti mananc oile ?" Atunci baietelul raspunse politicos "Nu stiu, domnule lup, trebuie sa-mi intreb matusa."
Asa ca toata ziua a fluierat la fluieras, si seara, cand si-a adus oitele acasa, s-a dus la matusa si i-a spus : "Draga matusica, un lup mare si flamand m-a intrebat astazi daca sa ma manance pe mine, sau sa manance oitele. Cum e mai bine ?"
Atunci matusica s-a uitat la micutul ciobanas, si la oile cele grase si frumoase, si i-a raspuns ascutit : "Cum e mai bine ? Pai sa te manance pe tine, bineinteles!"
Asa incat dimineata urmatoare baietelul si-a dus turma prin iarba fara de poteca, cantand vesel din fluieras, cand ii iesi din nou in cale lupul cel mare si flamand. Atunci baietelul isi puse deoparte fluierasul si, indreptandu-se spre lup ii spuse : "Daca binevoiti, domnule Lup, am intrebat-o pe matusica si a zis sa ma mancati pe mine."
Lupul, cat de salbatec o fi fost, totusi simti o mica scanteie de mila pentru bietul ciobanas descult care canta din fluier asa de dulce, asa incat i-a zis cu bunavointa : "Vrei sa fac ceva pentru tine, baietel, dupa ce te-am mancat ?"
"Multumesc!" raspunse politicos micul ciobanas. "Daca ati fi atat de bun, dupa ce ati curatat oasele de carne, sa trageti o sforicita prin osul gleznei si sa-l agatati in salcia care plange peste iazul de-acolo, v-as ramane foarte recunoscator."
Asa ca lupul il manca pe micul ciobanas, curata oasele de orice urma de carne si dupa aceea agata osul gleznei cu o sforicica de crengile copacului, unde vantul o misca si-o clatina in soare.
Intr-o buna zi, trei hoti, care tocmai jefuisera un palat, trecand din intamplare pe-acolo s-au apucat sa-si imparta prada sub salcia osciorului. Chiar cand terminasera de aranjat toate odoarele si nestematele si sculele de pret in trei gramezi se auzi in departare urletul unui sacal. Precum se stie, hotii dintotdeauna folosesc urletul sacalului ca sa-si dea de stire in caz de pericol. Din intamplare tot atunci sforicica micutului Os-de-Glezna se rupse, si el cazu fix in capul hotului mai ortoman care, crezand ca cineva i-a aruncat o pietricica in cap o rupse la fuga, strigand si catre tovarasii lui "Fugiti! Fugiti! Suntem descoperiti!".
Micutul Os-de-Glezna, privind din mijlocul bogatiilor in urma hotilor care fugeau de mancau pamantului isi zise in sine "Ei, de-acum am sa traiesc o viata usoara!"
Asa ca se aseza sub salcia care plangea in iaz, si fluiera duios, atat de duios incat toate fiarele padurii si pasarile cerului si pestii iazului veneau sa-l asculte. Apoi plati un meserias care-i sculpta fantani din marmura, pe care le instala la marginea iazului asa fel incat animalele sa se poata adapa, si seara porumbitele, si tigroaicele, si lupoaicele se adunau in jurul lui pentru a fi mulse, si dupa ce bea pe separate mulgea restul in iaz, pana cand intr-un sfarsit ajunse un iaz plin cu lapte. Iar micutul Os-de-Glezna sedea pe margine si canta inainte dintr-un fluieras de os.
Intr-o buna zi, o babuta trecand prin apropiere cu un vas pentru apa auzi cantecul dulce al micutului Os-de-Glezna, si urmand sunetul ajunse pana la iazul de lapte, unde vazu animalele si pasarile si pestii ascultand muzica. Babuta fu foarte impresionata, mai ales cand micutul Os-de-Glezna ii striga, din locsorul lui de sub salcie : "Umple-ti ulciorul, maicuta! Toti cei ce vin pana aici beau lapte din iaz!"
Atunci babuta isi umplu vasul cu lapte, si pleca in drumul ei bucurandu-se de marele noroc. Dar pe drum se intalni cu stapanul locului care iesise la vanat dar se ratacise de ai lui in campia fara de poteca.
"Da-mi o gura de apa, maicuta, sunt pe jumatate mort de sete", striga el vazand vasul. "E lapte, fiule, l-am luat din iazul de lapte de-acolo" ii raspunse babuta, si apoi ii povesti toate minunile nemaiauzite pe care le vazuse. Auzind asemenea, barbatul se hotara sa cerceteze cu ochii lui, si cand vazu iazul de lapte, si pe micutul Os-de-Glezna cantand cu toate animalele, si pasarile si pestii adunate in jurul lui sa-l asculte" isi zise "Trebuie sa pun mana pe micutul acesta sa stiu bine ca din asta mi se trage sfarsitul."
Cum auzi asa ceva, micutul Os-de-Glezna o lua la picior, cu barbatul dupa el. Nu s-a mai pomenit asa o fugareala de-atunci incoace, pentru ca micutul Os-de-Glezna se arunca printre rugi si tepi, dar barbatul era asa de hotarat sa puna mana pe el incat nu-i pasa de zgarieturi si intepaturi. Intr-un final cand reusi si-l prinse in pumn nori negrii se stransera de indata pe cer si fulgere si tunete incepura indata, dar mai tare decat toate se auzea vocea micutului cantaret, glasuind vorbele astea :
- O nori! De ce tunati si fulgerati?
Bietul Os-de-Glezna de-acum pribegit-a
O porumbite, de ce la muls mai asteptati ?
Bietul Os-de-Glezna si-a parasit casuta.
Si canta atat de duios incat mila umplu inima barbatului, mai ales cand vazu ca nu era de fapt nimic mai mult decat un biet oscior. Asa incat ii dadu drumul, iar micutul se duse inapoi la locul lui de sub salcia de langa iaz, si acolo sade inca si astazi, cantandu-si cantecelul, in timp ce toate fiarele padurii, si pasarile cerului, si pestii iazului se aduna in jurul lui si-i asculta muzica.
Iar uneori oamenii rataciti prin campia cea fara de poteci aud cantecul fluierului de os si atunci spun "Acela-i micutul Os-de-Glezna, care-a fost mancat de-un lup cu veacuri in urma!"
Notati, dragi prieteni, ca substratul Mioritei fu cel mai probabil adus in partile noastre
de tigani.
Monday, 2 August 2010
S-a dus la matura sau la matusa? :)
Monday, 2 August 2010
Si imi pare mai aproape de povestile cu doi feti cu stea in frunte decat de Miorita. Chit ca-i cu ciobani.
Monday, 2 August 2010
Hopa, m-ai prins. Corectat, mersi :)
Si eu zic ca-i practic miorita in tot fondul, minus forma-n versuri. Sunt oi ? Sunt. Sunt ciobani ? Sunt. Fluier este ? Este. Atitudinea in fata mortii avem ? Avem. Hoti sunt ? Sunt. Nemurire-n natura este ? Este.
Pai ce lipseste ? Tot e acolo.
