Evolutia presei scrise. Cifre si desene.
Se vorbeste asiduu de "moartea presei scrise". Ce inseamna aceste trei cuvinte, totusi ? De rau, de rau, am inteles, dar cit si cum ? Pentru a ne lamuri, sa trecem la prelucrari statistice
Sursa pentru datele in ce priveste difuzarea si circulatia ziarelor este BRAT - despre care merita mentionat ca pe linga amanunte precum faptul ca nu stiu scrie in limba romana, asa cum de altfel te-ai si astepta de la o institutie de audit a unei profesiuni care in totul ei nu stie scrie in limba romana, nu au nici macar profesionalismul de-a nota formatul sau numarul de pagini al publicatiilor pe care chipurile le monitorizeaza, intarind suspiciunea ca probabil n-au vazut un ziar in toata viata lor - iar pentru datele generale INS.
| TITLU | Tiraj QII '10 | Vinzari QII '10 | Tiraj QI '10 | Vinzari QI '10 | Tiraj QII '08 | Vinzari QII '08 | Tiraj QII '06 | Vinzari QII '06 |
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Kaufland | 2254754 | 0 | 2356575 | 0 | 1683763 | 0 | X | X |
| Click! I | 537180 | 0 | 560704 | 0 | 293166 | 190652 | X | X |
| Libertatea I | 323615 | 0 | 330000 | 0 | 484310 | 341453 | 520357 | 423385 |
| Click! II | 308355 | 207366 | 332279 | 234183 | 190383 | 125223 | X | X |
| Practic | 278333 | 204462 | 281667 | 224354 | 339240 | 241915 | 360000 | 281377 |
| Libertatea II | 201166 | 148407 | 209465 | 157517 | 306307 | 228138 | 333187 | 269644 |
| Click! IV | 186699 | 110511 | 205704 | 139849 | X | X | X | X |
| Adevarul I | 182672 | 0 | 196925 | 0 | X | X | X | X |
| Click! V | 177000 | 108576 | 180455 | 141139 | X | X | X | X |
| Click! III | 173630 | 115980 | 195879 | 133789 | 104205 | 66097 | X | X |
| Revista HBO | 168667 | 0 | 167200 | 0 | 170000 | 0 | 171000 | 0 |
| Adevarul III | 152589 | 116682 | 141330 | 125122 | X | X | X | X |
| Adevarul IV | 148045 | 0 | 145372 | 0 | X | X | X | X |
| Adevarul V | 143959 | 0 | 106954 | 0 | X | X | X | X |
| Femeia de azi | 131154 | 69662 | 139988 | 83568 | 180000 | 116816 | X | X |
| Adevarul II | 130355 | 0 | 132783 | 0 | X | X | X | X |
| Libertatea III | 112692 | 62355 | 109260 | 68271 | 159846 | 113166 | 193199 | 133687 |
| Libertatea IV | 108300 | 80391 | 114975 | 86133 | 197425 | 145001 | 260488 | 202186 |
| Click! VI | 105878 | 56336 | 107755 | 70148 | X | X | X | X |
| PRO TV Mag. | 101031 | 58771 | 105904 | 61805 | 156993 | 98418 | 119181 | 77465 |
| Ring | 100278 | 0 | 100000 | 0 | X | X | X | X |
| CANCAN I | X | X | 114790 | 77075 | 143890 | 93470 | X | X |
| TVMania | X | X | 101227 | 71091 | 133923 | 90550 | 146700 | 107604 |
| BLU | X | X | 100000 | 0 | 120000 | 0 | 143333 | 0 |
| Best Tourism | X | X | X | X | 250000 | 0 | X | X |
| Compact Bucuresti | X | X | X | X | 162841 | 0 | 147545 | 0 |
| CANCAN II | X | X | X | X | 162453 | 102113 | X | X |
| Jurnalul I | X | X | X | X | 145210 | 103823 | 102727 | 77969 |
| Gazeta | X | X | X | X | 138488 | 102044 | 100905 | 67045 |
| Terra Magazin | X | X | X | X | 131000 | 116043 | 129782 | 122923 |
| EvZ ghid TV | X | X | X | X | 128192 | 86602 | 186038 | 140530 |
| PRO Sport | X | X | X | X | 122542 | 57564 | 112895 | 76639 |
| Practic Carticica Practica | X | X | X | X | 113333 | 86729 | 150000 | 109984 |
| Jurnalul II | X | X | X | X | 113267 | 72319 | 149308 | 110328 |
| Reader's Digest | X | X | X | X | 105333 | 86254 | 116218 | 95828 |
| Jurnalul Casei | X | X | X | X | 102184 | 71314 | X | X |
