Literara este grea
The great Chicago Fire, friends,
Will never be forgot;
In the history of Chicago
It will remain a darken spot.
It was a dreadful horrid sight
To see that City in flames;
But no human aid could save it,
For all skill was tried in vain.*
Autoarea versurilor de mai sus, cunoscuta sub bateticul** nom de plume "the Sweet Singer of Michigan" (Dulcea Cantareata a Michigan-ului) este poate cel mai reprezentativ avatar al capacitatii poetice imanenta locuitorilor Statelor Unite. Chiar daca au produs un Poe, un Whitman si-un Cummings, totusi privind la fructele spiritului de peste ocean tot Julia A. Moore iti vine-n minte. Cel putin mie.
Femeia a dus o viata normala in epoca, preluand grijile gospodariei la 10 ani, pentru ca i-a murit mama, si maritandu-se la 17, cu un fermier taran din imprejurimi. Caruia i-a facut zece copii. N-a fost educata niciodata, ceea ce vrea sa zica : spre deosebire de restul proastelor care s-au prefacut ca merg la scoala si invata ceva 4 sau 8 ani, ea a stat, cu sinceritate, acasa.
A ajuns oarecum celebra pentru ca si-a cules divagatiile malformate intr-o carte publicata in 1876 care-a facut inconjurul tarii, mai ales pentru ca oamenii se cracanau de ras citind-o. A primit numeroase mentiuni in ziare locale, in general in termenii cei mai ironici, un editor declarand ca "ar fi absolut dispus sa se duca sa se impuste, daca autoarea-i promite ca va presara cateva pagini pe mormantul lui". Publicitatea a generat vanzari insemnate, aducand-o pe vitica in pozitia de "bestselling author", o performanta repetata identic cu frecventa in continua crestere de-atunci incoace, ajungandu-se dupa vre-un secol de vreme ca majoritatea autorilor de pe lista respectiva sa fi ajuns acolo exact in acelasi fel.
Incurajata de "succes", femeia a tinut o sezatoare cu muzica si poezie in anul urmator, care s-a bucurat de-o audienta destul de abundenta. In naivitatea ei placida, Joliana a reusit sa interpreteze rasetele, chicotelile si carcotelile publicului ca fiind adresate orchestrei. In acelasi an a scos o a doua carte de trancaneli in rima, observand probabil, ca orice minte invatata cu jugul, ca-i rost de profit bunicel. Cat de greu sa fie pana la urma sa scrii poezii de-astea ?!
Din pacate, si complet impredictibil, a doua caramida n-a mai interesat pe nimeni, asa ca pana la a doua editie a cenaclului Juliacara (in 1878) femeia s-a prins totusi ca lumea rade fix de ea. In stilul caracteristic al plebei, si-a gasit repede un deget dupa care sa se ascunda, explicand publicului la final ca "ei au platit 25 de centi fiecare ca sa vada o proasta, dar ea a fost platita 75 de dolari si vede o sala plina de prosti". Chipurile situatiile ar fi cumva comparabila, zice mintea cea neteda. Un argument pe care de altfel l-am mai auzit.
As spune sotul, dar ma gandesc ca termenul nu descrie, asa ca, barbatu-so i-o interzis sa mai scrie dupa eveniment, probabil dorindu-si sa apuce inainte de-a muri sa intre si el intr-un bar in care sa nu fie neaparat centrul amuzamentului colectiv. Femeia l-a ascultat asa cum asculta femeile, si-n 1880 a mai publicat un set de aiureli, intre care mai remarcabila este povestea unui fermier inglodat in datorii pe care vanzarea poeziilor sotiei iubitoare il scapa de executare silita, ceea ce-l face vesnic recunoscator sfantului ei talent. Viata bate filmul, si fara indoiala barbatii isi bat femeile, mai ales in 1880, mai ales in casa zisilor Moore.
Si-acum, sa trecem la studiu pe text.
Andrew was a little infant[a],
And his life was two years old;
He was his parents' eldest boy,
And he was drowned, I was told[b].
His parents never more can see him[c]
In this world of grief and pain[d],
And[e] Oh! they will not forget him
While on earth they do remain.
On one bright and pleasant morning
His uncle thought it would be nice[f]
To take his dear little nephew
Down to play upon a raft[g],
Where he was to work upon it,
An this little child would company be[h]--
The raft the water[i] rushed around it[j],
Yet he the danger did not see[k].
This little child knew no danger[l] --
Its little soul was free from sin --
He was looking in the water,
When, alas, this child fell in[m].