Monday, 2 August 2010
Hm, mie imi pare ca sunt elementele fizice, dar lipsesc cu desavarsire aproape ideile principale. Ca e mai degraba supunere la autoritate (matusa) decat atitudine in fata mortii (ciobanasul din Miorita nu intreaba pe nimeni si in plus teoria cu resemnare in fata mortii e discutabila - pana la urma o poti lua ca prevedere in cazul ca...). Apoi e o diferenta zisa esentiala intre ciobanii aia si lupul de aici - ca acolo e lacomie, aici e foame si in plus cu atenuari din astea de mila si blandete (draci la lup, dar treaca). Si-apoi e in Miorita nemurire in natura sau alegorie? Osciorul asta e tare petrecaret in plus :D
Monday, 2 August 2010
Mie imi pare ca ideile principale sunt tocmai cele ce-s toate acolo, perfect recognoscibile in protoforma lor. Nu-mi dau seama daca-i din cauza ca-s eu orbit ori dimpotriva, ca e o chestiune de cultura care desparte evaluarile noastre, asa cum sa zicem a spune ca Ponta e tot un fel de Geoana, doar ca mai tanar tine mai degraba de un fel de cultura - a experientei - politice, decat de o analiza fizicalista.
Ce diferenta e intre supunerea fata de matusa si fata de soarta ? (Ce era soarta, in personificarea ei mitologica traditionala ?) Unele idei s-au estompat - cantecul neintrerupt mai apare intr-un singur vers, dar n-au disparut cu totul tocmai pentru ca sunt niste idei atat de puternice (rugaciunea neintrerupta ce-i ?).
Tuesday, 3 August 2010
Daca vrei neaparat ca substratu' sa fi fost adus de cineva, da vina mai degraba pe ungurii sau tatari - ca astia au niste jocuri cu calcaie de oaie, si au aparut si mai devreme oleaca.
Tiganii n-au avut ce cauta la noi pina prin secolul 14-15, iar substratului ii trebuie ceva timp pina sa genereze un colind sau o balada.
Da' na - mai arunci si tu cite un os in apa, sa faci valuri... :)
Tuesday, 3 August 2010
Povestea asta are un deznodamant clar, ceea ce nu putem spune despre Miorita, care ne lasa intr-un etern suspans (ce s-o fi-ntamplat, l-or fi omorat aia pe ciobanas sau nu?).
In afara de asta, pentru a stabili o oaresce filiatie intre povestea indiana si Miorita pe filiera tiganeasca, ar trebui sa stim:
1. Cand a aparut povestea in India;
2. Cand a aparut Miorita la noi;
3. Cand s-au aciuat tiganii pe plaiurile mioritice;
Probabil specialistii au aceste amanunte, dar eu nu le cunosc. Pe de alta parte, chiar daca Miorita "se trage" din povestioara in cauza nu inseamna ca au adus-o neaparat tiganii. Dacii, de exemplu, apartineau neamului tracilor care erau indo-europeni inainte de venirea tiganilor.
Tuesday, 3 August 2010
@Mircea Popescu Imi pare ca exagerezi cu extragerea esentelor. Pana la urma na, toti autorii oameni sunt si deci nu pot spune ceva care sa nu fi fost anterior spus intr-o protoforma.
Osciorul asta intai de toate nu e ca se supune doar soartei (ca daca era, atunci zicea lupului pofteste si roade), ci are nevoie acuta de altii care sa ia decizii pentru el. Daca era de soarta, nu vad de ce nu era lupul soarta mai degraba decat matusa. Plus ca soarta nu prea e considerata nicaieri asa de calculata ca matusa ceea, ci mai degraba oarecum imprevizibila ca aparitie lupului. Ciobanasul din Miorita nici macar nu e atat de clar daca chiar sta cuminte sa-l omoare ceilalti doi, ca nu-i zice mioarei imi pare "cand o fi sa mor" ci "dac-o fi sa mor". Ceea ce mie personal mi se pare o diferenta importanta, chiar daca m-au frecat si pe mine la cap in scoala cu teoriile celebre.
Tuesday, 3 August 2010
@Marius Stiu ca-i bine raspandita teoria asta cu tiganii adusi de Mehmed. E totusi falsa, istoric vorbind, tiganii au migrat in mai multe valuri in decursul istoriei, ultimul fiind prin secolul 15, primul fiind probabil intr-o perioada preromana.
De asemenea estul - spatiul asta vast dintre India si Egypt - era si-a fost mult mai... permeabil, sa-i spunem, decat Europa medievala, dupa care se modeleaza cam toate asteptarile noastre despre interactiunile intre oameni "demult".
@adi Depinde ce standarde ai pentru clar. Adica si asta cu "au trait fericiti pana la adanci batraneti" / "si or mai fi horind si astazi, daca nu s-or fi oprit" e oarecum neclar, cum e si celalalt... oarecum clar.
Din pacate in istoria chestiilor astora rar ai ocazia sa stii date certe. Nu se inventase inca internetul, din pacate. Ca bonus, nu-i vorba sa se aciueze neaparat. Daca tiganii au dus povestea din Punjab pana-n Bactria, si grecii din Bactria-n Tracia, si meltenii nostri neaosi din Tracia-n Ardeal, tot tiganii se cheama c-au fost sursa, la un moment dat :)
Poti, bineinteles, sa gasesti o filiatie "indo-europeana", care nu-i totusi mai mult decat a spune "pamantean" in vorbe mari, in partea asta de lume toti sunt indo-europeni, de la gange pana la misipipi. Minus, bineinteles, evreii.
@Diana Coman Aia e chiar probabil, ca-s des acuzat.
Da' nu zici tu ca tocmai asta-i si obiectia unor cetateni cu Miorita, ca nu ia ala dracului decizii, ci se da din calea lor ? Si nu-i asta legata de-o anumita privire fata de bine si rau, fata de actiune si inactiune, fata de curgerea vietii, care pare ca-si trage seva dintr-un filon mai adanc decat de-a dreptul din stoici ?
Altminteri, suntem de acord, diferenta e foarte importanta. Doar ca zic eu ca nu-i neaparat de substanta, ci mai degraba da culoare locala fundamental aceleiasi idei.
Tuesday, 3 August 2010
Bine, da` macar punctele 1. si 2. raman in discutie, desi in lipsa unor date certe nu prea avem ce discuta, cum bine zici. Daca atat povestea cat si "Miorita" sunt suficient de vechi, vor sustine teoria cu indo-europenii arieni, daca sunt mai noi, o sustin pe cea cu indo-europenii tigani.
La fel ar fi si situatia cuvantului "soare". Oficial, daca tin bine minte, "soare" vine din latina (sol-solis). Cineva facea o asociere cu sanscrita: "sura-suria", care suna mai apropiat. E putin probabil ca si soarele a fost adus tot de tigani.
Tuesday, 3 August 2010
Nu-i chiar asa de improbabil cum crezi. Odata ce diversele grupuri etnice au trecut la moduri de viata agricole sau cvasi-agricole razboiul si migratia au constituit cam singurele metode de comunicare interculturala, pana la generalizarea monezii si a comertului bazat pe moneda. Ca atare, indienii migratori au avut un rol destul de important in difuzia ideilor de pe subcontinent catre estul apropiat. Intre care indieni migratori tiganii au un loc important.