| ON | X | X | X | X | 100000 | 0 | X | X |
| Oblique | X | X | X | X | 100000 | 0 | 100000 | 0 |
| Best Tourism | X | X | X | X | X | X | 160000 | 0 |
| Jurnalul III | X | X | X | X | X | X | 103538 | 79702 |
| Jurnalul IV | X | X | X | X | X | X | 101857 | 76654 |
| TOTAL | 5998443 | 1339499 | 6431287 | 1612239 | 6538294 | 2735704 | 3908258 | 2452950 |
Am ales doar titlurile tiparite in mai mult de 100,000 de exemplare. Datele din 2010 se bazeaza pe "declaratii de difuzare", datele din 2008 si 2006 pe "certificate de audit". Nu-i foarte clar daca intr-adevar exista o diferenta intre cele doua, mai ales date fiind tot soiul de cifre intregi (100,000, 130,000 etc)
Citeva asumptii de bun simt :
- Toate ziarele distribuite gratuit se considera nedifuzate. Eu arunc saptaminal fara sa citesc prostia aia de la Kaufland cum arunc saptaminal fara sa citesc tot soiul de fluturasi si pliante, scrisori in plic neadresat scl. N-am auzit de nimeni sa le citeasca, iar oficii gospodaresti precum spalatul geamurilor sau curatatul legumelor nu intra in cadrul rubricii ce-i drept destul de largi a "utilizarii" ziarelor.
- Cuvintul "international" nu inseamna, in acest context, nimic. Toate titlurile despre care BRAT sustine c-ar avea distributie "internationala" sunt un fel de "artisti internationali".
Si-acum sa observam, cu cifrele in fata, ca presa scrisa nu a atins niciodata, nici pe virfurile boom-ului, aprilie-iunie 2006, nici la finalul lui, aprilie-iunie 2008, relevanta. Daca cel mai citit ziar este citit de maximum un om din cincizeci, daca presa in totalul ei este citita de maximum un om din zece (cu presupunerea favorabila si absurda ca nimeni nu citeste doua ziare) rezulta simplu si indubitabil ca presa nu conteaza.
Sa mai observam ca presa a pierdut cam 40% din totalul difuzat in 8 trimestre de criza (Q2 2008 - Q2 2010) dar a cistigat sub 10% in 8 trimestre de boom (Q2 2006 - Q2 2008). Asta inseama ca presa scrisa era structural incapabila sa creasca. Daca inertia publicului si nu vicii ale presei insasi ar fi fost cauza cresterii modeste, atunci aceeasi inertie s-ar fi manifestat si impiedicind prabusirea, nu doar impiedicind cresterea.
In marea majoritate managerii de presa au luat decizia strategica de a concura pe volume, de tiraje si de distributii, in loc sa concureze pe continut, si implicit pe difuzare. Ca rezultat au aparut un mare numar de publicatii gratuite, distribuite gratis, umplute cu indiferent ce. De asemenea numeroase cross-promotii, in principal de alte produse tiparite au contribuit la diluarea relevantei si importantei sociale a presei scrise.
Afacerile tipografiilor au ramas relativ constante in toata perioada, chiar daca mare parte a publicatiilor au migrat inspre distributia gratuita. Aceasta evolutie, deliberata sau nu, asumata constient sau nu, probeaza starea accesorie a meseriei jurnalistului, ca vinzator de hirtie tiparita, chiar daca in mod teoretic perceptia relatiei dintre cele doua profesiuni este exact inversa, anume tipograful existind ca un mijloc pentru jurnalist. Practic in Romania jurnalistul exista spre a avea o scuza de-a murdari hirtie, si nu tipograful exista spre a avea un mijloc de-a fixa semnificatii. Inca mai ingrijorator, presa scrisa a pierdut aproape 20% in aprilie-iunie 2010 fata de ianuarie-martie 2010, ceea ce tradeaza o puternica accelerare a prabusirii.
