Guvernul de alba-neagra

Wednesday, 08 December, Year 2 d.Tr. | Author: Mircea Popescu

Acum ceva vreme Guvernul Romaniei vine cu o idee altfel buna, asa numitul AMT (Alternate Minimum Tax), zis pe romaneste impozit forfetar. Ideea este buna dintr-un motiv simplu si pe inteles : daca tu nu ai cincizeci de bani la tine, n-ai ce sa cauti pe peron la metrou, incurci lumea degeaba acolo. Daca n-ai doi lei sau cit, n-ai ce cauta in autobuz, e clar ca mai mult se pagubeste plimbindu-te pe tine decit cistiga societatea de pe urma miscarii tale. Stai acasa. Daca nu esti capabil sa treci examenul de Bacalaureat n-ai ce cauta la facultate. Exemplele pot continua o vreme, ca-s multe.

Tot la fel, daca nu-ti permiti ceva bani acolo, zece euro, o suta de euro sub forma de impozit nu e cazul sa te declari (sau sa te crezi) patron de firma. Pentru ca nu esti, nici vorba de asa ceva, incurci lumea degeaba, umpli listele degeaba, strici cerneala din stampile degeaba.

Ei, dar Guvernul Romaniei s-a apucat sa implementeze aceasta idee altfel buna la cel mai prost moment posibil, adica in al doilea an dintr-o criza urita, care promite sa mai dureze inca trei ? Cinci ? Zece ? Cine stie... In tot cazul, un moment exceptional de prost ales pentru a implementa masuri de soiul asta.

In plus, Guvernul Romaniei s-a apucat sa implementeze ATR din cele mai proaste motive posibile : ca avea nevoie imperioasa, urgenta, arzatoare, de bani. Nu din niste rationamente economice corecte, de limitare-a dospelii inutilitatii-n scripte, nu din ceva motive de disciplina financiara, nu din nevoia de-a tine sub control birocratia, ci pur si simplu ca sa faca rost de bani. Si cum o taxa cu baza larga e mai banoasa decit o taxa cu baza ingusta, s-a ales metoda asta de-a astupa gauri din buget. Mod mai stupid de-a actiona nu cred ca se poate gasi nici daca se cauta anume, practic Guvernul Romaniei e un soi de celenterat, miscindu-se de colo-colo intr-o solutie apoasa dupa gradientul de sare dizolvata-n apa.

Ca bonus, desi Codul Fiscal spune clar, limpede si lamurit ca orice modificari ale fiscalizarii se aplica exclusiv din exercitiul fiscal urmator, Guvernul Romaniei si-a dat o derogare. Chestie pe care de fapt nu avea, dupa lege, dreptul s-o faca, dar pentru Guvernul Romaniei legile Romaniei nu prea conteaza, si din pacate noi nu avem o Curte cum are Europa Unita, care sa ne dea peste bot (rezultatul paradoxal fiind ca legislatia comunitara e mai solid aplicata in Romania decit legislatia romaneasca, imprejurare care coroborata cu niste articole din Constitutie care pun angajamentele externe ale tarii deasupra legilor locului rezolva foarte clar problema suveranitatii : Romania nu este o tara, ci un teritoriul al Uniunii Europene).

Rezultatul net al aplicarii in practica a acestei prostii fu colapsul generalizat intre IMM-uri, alea care vreo zece ani au avut si minister dedicat, doar-doar si-or da putin drumul si ne mai scot din halul fara de hal in care se gasea (si inca se mai gaseste) economia. S-au inchis o groaza. In cele din urma, sub presiunea proceselor pe care companiile mai solid ancorate-n meandrele finantelor le-au deschis Statului Roman, reprezentat prin Guvernul sau (si nu, asa cum v-ati putea naiv inchipui, din niste considerente de mila crestineasca fata de nenumaratii cazuti in ghilotina criza-fiscalitate), masura introducerii ATR-ului fu suspendata, cindva prin trimestrul trei.

Cu toate acestea, ieri Guvernul Romaniei a decis impartirea exercitiului fiscal 2010 in doua perioade fiscale, anume prima perioada fiscala compusa din primele trei trimestre si a doua perioada fiscala compusa din ultimul trimestru, Octombrie-Decembrie. Cu precizarea ca sumele platite necuvenit bugetului de stat cu titlu de impozit forfetar in prima perioada fiscala nu vor putea fi recuperate din impozitul datorat in a doua perioada fiscala.