Despre Miorita banuim ca a aparut (ceea ce nu se refera bineinteles la forma actuala) candva in perioada elenistica, cand pastoritul era inca, datorita relativei inapoieri a tehnicilor si uneltelor pentru agricultura, o activitate mai productiva decat cultivarea pamantului. Odata cu introducerea fierului balanta s-a schimbat semnificativ, si pastoritul a inceput sa apuna ca activitate. Chestie care nu avea cum sa scape pastorilor insisi, chiar daca reasezarea s-a facut de-a lungul a mai multe generatii, spre deosebire de reasezarile de astazi, care au loc tot la cate zece ani.
Miorita si-a capatat importanta (si deci s-a si codificat, osificandu-si forma) odata cu aceasta modificare in universul economic al omului, si spune o poveste simpla pentru edificarea copiilor care se pregatesc sa ajunga pastori : nu e cel mai bun lucru pe care-l puteti face cu timpul vostru. Daca banii, daca bogatia va intereseaza, nu aici e de voi. Bine, si atunci voi de ce ramaneti la stana ? Ehei, fetii mosului....
Cat despre 2, stim ca povestea-i "veche" si in Punjab, dar nu stim cat de veche, si eu sigur nu-s suficient de informat incat sa-mi pot permite sa ghicesc. Cum, de altfel, de la moartea lui Eliade nu-s convins ca exista un roman suficient de informat.
Tuesday, 3 August 2010
Ce cacat de legatura are povestea asta fara noima cu folclorul RRomanes sau folclorul romanesc?
Sunt sigur ca descoperim povesti similare si in america latina la triburile de prin jungla asa ca nu are absolut nici o valoare concluzia ta finala decat ca troll.
Parca erai tare'n lojica, asta e o falacye cat casa, de genul Ion mananca mere, si Obama mananca mere de unde rezulta ca Ion de la Obama a auzit de mere.
Tuesday, 3 August 2010
Diferenta intre noi este ca tu esti convins dinainte de-a le chiar gasi. Povestile alea, zic.
Tuesday, 3 August 2010
Mah eu nu vad legatura, in Miorita e tragism, e durere.
Insa acolo rolulile se mentin nu se suprapun. Ce-i drept e vorba tot despre sacrificiu, tot despre schimbare, dar ... ntz!
Mai curand ma duce cu gandul La Tinerete fara batranete.
Tuesday, 3 August 2010
Care poveste din folclorul romanesc cu siguranta are substrat indic.
Pana la urma, chestia asta ar cam fi de lauda, imi pare mie.
Da' apropo de realizarea artistica : calitatea clar superioara a formei n-are treaba-n chestie. Sigur ca dramatic a ajuns mult mai buna intr-o mie ori doua mii de ani de uz.
Tuesday, 3 August 2010
hahaha, point taken.
Armadillo's Song
A Bolivian Legend
retold by S.E. Schlosser
There once lived an armadillo who loved music more than anything else in the world. After every rainfall, the armadillo would drag his shell over to the large pond filled with frogs and he would listen to the big green frogs singing back and forth, back and forth to each other in the most amazing voices.
"Oh," thought the armadillo, "Oh how I wish I could sing."
The armadillo would creep to the edge of the water and watch the frogs leaping and swimming in a frantic green ballet, and they would call back and forth, back and forth in beautiful, musical tones. He loved to listen to the music they made as they spoke, though he didn't understand their words; which was just as well - for the frogs were laughing at this funny animal that wanted so badly to sing like a frog.
"Don't be ridiculous," sang the frogs as they played. "Armadillos can't sing."
Then one day a family of crickets moved into a new house near the armadillo, and he was amazed to hear them chirp and sing as merrily as the frogs. He would creep next to their house and listen and listen all day, all night for their musical sounds.
"Oh," sighed the armadillo, "Oh how I wish I could sing."
"Don't be ridiculous," sang the crickets in their dulcet tones. "Armadillos can't sing."
But the armadillo could not understand their language, and so he just sighed with longing and listened to their beautiful voices laughing at him.
Then one day a man came down the road carrying a cage full of canaries. They were chirping and flittering and singing songs that were more beautiful even than those of the crickets and the frogs. The armadillo was entranced. He followed the man with the cage down the road as fast as his little legs would carry him, listening to the canaries singing.
"Oh," gasped the armadillo, "Oh how I wish I could sing."
Inside the cage, the canaries twittered and giggled.
"Don't be ridiculous," sang the canaries as they flapped about. "Armadillos can't sing."
The poor tired armadillo couldn't keep up with the man and the cage, and finally he fell exhausted at the door of the great wizard who lived in the area. Realizing where he was, the armadillo decided to beg a boon of the man.
Timidly, the armadillo approached the wizard, who was sitting in front of his house and said: "Great wizard, it is my deepest desire to learn to sing like the frogs and the crickets and the canaries."
The wizard's lips twitched a little in amusement, for who had ever heard of an armadillo that could sing. But he realized that the little animal was serious. He bent low to the ground and looked the creature in the eye.
"I can make you sing, little armadillo," he said. "But you do not want to pay the price, for it will mean your death."
"You mean if I die I will be able to sing?" asked the armadillo in amazement.
"Yes, this is so," said the wizard.
"Then I want to die right now!" said the armadillo. "I would do anything to be able to sing!"
The wizard and the armadillo discussed the matter for many hours, for the wizard was reluctant to take the life of such a fine armadillo. But the creature insisted, and so the wizard finally killed the armadillo, made a wonderful musical instrument from his shell, and gave it to the finest musician in the town to play.
Sometimes the musician would play his instrument by the pond where the frogs lived, and they would stare at him with big eyes and say: "Ai! Ai! The armadillo has learned to sing."
Sometimes the musician would play his instrument by the house where the crickets lived, and they would creep outside to stare at him with big eyes and say: "Ai! Ai! The armadillo has learned to sing."
And often the musician would visit the home of his friend who owned the cage full of canaries - who was also a musician - and the two men would play their instruments together while the little birds watched with fluttering wings and twittered in amazement: "Ai! Ai! The armadillo has learned to sing."
And so it was. The armadillo had learned to sing at last, and his voice was the finest in the land. But like the very best musicians in the world, the armadillo sacrificed his Life for his Art.
Tuesday, 3 August 2010
Ah, ce poveste faina mei! Multumiri :)
Ca n-are treaba cu ce discutam noi, adica-i alt substrat, alta poveste, alta oala de peste parca nici nu mai conteaza.
Tuesday, 3 August 2010
spunei lu cipsilim asta sa traduce ce scrie casa pricepe si ochiu meu ca ma uit ca cucun CRACI.
Tuesday, 3 August 2010
Mah eu nu am contestat originea, dar daca e sa vorbim de origini, clar originile multor povesti preluate, decupate, etc sunt de origine asiatica.
Asiaticii au un cult deosebit pentru supranatural, si un talent la impletit planuri.
Povestile lor cu obake-ti din aia ce sunt experti in transformari si pot fi de-a dreptul simpatici, nu aduce cu Miorita noastra neam.
Tuesday, 3 August 2010
Mama ei de graba .... si mama lor de obaketi si yokai ... nu aduc (erata) ...
Tuesday, 3 August 2010
deci povestea asta are aceeasi legatura cu miorita cum are si povestea din Punjab ca are teme comune.
In miorita este vorba de cu totul altceva acolo, si faptul ca ala era cioban nu semnifica acelasi lucru in India cu semnificatia din Europa sau orientul mijlociu.
Sa compari Miorita cu aiureala aia de poveste e o neghiobie.
Ma acuzi pe mine ca nu stiu ce zic, da tu stii?