Cu tirajele injumatatite, cu relevanta si imaginea in spatiul public temeinic zdrentuite, populata de oameni incapabili sa gestioneze afacerea pe partea de management precum si sa produca valoare adaugata pe partea profesionala, presa scrisa nu are un viitor in Romania.
Exista in aceasta lume 30 de publicatii care au o circulatie mai mare decit toata presa scrisa de limba romana, adunind de-a valma circulatii lunare, saptaminale sau zilnice. Bild (Berlin, Germania) tipareste 4 milioane de exemplare si plateste 10 mii de agajati. Mainichi Shimbun (Osaka, Japonia) tipareste 4 milioane de exemplare dimineata si 1,6 milioane dupa-masa si plateste 3200 angajati. Chiar daca adunam numai managerii, directorii executivi si restul de sefi si sefuleti presa romaneasca are mai multi angajati decit i-ar reveni dupa circulatia ei prapadita de un milion si ceva.
Merita probabil mentionat ca PRO TV Magazin, singurul ziar corect condus in perioada n-a reusit sa creasca cit a reusit sa scada, si chiar daca se apara cu ghearele si cu dintii mai are un 1% inainte de-a intra sub apa.
La final sa vorbim despre perpsective si viitor. Pai... care perspective ? Ce viitor ? Presa romaneasca si-a ales singura viitorul, jurnalistii romani si-au ales singuri viitorul. Au dorit sa fie scriitori de cataloage de vinzari, de materiale pentru direct-mailing si de afise electorale. Ei bine, iata ca si-n Romania visele se implinesc.
Noapte buna, copii.
Legenda titlurilor :
- Kaufland = Kaufland, apare saptamanal, gratuit, difuzare nationala.
- Click! I = Click! Ghid TV, apare saptamanal, gratuit, difuzare nationala.
- Libertatea I = Supliment Weekend Libertatea, apare saptamanal, gratuit, difuzare nationala.
- Click! II = Click!, apare zilnic, difuzare nationala.
- Practic = Practic in bucatarie, apare lunar, difuzare nationala.
- Revista HBO = Revista de Film HBO, apare lunar, gratuit, difuzare nationala.
- Adevarul I = Adevarul Literar si Artistic, apare saptamanal, gratuit, difuzare nationala.
- Libertatea II = Libertatea, apare zilnic, difuzare nationala.
- Adevarul II = Adevarul de Seara - Bucuresti, apare zilnic, gratuit, difuzare locala.
- Adevarul III = Adevarul, apare zilnic, difuzare nationala.
- Adevarul IV = Adevarul Sport, apare saptamanal, gratuit, difuzare nationala.
- Click! III = de Duminica, apare saptaminal, difuzare nationala.
- Click! IV = Click! Pentru Femei, apare saptaminal, difuzare nationala.
- Click! V = Click! Pofta Buna!, apare lunar, difuzare nationala.
- Adevarul V = Adevarul Ghid TV, apare saptamanal, gratuit, difuzare nationala.
- Ring = Ring, apare zilnic, gratuit, difuzare nationala.
- Femeia de azi = Femeia de azi, apare saptamanal, difuzare nationala.
- Libertatea III = Libertatea pentru femei, apare saptamanal, difuzare nationala.
- Libertatea IV = Libertatea - Editia de duminica, apare saptamanal, difuzare nationala.
- PRO TV Mag. = PRO TV Magazin, apare saptamanal, difuzare nationala.
- PRO Sport = PRO Sport, apare zilnic, difuzare nationala.
- Click! VI = Click! SANATATE, apare lunar, difuzare nationala.
- CANCAN I = CANCAN, apare zilnic, difuzare nationala.
- CANCAN II = CANCAN Ghid TV
- BLU = BLU, apare lunar, gratuit, difuzare nationala.