Beneath the raft the water took him[n],
For the current was so strong[o],
And before they[p] could rescue him
He was drowned and was gone[q].
Oh! how sad were his kind parents
When they saw their drowned child[r],
As they brought him from the water,
It almost[s] made their hearts grow wild[t].
Oh! how mournful was the parting
From that little infant son.
Friends, I pray you, all take warning,
Be careful of your little ones[u].
- Infant nu rimeaza cu boy. Si mai sunt si sinonime in context. Oy vey. Macar oi rimeaza cu vei.
- "mi s-a spus" e diminuant in context, facand astfel o ciudata nota discordanta intr-un presupus crescendo.
- him nu rimeaza cu him. Niciodata! Humeaza, eventual, ca sa comitem o mica plaisanterie de poligloti.
- cam brusc. Poate ca eu tocmai am mancat juma' de chila de capsuni si-mi savurez tigara de foi. Ce chin ?
- Si oh ? Dar vai ? Din nou diminuant, "Ati intrat, Sir ? Atunci oh!"
- poate cel mai oribil exemplu de ritm din toata istoria poeziei in toate limbile. -' -' -' -' / '- '- '- '- asa ceva nici in povesti vanatoresti nu pomenesti.
- Nici macar nu reusim sa ghicim cu cine ar trebui sa rimeze "raft". Cu "morning" sau cu "nice" ? Sau poate cu "nephew" ? Toata chestia aminteste de celebra rima toiag-covrig inventata de nu mai putin celebrul Habarnam.
- We r family, doar ca we family be. Bee bee, baby be, beeh beeh...
- N-ar strica si-un verb. Ca-n engleza nu-i permis sa tii doua substantive unu' langa altu' nedespartite. E un fel de lesbianism lingvistic, cine stie ce mai iau unu' de la celalalt.
- Nici it cu it NU-I VOIE!!
- be - he - see creeaza un asa zis triunghi al bermudelor. Pentru ca arata cam asa cum arata un tip bronzat cu bermude cand pune pe el un slip evazat.
- odata ca danger nu rimeaza cu water, si-a doua ca primul si-al treilea vers creeaza o impresie foarte bizara fata cu al doilea si-al patrulea, care-s compuse integral din cuvinte monosilabice. Intr-o poezie buna poate c-ar fi bizar da' bun, dar aici e bizar rau.
- sin/in e cam pedestra.
- De doua ori ?! Ora pro nobis peccatoribus.
- strong/gone nu rimeaza. Da, stiu c-ati observat. Si eu am observat. Tot nu rimeaza.
- Care "ei" ? Prima oara cand auzim ca unchiul erau mai multi. Si de fapt, nu de-aia l-o luat pe plod, sa-i tina companie ? De ce avea nevoie de companie daca erau oricum mai multi ? Incepem sa suspectam ca ori femeia e cu capu', ori daca nu pur si simplu minte.
- Din pacate contradictia distrage. S-a inecat sau a disparut ? Daca Ion ii spune lui Marin "Pe Gheorghe l-a calcat masina si-a murit", Marin poate spune "Dumnezeu sa-l ierte", da' daca Ion spune "Pe Gheorghe l-a calcat masina si-a disparut" Marin nu poate raspunde decat o varianta de "Ha?" ca deja nu-i clar, a disparut masina ? E Gheorghe Mesia ? L-a calcat masina figurativ vorbind, cum zici ca l-a muscat strechea ?
- Care parca disparuse. Bine ca o revenit, macar atat, au si oamenii aia ce ingropa, cum ar fi sa pui pe coparseu un IOU ? Ceea ce-mi aminteste de bancu' cu fata care vroia sa mearga la strand, si parintii o tot dadaceau, ca se gandeau si ei cam de ce vrea fata la strand, asa ca-i tot explicau cum sa aiba grija sa nu se joace cu baietii ca aia-s cam prosti si se poate ineca. La care fratiorul mai mic concluzioneaza "Daca te intorci inecata mananci bataie!" Pai nu ?
- Deci n-o fost chiar asa de grav. Pai sa mai moara 2-3 atunci, zic, sa stim o treaba, daca oamenii mai au rezerve. Aduceti o secure!
- grow implica progres, ceea ce-i oarecum contrar intentiei autoarei (speram noi).
- Nu se poate poezie idioata fara morala ei tampita. "Te rog sa ai grija" e asa, un fel de "Ada-mi o de-aia".
Si daca tot vorbeam de morale tampite, tin sa va informez ca zisa Julia A. Moore a dat un verdict moral asupra vietii zisului George Gordon Noel, 6th Baron Byron, FRS, de care poate ca ati auzit. Precum urmeaza :
The character of "Lord Byron"
Was of a low degree,
Caused by his reckless conduct,
And bad company.