Cand a aparut povestea in India? Nu stiu.
Ce semnificatie are pastorul in cultura indiana? Nu stiu.
Ce semnificatie are fluierul in cultura indiana? Nu stiu.
Dupaia Miorita e o poveste despre complot, fatalism,rituri de inmormantare, sirul normal al vietii, razbunare, transhumanta, legatura om-natura, dragostea de mama, pedeapsa, invidie, etc.
Asemanari intre cele 3 povesti:
animale care vorbesc
Instrumentul muzica(si aici asemanari crancene intre armadilo si ciobanu indian care se trensforma in instrumente, spre deosebire de ciobanul autohton care doreste doar incheierea ritualului de ingropaciune)
Vrei sa caut prin china sau alte locuri ca sunt sigur ca o a gasesc mult mai apropiate de cea indiana dar de Miorita nu prea cred sa gasesti nimic.
Tuesday, 3 August 2010
Da ce legatura are povestea ta cu concluzia finala, aici vreau sa vad disertatie.
@ mno, google translator fire-ai a dreq de puturos.
Un bolivian Legenda
povestite de SE Schlosser
Nu o dată a trăit o armadillo care iubea muzica mai mult decât orice altceva din lume. După fiecare ploaie, Armadillo ar coajă drag lui pe la iaz mare umplut cu broaste si el ar asculta la broaştele mare verde cântând înainte şi înapoi, înainte şi înapoi pentru fiecare alte vocile cele mai uimitoare.
"Oh," a crezut ca Armadillo, "Oh, cum aş vrea să pot cânta."
Armadillo ar târî până la marginea apei şi urmăriţi broaşte sărind şi înot într-un balet verde frenetică, şi vor apela înainte şi înapoi, înainte şi înapoi în frumoasa, tonuri muzicale. El a iubit pentru a asculta muzica au făcut ca ei vorbeau, deşi el nu a inteles cuvintele lor; care a fost la fel de bine - de broaşte au fost râs la acest animal ciudat faptul că a vrut să cânte aşa de rău ca o broască.
"Nu fi ridicol", a cântat broaste ca au jucat. "Armadillos nu poate canta."
Apoi, o zi-o familie de greieri mutat într-o casă nouă în apropierea armadillo, şi el a fost uimit de a le auzi ciripit şi cântă ca voios ca broaşte. El ar târî de lângă casa lor şi de a asculta şi de a asculta toată ziua, toată noaptea pentru sunete lor muzicale.
"Oh," oftă armadillo, "Oh, cum aş vrea să pot cânta."
"Nu fi ridicol", a cântat greierii în tonuri de dulce lor. "Armadillos nu poate canta."
Dar Armadillo nu putea înţelege limba lor, şi aşa el doar cu dorul oftat şi am ascultat vocile lor frumoase rade la el.
Apoi, o zi a venit un om pe drum care o cuşcă completă a Insulelor Canare. Ei au fost şi ciripitul flittering şi cântând cântece care au fost mai frumos chiar decât cele din greieri şi broaşte. Armadillo a fost entranced. A urmat om cu colivia în jos pe drum cât mai repede picioarele putin l-ar desfăşura, pentru a asculta cântând Insulele Canare.
"Oh," şopti armadillo, "Oh, cum aş vrea să pot cânta."
Înăuntrul cuştii, canari twittered şi chicoteau.
"Nu fi ridicol", a cântat Insulele Canare, deoarece flapped despre. "Armadillos nu poate canta."
Armadillo săraci obosit nu a putut ţine pasul cu omul şi în cuşti, şi în cele din urmă a căzut epuizat la uşă a expertului mari, care locuia în zonă. Dîndu-şi seama unde a fost, Armadillo a decis să cerşească o binefacere de om.
Timid, Armadillo abordat expertul, care şedea în faţa casei sale şi a spus: "expertul Mare, aceasta este dorinta mea profunda de a învăţa să cânte ca broaştele şi greierii şi Canare."
buzele expertului twitched un pic în distracţii, pentru care au auzit vreodata de un armadillo care ar putea canta. Dar el a realizat că animalul a fost putin grave. El aplecat scăzut la pământ şi privit creatura in ochi.
"Eu te poate face sa canti, Armadillo mic", a spus el. "Dar nu doriţi să plătească preţul, pentru că va însemna moartea."
"Vrei să spui că dacă voi muri, voi fi capabil să cânte?" întrebat Armadillo plin de uimire.
"Da, acest lucru este atât", a spus expertul.
"Apoi, vreau să mor chiar acum!" a spus armadillo. "Mi-ar face orice pentru a fi capabil să cânte!"
Expertul şi Armadillo a discutat această chestiune pentru mai multe ore, pentru expertul a fost reticente în a lua viaţa unui astfel de armadillo amendă. Dar creatura a insistat, şi aşa expertul ucis în cele din urmă armadillo, a făcut un instrument minunat muzicale din coajă său, şi a dat-o cel mai bun muzician în oraş pentru a juca.
Uneori muzician ar juca instrumentul său de iaz în cazul în care broaştele trăit, şi le-ar holba la el cu ochii mari şi să spună: "Ai! Ai! Armadillo a învăţat să cânte."
Uneori muzician ar juca instrumentul său de casa in care a trait greieri, şi le-ar târî în afara pentru a se holba la el cu ochii mari şi să spună: "Ai! Ai! Armadillo a învăţat să cânte."
Şi, adesea, muzicianul va vizita casa prietenului său, care a deţinut cuşcă plin de canari - care a fost, de asemenea, un muzician - şi cei doi bărbaţi s-ar juca împreună în timp ce instrumentele lor păsărele urmarit cu aripile fâlfâind şi twittered în uimire: "Ai! Ai! Armadillo a învăţat să cânte. "
Şi aşa a fost. Armadillo a învăţat să cânte la trecut, şi vocea lui era mai bun în teren. Dar ca muzicieni cele mai bune din lume, Armadillo sacrificat viata pentru arta sa.
Tuesday, 3 August 2010
Ioai ce nenorocire e asta cu google translate. Pacat de poveste, zic.
Mei, dincolo de faptul ca putem sa fim de acord ca nu suntem de acord, eventualitate care pe mine zic ca nu ma deranjeaza nicidecum, ramane alternativa sa analizam de ce nu suntem de acord. Cum ii zisai si Dianei, poate fi ori ca io-s orb, ori altminteri dintr-o nepotrivire culturala, ca sa ma exprim astfel.
Sa vedem pe directie pozitiva, ca nu percep nici un teren comun ca sa pot sa ma apuc sa demontez ceea ce tu pari sa crezi c-ar demonta ce zic eu, da' mie-mi pare ca n-are nici o treaba, si atunci directia negativa n-are rost.
Atat Miorita cat si povestea cu osciorul trateaza tema larga a locului individului in lume. Atat in Miorita cat si in povestea cu osciorul locul individului in lume nu este stabilit de el, ci de altii. Atat in Miorita cat si in povestea cu osciorul hotararea acestor altii este adusa la cunostiinta eroului, si pare, in mintea cititorului, negativa (nedreapta, inacceptabila, ceva ce el n-ar face, scl). AiMcsipco eroul accepta respectiva hotarare fara tulburare sufleteasca. AiMcsipco isi manifesta dorinta, fara nici un fel de contraprestatie - ceea ce o face dorinta, si nu ordin sau doleanta - de-a ramane intr-un oarecare contact cu elemente ale naturii, si eventual, prin medierea cantecului, si cu oamenii.