- Reader's Digest = Reader's Digest, apare lunar, gratuit, difuzare nationala.
- Jurnalul I = Jurnalul National - Editie de Colectie, apare saptamanal, gratuit, difuzare nationala.
- Jurnalul II = Jurnalul National - ghid TV, apare saptamanal, gratuit, difuzare nationala.
- Jurnalul III = Jurnalul de bucatarie, apare saptamanal, gratuit, difuzare nationala.
- Jurnalul IV = Jurnalul National, apare zilnic, difuzare nationala.
- Gazeta = Gazeta Sporturilor, apare zilnic, difuzare nationala.
- Oblique = Oblique TV Magazin, apare lunar, gratuit, difuzare nationala.
- ON = ON, apare trimestrial, gratuit, difuzare locala.
Tuesday, 12 October 2010
nu m-am gandit niciodata sa pun foaia de la kaufland in categoria presei scrise, respectiv a ziarelor. mai degraba as fi bagat aici revistutele alea gen "7 zile", sau "zile si nopti", ca alea mai au si ceva articolase printre poze. ce-i drept, si in "kaufland"-paper mai gasesti cate-un text, de regula culinar.
acu', mai e o chestie. cand se proclama moartea presei scrise, se are in vedere in principal ascensiunea online-ului si, secundar, ofensiva televizualului. dar mai exista si un alt fel de "moarte" a presei scrise, in sensul ca dispar ziarele bune si se inmultesc fituicile, iar in astea textul scris are valoare pur ornamentala si-i menit mai ales sa "ilustreze"... pozele din pagina.
cu toate astea tipariturile au atu-ul unei permanente de care mediul electronic nu se va bucura niciodata, din pricina faptului ca evolutia [prea rapida] a suportului software si hardware face ca textele vechi sa ramana cvasi-inaccesibile, cel putin in forma in care au fost scrise.
pe de alta parte, as zice ca tipariturile mor intr-un altfel, mai trist poate decat prin asaltul e-publishing-ului. anume, industria tipografica de azi pur si simplu nu mai e capabila de performantele calitative ale vechilor imprimerii. daca iei o carte de la inceputul secolului XX, e o anumita grija editoriala privind continutul si estetica paginii tiparite care pur si simplu nu se mai regaseste astazi. tiparitura moderna e parca menita sa devina maculatura.
textul nu mai are viitor decat ca imagine. cel putin asa ni se arata acum, din prezent. deja saltul de la scrisul de mana la print a fost unul mortal. insa ma intreb daca nu cumva a-saltul textelor electronice ne va conduce la o dez-amagire tehnologica atat de mare incat sa ne reapucam de scrisul de mana. pentru ca ireversibilitatea scrisului de mana, pierduta odata cu trecerea la textul tiparit si convertita in schimb la o permanenta dubioasa (ca si cum a nu te putea intoarce echivaleaza cu inaintarea obligatorie), pare a se regasi cumva in varianta electronica - anume, ca efemeritate. faptul ca textul electronic "dispare" la scurt timp dupa ce a fost scris il apropie oarecum de calitatea scrisului de mana, care nu permite revenirea asupra ceea ce a fost scris, decat ca stersatura.
intr-un fel, toata ascensiunea online-ului e o mare stersatura. un gigantic scratch in evolutia culturala a umanitatii. sa speram ca asta va lasa loc la ceva mai bun. altfel va ramane o stersatura si-atat.
Tuesday, 12 October 2010
BRAT o pune-n fruncea listei. Initial m-am gindit sa-i scot, dar pe urma, meditind, am ajuns la concluzia ca defapt au perfecta dreptate. Foaia de la Kaufland e arhetipul presei scrise de la noi.
Tipariturile au un atu al permanentei foarte teoretic vorbind. Si filmele pe celuloid il au, de-aia se cheltuie miliarde de dolari azi pentru a se mai salva ce se mai poate salva din treimea de filme ramase din tot ce s-a produs pina prin anii '50. Exact la fel cu hirtiile, am avut ocazia sa supervizez un proiect finantat cu multe zerouri care se ocupa exact cu salvarea de ziare vechi. De-alea permanentele, care n-aveau in majoritatea lor nici macar un secol si nu mai aveau sanse s-o duca inca unul.