He sprung from an ancient house,
Noble, but poor, indeed.
His career on earth, was marred
By his own misdeeds.
Deci da ? Nu faceti ca el.
Principala ei calitate prin care se poate spune ca ramane totusi in literatura este ca l-a inspirat pe Samuel Clemens, care o instaleaza in Aventurile lui Huckleberry Finn, sub numele de Emmeline Grangerford (bine ales), si-i pune in gura urmatoarea poezie, cu care ne vom clati si noi, spre incheiere, de orice amintire a Jolianei.
And did young Stephen sicken,
And did young Stephen die?
And did the sad hearts thicken,
And did the mourners cry?
No; such was not the fate of
Young Stephen Dowling Bots;
Though sad hearts round him thicken,
'Twas not from sickness' shots.
No whooping cough did rack his frame,
Nor measles drear, with spots;
Not these impaired the sacred name
Of Stephen Dowling Bots.
Despised love struck not with woe
That head of curly knots,
Nor stomach troubles laid him low,
Young Stephen Dowling Bots.
O no. Then list with tearful eye,
Whilst I his fate do tell.
His soul did from this cold world fly
By falling down a well.
A, si sa nu uitam ca l-a inspirat pe Ogden Nash sa devina "un mare poet prost" in loc sa incerce in van a deveni "un prost poet mare", ceea ce in mare i-a si reusit. Tot e ceva.
---------
* Imi cer scuze ca n-am tradus nimic, dar nu pot traduce asa ceva. Nu din ceva aere de superioritate, ci chiar dimpotriva, din pura modestie : e infinit mai greu sa traduci bine poezie exceptional de proasta decat sa traduci prost poezie exceptional de buna. Prefer ca atare sa ma multumesc cu ultima indeletnicire.
** Vad ca Dex-ul n-a aflat inca de acest cuvant. Batosul vine din grecesul βαθος care inseamna "adancime" si descrie nepotrivirea de amplitudine a mijloacelor utilizate. Adesea este o sursa de umor involuntar, si uneori chiar voluntar - Agamita Dandanache e un nume batetic, de exemplu.
Wednesday, 16 June 2010
Pai nu ? Ca sa zic asa, gen ...
Cu toate acestea sau tocmai din cauza asta, raman la vorba lui Cheloo :
"... Rog prostii sa ma inspire in continuare,
Cu umor prostia poate fi pusa in valoare ..."
Wednesday, 16 June 2010
Ca bine zici.
Friday, 18 June 2010
Nu stiam de Dulcea Cantareata. Cert e ca acum, dupa ce ti-am citit articolul, ma simt mult mai bine in pielea mea. Intotdeauna se poate mai prost.
Foarte interesant !
Friday, 18 June 2010
Vezi ? E posibil sa te simti bine in pielea ta citind Trilema :D
Friday, 18 June 2010
Pai numai cei care se simt cumva cu musca pe caciula au motive sa se simta naspa. :))
Friday, 18 June 2010
In practica se constata ca aia care-ar trebui in primul rand sa se simta n-au sanse nici macar sa realizeze despre ce se discuta. Iar ailalti, care nu prea ar avea de ce, se simt si pentru ei si pentru nesimtiti.
Sunday, 20 June 2010
Pfff! Philistines!
(obligatory Simpsons reference: the Moe'N'a Lisa episode) :)
Sunday, 20 June 2010
Deci peste toate tu mai esti si Simpsons fan, da' nu-ti place SP!
Bre, vei sfarsi spanzurat cu floss de-un angry mob, asculta ce-ti zic io.
Monday, 21 June 2010
ba bine ca nu-mi place.. de unde pana unde?
interesanta imaginea cu flossu'. fantezia unei exe era s-o spanzur de nipples cu floss, dar n-am facut-o. m-a descurajat legislatia de-aici. :(
Monday, 21 June 2010
Eu i-am facut-o fara sa se fi exprimat ca-i fantezia ei. Nu poci zice ca s-o plans, mai ales nu dupa.
Ca pe mine nu ma impresioneaza legislatiile.
Monday, 21 June 2010
uitasem :)
tu esti ca chuck: le impresionezi tu pe ele..
Monday, 21 June 2010
Cum era numa', legile nu ma fac, le fac, nu le iubesc. Atunci cand se duc, se duc c-un simplu gest.
Sunday, 21 April 2013
https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/1/17/Mazarine_Pingeot_2006_01_06.jpg