Asta-i ceea ce conteaza in adancime. Faptul ca toti sunt ciobani la oi, faptul ca toti au cu fluierele, faptul ca toti au treaba cu copacii si asa mai departe sunt coincidente, nu irelevante, dar superficiale, intarsii care ne ingaduie sa deducem anecdoticul istoriei personale a acestei bucatele de ideal. Dar ea, ca bucatica de ideal, e aceeasi de-atunci incoace. Ce faci tu, cipslime, daca maine afli ca doi colegi planuiesc sa te ponegreasca sefului ? ca Basescu iti taie 25% din salariu ? ca nevasta si-a gasit unu' mai tiganos ? De-alea, chestii adanci, alea ne intereseaza in primul rand cand vedem filiatii. Pentru ca sigur ai vazut intre vecini cazuri si-asa si-asa, si daca-i pana acolo, ne putem prinde cine-i fiul cui (de-al cui e ?) dupa cum reactioneaza la - pana la urma aceleasi - meandre ale concretului.
Tuesday, 3 August 2010
@cipslim: asa mai merge, pricepui tot. Da` armadilo nu e votca aia a lor careia-i zice si tequilla?
Tuesday, 3 August 2010
Mircea, poate ciplism se ambaleaza prea tare si uita sa puna punctul pe i, in afara de tema sacrificiului, nu vad nicio similitudine, nici macar in faptul ca erau ciobani amandoi.
Simbolistica e diferita de la o cultura la alta si asta este o discutie mult mai ampla decat ceea ce a precizat ciplism mai sus si sa dezbatem pe tema ei ne-ar lua mai mult de atat:
"Ce semnificatie are pastorul in cultura indiana?
Ce semnificatie are fluierul in cultura indiana?"
Iar o simbolistica permutata dupa gandul nostru de azi e posibil ca in mintea noastra sa aduca similitudini dar doar acolo.
Exemplu simplu si la indeamana oricui:
Daca indianul tine vaca la loc de cinste si ii cedeaza trecerea in intersectii, romanul papa vaca. Iar copiii ce nu au crescut la tara si nu au vazut vaci ever, traiesc cu impresia ca vacile se cheama neaparat Milka si sunt mov.
Tuesday, 3 August 2010
Cum adica "in afara de tema sacrificiului" ? Pai aia-i tema, alta tema n-are Miorita mai fata mea. Ca si cum mi-ai spune ca in afara de feminitate nu vezi diferenta intre Victoria Beckham si barba-su. Pai nici io n-o vad, ca nu-i.
Noteaza ca ciobanu' era cioban la oi in ambele cazuri, vaca n-are treaba :D
Tuesday, 3 August 2010
Eh bun, tatuta ... ti-ai dat raspunsul singur ...
"Ca si cum mi-ai spune ca in afara de feminitate nu vezi diferenta intre Victoria Beckham si barba-su. Pai nici io n-o vad, ca nu-i."
Sunt multe legende, balade pe tema sacrificiului, acum asta inseamna ca toate-s Miorite?
Si vaca mea ce are dom'le? :D
Tuesday, 3 August 2010
Sunt multe balade pe tema sacrificiului, problema este felul exact in care decurge el. Si dintr-o data nu mai sunt multe. Sunt chiar putine.
Iar vaca ta cred ca are chef :p
Tuesday, 3 August 2010
Da, mai ales la mineriade si-au acceptat aia conditia. S-a schimbat directia politica din alegeri in alegeri(stanga,dreapta,stanga,dreapta, centru) si alte multe exemple de neacceptare a conditiei. Ca tu asta vad ca vrei sa legi fatalismul mostenit de la tigani.
Tiganii au influentat dar intr- mica masura, ei au fost mult mai influentati de noi. De ce sa nu vina povestea asta din africa sau din turcia ca pe acolo a trecut mai tot puhoiul european? Deoarece tu ai plecat de la concluzie.
Ian poftim de povesteste care a fost drumul de la poveste la concluzie, si de ce, pe baza unei singure povesti similare oarecum, zici tu ca folclorul romanesc are la baza folclorul tiganesc.
Dar asa detaliat: ma plimbam cu calculatorul, am gasit povestea asta si Tac-pac!, mi-am dat seama ca Miorita e o poveste adusa din India de catre tigani acum 400 de ani (cand la noi transhumanta se practica inca din preistorie si se stie foarte bine ca taman cultul lui Zamolxe era fatalist la fel ca cel al lui Zoroaster, ca sa nu mai vb de crestinism)
Ca sa tragi o concluzie trebuie sa dovedesti dincolo de indoiala, tu aduci doar dovezi subrede, si coincidente. Na, ca si Armadilo isi accepta conditia de afon si se sacrifica.
PS. Povestea cu armadillo am luat-o in 1.5 minute de pe net, adica nu am stat sa caut, insa sunt sigur ca orice teme ai da as gasi in folclorul altei tari fara nici o legatura cu Romania.
Tuesday, 3 August 2010
Lasa'mi dom'le vaca in pace.
OK. Tu ai chef azi sa mioritifici toate povestile pe tema sacrificiului.
Numa' ca vezi tu ce nu iei in calcul si se chinuie ciplism sa-ti zica sunt urmatoarele aspecte sau elemente pe care tu le iei in calcul si le aplici pe cultura noastra, simbolisica nu este universal valabila si o stii ... cand ai chef, evident.
Studiaza toate elementele implicate in povestea ta dar aplicand simbolistica indiana si ia sa vezi ce surpriza o sa ai ...
Ma duc sa-mi scot vaca la pascut :P
Tuesday, 3 August 2010
Ma supara cand esti asa de suficient in tragerea unei concluzii, consider suficienta principala boala a romanilor si de aia ma inflamez la faza asta.
Povestea ta nu are nici cea mai vaga legatura cu Miorita, e ca si cum ai spune ca balada lui Andri Popa a inspirat Robin Hood.
Tuesday, 3 August 2010
@cipslim Da' daca nu ti-e cu suparare, nu-i o discutie politica, e o discutie de istoria culturii. Ce treaba crezi tu ca au dispute descinse din Volksmacht si alte asemenea cu ce discutam noi ? Chiar daca stabilim ca tiganii sunt etnocultural mult mai tari decat romanii, impunandu-le acestora, ca unor biete zdrente fara osatura, propria lor cultura falica de adevarati si mandrii cuceritori, chiar daca dimpotriva, ca romanii sunt mult mai tari decat tiganii, impunandu-le lor biete zdrente fara osatura, propria lor cultura etcetera. Nu vom intelege, ca rezultat al transarii acestei irelevante chestiuni, nici mai bine nici mai adanc cum decurse gandirea acum o mie de ani. Si, daca-i pan-acolo, in toate timpurile si-n toate locurile se va putea evidentia actiune si reactiune, noi le-am impus cultura obiectelor asa cum o vedem noi, cat am putut, ei ne-au impus cultura sunetelor asa cum le aud ei, cat au putut, si-asa mai departe, futaiul etnocultural nu cunoaste repaos.