Pe scurt, daca "mediul care are atu-ul unei permanente de care mediul online nu se va bucura niciodata", cum se face ca astia permanentii apeleaza la ceilalti pentru a fi salvati de la disparitie ? Ce permanenta mai e si aia, ce superioritate mai e si aia ? Trilema, asa cum o vezi, e vesnica. Indiferent ce se va intimpla, textele astea vor ramine citibile pentru eternitate. Ce-a scris Iorga mai poate fi citit, inca, la Bucuresti si la Cluj. Daca si cit se mai poate. Daca mizgaleam si eu de mina, daca scriam si eu la masina eram in aceeasi trista pozitie.
Ai dreptate cu tiparitura moderna, nu mai stiu cine facea observatia perfect indreptatita ca "modern publishers have engaged in a competition to find what's the cheapest thing people would still call a book." Reducerea costului pina la limita si poate chiar o idee dincolo de ea.
Sa-mi explici cum gindesti cind spui ca textul electronic dispare. Nu dispare, niciodata.
Tuesday, 12 October 2010
De la o pondere peste jumatate a tirajului vindut in tirajul general in 2006 la mai putin de un sfert in 2010. Aceasta evolutie spune totul.
Tuesday, 12 October 2010
acuma na, daca te pui cu iorga... o sa ai soarta tuturor desteptilor :)
o capra neagra aflata pe un pisc de munte nu dispare, chiar daca n-o mai vezi. ea se ascunde sau, ma rog, se fereste sa se arate. in contrast, capra neagra din gradina zoologica e o prezenta constanta si vizibila, dar incet-incet se transforma intr-o capra obisnuita, de batatura (asta daca nu moare intre timp de oftica).
asa e si cu scrisul. tocmai scrisul menit expunerii largi, ostentative, e cel care dispare. posibilitatea arhivarii nu e o garantie impotriva disparitiei. dimpotriva, arhivele sunt un cimitir al scrisului. e adevarat ca si bibilotecile indeplinesc cam aceeasi functie muzeistica, insa "permanenta" de care vorbeam nu e legata de suportul in sine (hartie vs. electro-magnetic/optic) ci de disponibilitatea acestui suport. ochi are toata lumea, insa curent si mijloace tehnice n-avem din nastere. oricat mi-ar place kindle, pe o insula pustie nu mi-as lua cartea preferata in format e-book ci varianta tiparita, de preferinta copertata.
scrisul electronic e extrem de frugal si, contrar aparentelor, destul de domestic. de asta e si atat de supus inflatiei de text. la limita, as putea spune ca ce e scris pe val, ca valul trece. e-textele dispar imediat ce au fost citite. nu provoaca nici dureri de cap, nici insomnii si nici macar ridicari de sprancene. sunt texte menite doar sa provoace un raspuns - un fel de "solicitors" textuali, ceva gen text-for-text.
scrisul adevarat e cel care te epuizeaza si te lasa fara cuvinte. el ramane, chiar la mult timp dupa ce a disparut.
Tuesday, 12 October 2010
@Marian V Justa observatie.
@grid Apai nu ma puneam neaparat cu Iorga. Mai degraba invers : nici macar Iorga, pina si eu.
Scrisul digital exista si fara curent. L-ai pus pe-un stick, e acolo veci pururi. L-ai tras pe un CD ori DVD, cit exista lumina exista si el. Plasticul este, sa recunoastem cinstit, dintre toate creatiile omului cea cu cele mai mari sanse la nemurire.
Iti voi spune ca eu imi recitesc textele de-aici cu sete, aproape cu patima. Nu mi-am recitit nicicind cartile cu atita interes. Pe scurt, nu suntem de acord, da' deloc. Asta e. Da' zi sa mori tu ca nu provoaca nici dureri de cap nici insomnii. Ca eu stiu citeva exemple de tipi care au pierdut nopti si-au balotat antinevralgice.