Deci, sa intelegem concret cu un exemplu : Firma X a avut profit de 1,000 de lei in fiecare din T1, T2, T3. Ca rezultat, ea ar fi datorat impozit de 160 de lei, adica in total 480 de lei cumulat pe cele trei. Totusi ea a platit impozit cite 500 de lei in fiecare trimestru, deci cumulat 1500 de lei. Daca firma X realizeaza incasari de 10,000 de lei in T4, ea va avea de platit inca 1600 impozit, si nu, asa cum poate v-ati putea astepta, prin regularizare cu primele trei trimestre, doar 580 de lei.

Rationamentul Guvernului fiind practic vorbind sa se asigure ca nu mai supravietuieste nici un fel de activitate economica alta decit cea a clientilor politici, ca altceva n-are ce fi, judecind la rece. Practic strategia defensiva de baza a unei firme mici in fata ATR-ului ar fi fost sa amine platile. Odata cu anularea lui, si sub presiunea foamei de bani toate arieratele au fost brusc incasate, in Octombrie si Noiembrie. Numa' bine, ca Guvernul vine la inceput de Decembrie cu o modificare si mai executa un 10% in plus fata de ce-si planificasera firmele respective sa plateasca.

Miscarea a fost clar premeditata, si a fost tinuta secreta cu un succes remarcabil, intr-o tara in care toata presa se ocupa zilnic cu injurat Puterea, uite ca nici un Mircea Badea, uite ca nici un Victor Ciutacu, uite ca nici macar un Tolontan n-au iesit in Octombrie cu hirtiile care sa arate clar cam ce teapa planuieste Guvernul. Slabut, domnilor, degeaba urlati daca nu livrati, permiteti-mi sa observ.

In fine, se vadeste clar ca Guvernul Romaniei a ramas in continuare la mentalitatea de tepuitor al economiei reale, o cariera documentata aici pe Trilema incepind cel putin de prin Septembrie trecut. Problemele ramin aceleasi si atunci ca si acum : un Guvern care gindeste in termeni de jumulit economia nu are nici o sansa reala sa guverneze tara. Sigur, poate stringe niste bani la buget, pe care sa-i imprastie mai mult sau mai putin aiurea. Faptul ramine ca nimeni, la nici un nivel, nu-l percepe si nu-l va percepe niciodata drept un partener serios, ceea ce-l condamna la irelevanta si subdezvoltare, si odata cu el si Statul pe care-l reprezinta cit si cetatenii care compun acel stat.

Deci, dragii mei, daca va intrebati de ce un roman cu un salariu bun cistiga muncind din greu intr-o luna cam cit e ajutorul de somaj intr-o tara civilizata pe saptamina, aveti aici raspunsul, simplu, clar si lamurit : Guvernul Romaniei nu reuseste sa se comporte si sa fie recunoscut drept un partener in dialogul economic, raminind (prin propria alegere si in mod deliberat) un fel de aurolac care traieste din ce cade de pe mesele altora.

Disclosure : Polimedia a incasat mai putin in T4 decit media T1-2-3, din motiv ca eu stiam ca urmeaza, nu pentru ca mi-ar fi spus cineva, ci pentru ca-mi cunosc musterii. Dar, la caz ca va intereseaza, estimez ca rezultatul net, la nivelul acestei firme, al iresponsabilitatii manifeste a Guvernului Romaniei este undeva la un ordin de marime. Cu alte cuvinte, daca ati avea un guvern serios as cheltui probabil de zece ori mai multi bani, as angaja de zece ori mai multi oameni si as plati de zece ori mai mult impozit. Pe de cealalta parte, timp este, nu-i graba, mergeti in ritmul vostru sa nu va rupeti ceva, Doamne-fereste.

Avem vreme.

Category: 3 ani experienta
Comments feed : RSS 2.0. Leave your own comment below, or send a trackback.

6 Responses

  1. Deci in exemplul tau firma a facut profit de 1000 lei in 9 luni adica vreo 25 euro pe luna. Eu cred ca exemplul tau e tipic pentru anteprenoriii romani care-si fac bani de-o juma de saorma pe zi lucratoare din adsense si ne arata in ce fel guvernul a falimentat industria online.