Restu' de chestii care "se stiu foarte bine"... s-or fi stiind, dar din pacate doar in cercuri para-stiintifice, cum era cu Zalmoxis asta. Transumanta se practica "la noi", dar nu-i deloc clar ca "de noi", si pana la urma, de ce-i o crima sa existe origini prin Punjab ?
Dar ca sa ne lamurim, eu nu tin aici un tribunal, nu dau verdicte si cu siguranta n-am de gand sa condamn pe cineva in articolul asta. Ca atare, nici nu-mi revine sa "demonstrez dincolo de indoiala", mai ales ca intr-un subiect ca si asta asa o demonstratie nici nu se poate face, nici nu s-a facut veci pururi. Si pana la urma, nici existenta dinozaurilor nu-i demonstrata dincolo de orice indoiala, nici teoria evolutionista nu-i, si depinzand cat de inalt tinem standardul de indoiala, nici existenta noastra proprie nu-i, de fapt, demonstrata. Ori demonstrabila.
Nu exista, insa, folclor fara legatura. Precum nu exista nici Romania, la momentul in timp de care discutam noi.
@Luka D "nu iei in calcul urmatoarele aspecte pe care tu le iei in calcul" ? Pai cum, tu, frumoaso! Ori le iau ori le las.
Cat despre asta cu "studiaza toate x si apoi vezi ca y", mnoa... sincer imi cam suna a argumentatie Marianica. Pana in final v-ati gasit prin Bucuresci ?
Tuesday, 3 August 2010
@cipslim #2 Care balada a lui Andri Popa, aia a lui Covaci ori aia a lui Alecsandri ?
Si ca toti zisesi, stii episodul cu recuperatul fetelor Olteniei dintre cadanele turcilor, pe care daca nu le-o putut alege le-o incarcat pe toate in carute si le-o dus de le-o vandut de neveste ? Fete supuse, deh.
Ca daca stii, atunci vezi clar cum n-are nici o treaba cu Robin Hood.
Tuesday, 3 August 2010
Deci sa-mi amintesti cand vorbesc la telefonul ala care suna in draci sa nu mai tastez.
Hai mah Mircea ca ai un IQ cat casa poporului, stii bine ce vreau sa zic acolo dar iti place tie sa ma ... sa ma iriti .....
Ti-am zis, vrei tu azi povestea asta sa fie ca tine, OK este dar ... cand mai multi iti spun intr-o forma sau alta ca nu e asa, ar trebui sa mai asculti si tu o tarica, ca doar iti place polemica constructiva, nu? :)
Tuesday, 3 August 2010
Mei da' ce talente de tanara educabila posezi tu la purtator :)
Polemica sa fie constructiva, primesc, dar de-adevaratelea. Ca nu-i pe baza de voturi, ie pe baza de argumente. Marea tristete este insa ca n-am prea ajuns acolo, inca ne cautam o baza comuna pe care sa putem discuta.
Situatie de mare tensiune care promite, ce-i drept, da' de asemenea si frustreaza. Ca toate situatiile de mare tensiune.
Tuesday, 3 August 2010
Da dar vezi, tu dai valoare de argument valabil doar afirmatiei care-ti convine tie ... si atunci cum vrei tu sa avem o polemica constructiva?
Nu-ti oferi doar tie circumstante :)
Tuesday, 3 August 2010
Pai stai, eu n-am zis ca alte argumente nu-s valabile, eu am zis ca n-am gasit teren comun. Ceea ce nu-i acelasi lucru, defel. Problema nu-i ca nu-s valabile, or fi, problema este ca nu-mi dau seama cum as proceda sa le evaluez valabilitatea. Si ma gandesc ca si dimpotriva problema-i tot aia.
Tuesday, 3 August 2010
Pah nu ai cum sa gasesti teren comun ...
Daca ai fi spus: dragii mei prieteni, luati de cititi Miorita in varianta indiana, cu asta as fi fost de acord.
Dar nu sunt de acord cand zici:
"Notati, dragi prieteni, ca substratul Mioritei fu cel mai probabil adus in partile noastre
de tigani."
Povestirea cu tot cu completarile tale, e terenul comun.
Tuesday, 3 August 2010
Daca ziceai ca or adus-o ungurii sau rusii sau chinezii pe drumul matasii tot asa reactionam.
Nu are nici o legatura Miorita cu povestea scrisa de tine. Este o coincidenta ca din miile de creatii folclorice indiene una incorporeaza 2-3 teme similare. In plus in India nu se poate vb de coeziune etnica, unii tigani se trag din India din Banjari, un grup etnic din estul Indiei care nu are legatura cu punjabi (aia cu turbane) sau cu regiunea Punjab aflata in nord.
Este insa confortabil pt tine sa faci legatura intre o poveste indiana, tiganii au venit din india, de acolo vine substratul.
Tuesday, 3 August 2010
Gata, stiu ce lipseste!
http://www.youtube.com/watch?v=qzg7YwwW1a4&feature=related
Tiganii nu au venit cu de-alde Attilla? :P
Tuesday, 3 August 2010
@Luka D De ce sa n-am cum ?
O explicatie poate bineinteles fi ca nu vrei sa existe. Altfel teza se invalideaza usor, aratand de exemplu spre o alta sursa, inca si mai probabila. Dar aia ar fi o discutie cu argumente, pe un teren comun, si nu un refuz (ideologic ?) de-a purta discutia.
@cipslim Nah, de fapt cel mai probabil tiganii se trag dinspre Rajahstan, si-au migrat in Punjab cam in perioada Republicii (sa zicem 2-300 ien). Si de-acolo mai departe in vest.
Da' tu crezi sincer ca Miorita e o creatie "romaneasca" ? Si inca, o creatie pura, jucand intr-un sens rolul de Excalibur pe marginile Dunarii, Zana Apelor, her arm clad in shimmering samite held aloft Miorita, signifying by divine providence ca noi suntem romani ?
Tuesday, 3 August 2010
@Luka #2 Fiecare loc are o legenda apropo de venirea tiganilor, si toate-s similare. In Ardeal, au venit cu Atilla. In Bulgaria, au venit cu Mehmed. Etcetera. In fapt, dupa toate probabilitatile au venit cu picioarele, de prin 500 pana prin 1500, in mai multe valuri, din care mari ultimul si probabil unul in jur de 1000-1100.
Tuesday, 3 August 2010
Buen .... eu las polemica in pom ca ma duc sa varuiesc ...
Dar o sa imi studiez si genograma ca la ce amestecatura ungaro-jidoveasca e la mine s-ar putea sa fiu mai aproape de Miorita "ta" :)
Tuesday, 3 August 2010
Este o creatie pur romaneasca, ce semnificatie are nu e relevant, dar nefiind o creatie similara nicaiuri se inseamna ca e creatie pur romaneasca.
Da tie cine ti-a zis ca vin toti din India. Sau ca tiganii au venit asa ca ungurii sau ca mongolii?
Sunt care au venit tarziu (caldararii, laiesii sau aia de s-ar putea sa fie evrei de pe la voi) dar nu au venit ca astilalti organizat, au venit in grupuri mici, in satre, asta i-a si bagat in lanturi de cum au sosit. Si tigani sunt si in India si ti-am zis cum se numesc. In plus sunt diferente prea mare de limba ca sa conchidem ca au venit asa de demult.
Dar sa lasam originile tiganilor ca nu asta e important aici.