  2. Mircea Popescu`s avatar
    2
    Mircea Popescu 
    Wednesday, 8 December 2010

    Depinde ce cheltuieli angajezi mei. Daca firma aia plateste 500-1000 de euro pe-un sediu, mai plateste cite un salar la sa zic 3 asociati-fondatori (ceea ce fiscal nu se recomanda, daca esit om bogat, da' daca esti om sarac si chiar si naiv crezi poate ca e bine sa ai asigurarile de sanatate platite, pensie, alea) deci mai adaugam la un 1000-1500 salar pentru ei inca 2500 de euro pe luna sa zic rotund, mai au poate o secretara intre ei trei de-o pipaie sa-i mearga fulgii si un vinzator undeva calare pe telefoane, deci inca minim o mie de euro se mai scurge si-acolo, si iata ca deja am angajat cheltuieli de 150,000 RON in alea 9 luni. Daca incasarile au fost 153,000, adica 51,000 pe trimestru, ceea ce ma rog, sa zicem, a iesit 1000 profit in fiecare trimestru, ca-n modelul meu.

    Sigur ca *teoretic* o firma n-ar trebui sa se scufunde dintr-o incarcare de o mie de lei in plus intr-un exercitiu financiar in care discuta de un buget pe la 200,000, dar pe de alta parte la cit de intinse-s toate celea la ora actuala, mult mult dincolo de limita rationalului, zic ca-i perfect posibil.

    In tot cazul, eu nu zic ca de-aici rezulta pe cale de consecinta si deductiv ca guvernul ar fi omorit "industria", cu obisnuitele aplicatii ale acestui termen in afara sferei lui normale de utilizare, industria petrecerilor de zi onomastica, industria online scl. Dar zic ca e un exemplu simplu si usor de asimilat care ilustreaza o problema mai mare, si omniprezenta : faptul ca mentalitatea guvernului ca institutie nu este adecvata secolului in care traim. Si de fapt nici macar mileniului.

  3. Deci la 150.000 esti platitor de TVA. Care mananca profitul mai mult decat forfetarul.

    la 4000 euro salarii pt asociati platesti inca vreo 4000 contributii si alte celea. Din punctul ala de vedere 25 de euro e mai putin decat o amenda de circulatie.

  4. Mircea Popescu`s avatar
    4
    Mircea Popescu 
    Wednesday, 8 December 2010

    4000 total, deci 2000 salarii 2000 contributii. Si acuma, nu te lua anume de numere, bine 150 e peste plafon (desi parca il maresc iara ? nu mai retin exact), da-n tot cazul raporturile relative e ce ma intereseaza nu neaparat valorile absolute.

    Altminteri practic apararea e ca da, o furat, da' numa-umpic si nu se cunoaste. Cam paguboasa abordare.

  5. E 35k euro anual si e limitat la nivel de UE.

    Ideea e ca o firma trebuie sa faca profit pentru actionari ca latfel se angajeaza actionarii in firma altcuiva ca sa ia un salar acolo.

  6. Mircea Popescu`s avatar
    6
    Mircea Popescu 
    Thursday, 9 December 2010

    Mei, intr-o piata disfunctionala cum e cea romaneasca, in care nu exista venture capital, in care angel investor e tataia din Teleorman care are o foarte productiva taraba de telemea si gogosari, chestii care par perfect logice si naturale sunt de-a dreptul imposibile.

    Cam orice firma noua e inceputa in niste conditii fiscale si financiare absolut idioate, in care aproape nimeni n-ar lucra in SUA. Nu vorbim aici doar de online, unde ti-e clar ca nici nu merita facuta firma ca atare, cu ratele de succes de cit, 0,(0)1 sunt ele. Vorbim de orice firma, sot si sotie care vor sa deschida un aprozar, trei prieteni care vor sa faca o firma de livrari la domiciliu, o bunicuta care vrea sa-si deschida o de-aia de tinut copii doua ore dupa scoala, orice absolut e-n aceeasi pozitie.

    Ca atare, tensiunile sunt mai mari si buturugile de rastoarna care mai mici. Indiferent de ce trebuie in principiu sa faca o firma, totul incepe de la aia ca statul trebuie sa se comporte ca educatoarea la gradi, nu ca un pedofil belgian scapat la ora de inot a clasei a 3-a B.

Add your cents! »
    If this is your first comment, it will wait to be approved. This usually takes a few hours. Subsequent comments are not delayed.