Tuesday, 3 August 2010
Mai spune-le tu mult indienilor ca tiganii se trag din ei si sa vezi ``bucurie``pe capul lor. O sa te gratuleze mai ceva decit iranienii daca le zici arabi.
Tuesday, 3 August 2010
@cipslim A, noa, bun, cred c-am ajuns la osul problemei.
Pentru ca Miorita sa poata fi o creatie pur romaneasca, e nevoie sa existe o chestie pe care s-o numesti Romania, sau daca nu, macar un grup etnic pe care sa-l identifici drept "romani" la momentul creatiei ei. Chestia zisa Romania clar e un construct al secolului XX, deci eventualitatea asta cade. Functie de cand ii pui data de nastere Mioritei, intre 1000 ien si 1000 en, e mai mult sau mai putin probabil sa fi existat grupul etnic de care teoria ta politica are nevoie. Cand i-l pui ?
@Marian S Distractia cu mintile autarhice este ca-s indeobste dispuse sa interpreteze preocuparile cunoasterii intr-un fel de agent de propaganda. Sigur, obiceiul n-are nici o importanta decat cel mult pentru ele, da' mnoa.
Tuesday, 3 August 2010
Distractia e ca n-am inteles nimic din nr. 46, dar si la Bucuresti sunt vreo 36 de grade, deci ma las pagubas. Poate mai spre seara.
Tuesday, 3 August 2010
Ai lasa-ma, ce acuzatii de spalat pe greier aduci tu acisa draga...
Pai ma, Poporul Roman si Republica Romania nu sunt unul si acelasi lucru.
De exemplu folclorul grec aparut in perioada ocupatiei turce se considera folclor turcesc?
Poporul roman este poporul format de vorbitorii de limba romana, indiferent cum s-au denumit ei de-a lungul timpului sau de nivelul de constiinta nationala.
Mai trage un loz si nu mai ocoli subiectul in sine cu tot felul de artificii retorice.
Tuesday, 3 August 2010
Bun, deci poporul roman in sensul de comunitate lingvistica, nici macar identitate etnoculturala. Te multumesti cu putin, si gresesti sa ignori ortodoxia de exemplu la componente identitare, dar fie, argumentul tau, il duci cum te pricepi. Da' n-ai raspuns, cand pui data de nastere a Mioritei ?
Tuesday, 3 August 2010
Pai de unde vrai sa stiu eu data nasterii mioritei, ce is notar?
Unii zice ca e preistorica, altii zice ca nu. Cea mai veche forma cunoscuta e de acuma 2 secole parca, de pe undeva de prin Ardeal insa cred ca undeva pe la 1000-1500.
Iata temele fundamentale ale Mioritei:
1• motivul transhumantei
2• motivul complotului
3• motivul mioarei nazdravane
4• motivul testamentului
5• motivul maicutei batrane
6• motivul alegoriei moarte-nunta
Unde's temele astia in povestea despre indianul care, os fiind, platea muncitorii. Daca spui povestea asta la un copchil roman sa mor daca nu te huiduie si te dau afara cu de cand si cum s-a nascut, e a noastra pentru ca nu se gaseste nicaieri altundeva nici macar in procentaj cat de cat apropiat.
un sut in cur ca faci misto de ei.
Gaseste tu pe cineva de acord cu tine, profesor, doctor, pilot,maturator care sa vada similitudini clare intre porcaria promovata de tine si un monstru al folclorului universal generat de poporul roman.
Tuesday, 3 August 2010
Rectificare, please ignore the above.
Pai de unde vrai sa stiu eu data nasterii mioritei, ce is notar?
Unii zice ca e preistorica, altii zice ca nu. Cea mai veche forma cunoscuta e de acuma 2 secole parca, de pe undeva de prin Ardeal insa cred ca undeva pe la 1000-1500.
Iata temele fundamentale ale Mioritei:
1• motivul transhumantei
2• motivul complotului
3• motivul mioarei nazdravane
4• motivul testamentului
5• motivul maicutei batrane
6• motivul alegoriei moarte-nunta
Unde’s temele astia in povestea despre indianul care, os fiind, platea muncitorii. Daca spui povestea asta la un copchil roman sa mor daca nu te huiduie si te da afara in suturi ca faci misto de el. Nu are treaba cu de cand si cum s-a nascut, e a noastra pentru ca nu se gaseste nicaieri altundeva nici macar in procentaj cat de cat apropiat.
Gaseste tu pe cineva de acord cu tine, profesor, doctor, pilot,maturator care sa vada similitudini clare intre porcaria promovata de tine si un monstru al folclorului universal generat de poporul roman.
Tuesday, 3 August 2010
Mei, da' temele sunt 6 motive ? Tema-i una, hai doua, si motivele-s motive, alt lucru.
Cat despre vot, inca o data, nu-i pe voturi. Nu conteaza cine-i de acord cu ce, ca nu incerc sa constitui o noua natiune acu' ni in mijloc de postmodernism, asa ca n-am nevoie de mituri fondatoare care sa fie universal acceptate.
Da' mi se pare ca daca tu te dai ca esti roman, si pe de alta parte dai obectu' ca-i produs de romani, ar cam trebui sa fii notar. Pentru ca altfel esti ca tiganu' care zice ca pusca-i al lui, da' nu stie cand o cumparat-o. Eventual o crescut-o el de cand era pistol.
Tuesday, 3 August 2010
Pai cu etica cum facem, ca daca omul e cercetator in domeniu si nu e de acord cu ce zici tu tind sa cred ca e pura infatuare si tii la ideea ta pe motiv ca e a ta nu ca are ceva legaturi cu realitatea.
Propunerea ta ca eu ar trebui sa accept ca din cauza de patriotism resping afirmatiile tare este de fapt un atac la persoana si nu are legatura cu discutia.
Pe puncte sa purcedem, ce legaturi vezi tu intre povestea ta si Miorita care sa nu se gaseasca in aia cu armadillo, repet, o poveste gasita pe gugal in 1.5 minute din Bolivia?
Tuesday, 3 August 2010
Etica ? Pai nu-i o chestiune de etica, ca n-am ajuns inca la "stiinta nationala". Daca e cercetator in domeniu si are o alta opinie o sustine sau n-o sustine. Care-i problema ?
Sigur, a avea opinii e pura infatuare, da' mnoa. Eu imi permit.
Io nu zic ca ar trebui sa accepti ca din patriotism respingi, unde-am zis eu asa ceva ? Cel mult zic ca ar trebui sa accepti ca daca nu poti argumenta ceva s-ar putea sa nu conteze, acel ceva.
Insusi faptul ca "repet, o poveste gasita in 1.5 minute" scoate propunerea ta in afara discutiei. Daca sustii ceva, sustine. Daca nu sustii, las-o. Chestia asta pe jumatate, in care ai sustine ceva dar numai cu garantia ca nu poate iesi de-acolo ceva contrar cu ce-ai hotarat tu ca-i adevarul nu merge, si nu vaz cine-ar lua-o in serios.
Tuesday, 3 August 2010
Nu iti sustii afirmatia, continui sa ma acuzi de diferite neajunsuri.
Opinia nu am lansat-o eu ci tu, ai o opinie, dreptul tau, eu daca is de opinie ca ala si-a sinucis femeia ca sa nu il incurce in alegeri trebuie sa vin cu dovezi care sa imi sustina opinia altfel opinia mea are o valoare neglijabila. Si daca nu aduc dovezi in schimb zic de tine ca esti de la acelasi partid si de aia nu vezi legatura. Deci aia faci tu acuma, in loc sa sustii afirmatia proprie discuti despre convingerile mele.
Deci punctual care e legatura?
Tuesday, 3 August 2010
Mei, eu deja am zis, la #23, am crezut ca ignori deliberat, da' poate ca pur si simplu n-ai observat ? De la "Sa vedem pe directie pozitiva," incolo.
E drept ca te acuz de diverse neajunsuri, da' nu in raport cu persoana ta ori cu opinia ta, ci strict in raport cu expresia pe care i-o dai, pe ici, pe colo. Care neajunsuri imi ingadui sa spun ca nici macar nu-s inventate, ci chiar in fapt prezente, dar nu mi se pare ca-s cine stie ce importante, incat sa necesite discutare dincolo de simpla lor rectificare.
Tuesday, 3 August 2010
Nu inteleg, vrei sa spui ca este o varianta a mioritei din cultura tiganilor? Eu nu cred asta pentur ca din ce stiu eu tiganii nu sau ocupat cu pastoritul, poate tiganul era in rolul hotului dar nu a ciobanului. eu nu sunt de meserie dar asa vad eui
Tuesday, 3 August 2010
Ioi, ce atmosferă! Miroase a ticlăzău încins pe blogu` ista. :D
Tuesday, 3 August 2010
Pai nu e nici o legatura acolo, in colinda mioritica de exempliu ala nu isi accepta nici o conditie, da instructiuni in caz de sau cere ca ultima dorinta in alte variante.
Si ciobanul asta face, isi face testamentul.
Indianul nu isi accepta conditia, e un inocent care nu intelege si datorita inocentei face sacrificiul(care de fapt are legatura cu reincarnarea, concept total strain noua).
In miorita sunt doar chestiuni legate de ritual pe care ciobanul le cere asa incat sa fie ingropat, plans, pomenit.
La 23 nu e clar ce legaturi sunt in afara de asta. Natura, fluierul, animalele vorbitoare apar si in povestea cu armadilo din bolivia, deci pot fi considerate accidentale.
Hai sa zicem puncte comune reale:
1. fatalismul
2 ?
Tuesday, 3 August 2010
@calivita Ei, e mai complicata lumea decat o vezi tu.
@Mari Iote cine-i morosanca prin adoptie.
S-ar zice c-am calcat in strachina cu tema, ce mai.
@cipslim Tocmai, ca in mod vadit e evitata reincarnarea (s-ar fi rezolvat asa de simplu problema daca ciobanasul se... reincarna, intr-un alt ciobanas, nu-i asa ? n-am mai fi avut toate problemele astea cu cine drac a mai auzit de glezna ce fluiera). Asta-i unul dintre motivele pentru care-i usor straina spiritului indian "mainstream", sa-i zicem. Altul ar fi influenta cvasi-Confucianista, cu supunerea fata de ai mai batrani etc.
Cat despre Miorita, ciobanul nu cere. Compara cu atitudinea ce transpare din "Si de m-oi scula pre multi am sa popesc si eu", de-un exemplu. Teoria ta ca asta ar reflecta ritualurile de ingropaciune de mai apoi e pedestra, cele doua n-au treaba una cu alta, apropierea e la nivelul chestiilor pe care le spun mamele copiilor, ca furnicuta "este harnica". Fix pix, si ce-i mai grav, un fix pix de 1800 circa, hai sa fortam totul intr-un soi de chestie care-i consecventa cu sine, indiferent de cost.
"Fatalismul" e un termen impropriu, dar daca ne hotaram sa-l folosim in sensul in care s-ar potrivi cu materialul discutat, atunci putem spune ca fatalismul, si fatalismul e totul. N-ai nevoie de 2.
Tuesday, 3 August 2010
Ciobanul cere in toate variantele sa fie ingropat in staul ca sa fie aproape de modul lui de viata. In multe variante cere sa-i fie muntii preoti, si oile sa il boceasca si sa-i spuna povestea. Este un testament, nu o poveste despre bogatie cum e cea indiana, deci nu materialista.
Eu zic sa mai citesti miorita, si in alte variante, nu numai ce a cules Alecsandri si sa compari temele comune de acolo, nu sa pui varianta cea mai frumoasa cap de afis cas fo 700 de variante si tema resemnarii in fata destinului este absenta in cele mai multe, comune fiind doar tema ciobanului, a ingroparii, a bocetului si a marcarii locului de veci.
Tuesday, 3 August 2010
lol Alison
Tuesday, 3 August 2010
Alison devine un troll mai bun decat dada.
Problema este bineinteles ca nu prea avem variante anterioare celei a lui Alecsandri, chiar daca avem variante mai apropiate oricarei teze. Sigur gasim si una in care ciobanasul lauda colhozul, da' mnoa.
Wednesday, 4 August 2010
Buna dimineata!
Primiti o insomniaca cu colindul?
http://www.youtube.com/watch?v=110k5hsSTjo
Wednesday, 4 August 2010
Primim, c-aici e ca-n gara.
Wednesday, 4 August 2010
Ohhh .... v-ati schimbat fusul orar? Ati trecut pe-al meu?
Iti imprumut anti-cearcanul meu?
Vrei sa vezi ce fata am acum? :))))
Wednesday, 4 August 2010
Dupa ce muzica de lauze din anii 70 asculti, nu mai vreau sa vad nimic, is edificat :D
Wednesday, 4 August 2010
:)))))))))
Hai mah, te rog, nici macar un pic? Un pic?
Deci ma mut .. gata ... la Polul Nord ...
Wednesday, 4 August 2010
Buna ideie, ca frigu' conserva.
Wednesday, 4 August 2010
Auzi tu ... muzica de lauze pffff ...
http://www.youtube.com/watch?v=vwxn3WfM9G8
Uite aici muzica de lauze ... nimic nu stii :P ... ma topesc ...
Vroiam sa zic ceva de Miorita dar nah cand am vazut ca esti up mi-am uitat si vorba.
Wednesday, 4 August 2010
Aaaahahaha Shakin Steven!
Wednesday, 4 August 2010
Buna dimineata!
Shakin' what? Nu vad ... nu aud ... ah da, ziceam ceva de Miorita ... parca. :D
Wednesday, 4 August 2010
Am mai citit o dată povestea in diagonală. Bă, da' ce stoned trebuie să fi fost şamanu' ţigan ăla de-a compilat aşa ceva.
În altă ordine de idei, la şmecheru' ăsta n-am găsit osu' :
http://www.sacred-texts.com/neu/roma/gft/index.htm
Cre'că ar trebui să citim toate alea şi după aia să ne întoarcem la discuţie. Sau s-or fi găsind şi audio ?
Wednesday, 4 August 2010
@Marius Asa-i ?! O varza a la Cluj ca povestea lu' peste de mult n-am mai vazut.
Disputa difuzie-emergenta e straveche si clar n-o vom putea transa noi aici, de-aia nici nu mi se pare asa de important sa incercam sa obtinem un raspuns definitiv la intrebarea daca intr-adevar tiganii au, sau daca cu siguranta tiganii n-au adus contributia in discutie, ci mai degraba sa ne jucam putin de-a analiza reactiilor pe care intrebarea le trezeste.