Asta cu epuizatul... meh. Mi se pare ca-i un fel de ideologie emo, o supralicitare a existentialismului pina dincolo de ridicol. Scrisul adevarat este scrisul ce poate fi citit. Aia-i tot.
Tuesday, 12 October 2010
ideologie emo, auzi ! nu tot ce are ciuf si plange e emo, mey draga. aia de-or vazut o piesa de sofocle nu is terminati pentru ca or avut un "bad hair day" - din contra, poate ca-i pentru prima data cand li se rupe.
io ziceam ca daca n-ai unde sa bagi stick-u' sau cd-u', textul ala e ca si inexistent. adica, pentru a citi ceva in format electronic iti trebuie ceva mai mult decat ochi, stiinta de carte si ceva papa. mai trebe musai neste scule si programe, care azi poate e, da' maine poa' sa fie penurie daca bine ne gandim.
si, daca vrei sa zici c'asta-i gandire emo, io n-am vazut emo sa moara de grija zilei de maine, ca problema emo se limiteaza la cat ii de un-fuckin'-liveable ziua de azi. tema care, daca bine stau si cujet, ii tema principala a tuturor blogurilor ever. ca ce-i un blog daca nu o tot bagare in seama, emo-style?
Tuesday, 12 October 2010
Si daca esti orb literatura lumii e ca si inexistenta ? Mie-mi pare ca atita vreme cit semnul pe foaie exista, indiferent ca este cine sa-l citeasca sau nu, el e acolo, la dispozitie. Dar cind timpul a sters semnul de pe foaie, nu mai conteaza citi intelepti privesc la locul unde cindva era un semn, nimeni nu-l mai poate citi.
Nimic nu dispare. Cum, sa nu mai existe nici un singur cititor de CD-uri in toata lumea ? Mai repede vor muri oamenii decit sculele lor. Uita-te la istorie, ne-au ramas sculele, au disparut autorii. Asa-i mereu.
Un blog e o carte, doar ca mai bine scrisa si mai usor de citit.
Tuesday, 12 October 2010
Imi pare ca sunt doua aspecte distincte: unul e permanenta suportului si altul e longevitatea conventiei/codificarea.
@grid Daca e vorba de rezistenta suportului, atunci scrierile in piatra ar trebui sa fie alegerea, iar daca nu, macar ceva gen piele sau papirus. Deci alegerea carte vs. electronic imi pare ca tine doar de preferinta/obisnuinta din punctul asta de vedere.
@Mircea Popescu Un CD are in fapt o durata de viata pe la 10 ani, hai 20 daca e sa zicem cu bunavointa. Cate cititoare de dischete functionale mai sunt in toata lumea? Problema electronicului la momentul asta e de obicei una de format care se tot schimba. In sfarsit, ideea ca ce-i pe suport electronic e vesnic imi pare tare optimista - e drept ca nu focul distruge carti electronice ci la rigoare ceva curent electric, dar nu-mi pare ca asta se cheama indestructibil. E doar o schimbare mai radicala de format si in principal imi pare ca din comoditate - cam asa cum s-a trecut si de la sapatul cartilor in pietre la papirus.
Tuesday, 12 October 2010
Neah, SS (Solid State) si respectiv alea optice bat piatra la funduletul gol. CD-urile sunt pur si simplu vesnice. Sa nu confundam dischetele/benzile/metodele electromagnetice cu gravura laser, zic. Faptul ca un CD ieftinut din comertul de masa frecat toata ziua moare dupa zece ani nu inseamna chiar asa mult in discutia asta, mi se pare. Pina la urma si o carte data pe razatoare ajunge franjuri, da' ce demonstreaza asta ?
Motivul principal pentru care mediul digital echivaleaza cu vesnicia e facilitatea accesarii si copierii. Contrar teoriei cu "schimbarea formatelor" uite ca eu citesc ASCII si azi ca-n 1970. Patruzeci de ani au trecut ca un vis.
Oricum, nu focul e dusmanul cartilor, ci dezintegrarea acida. Abia recent s-a descoperit hirtia neutra, de arhivare, si chiar si astazi majoritatea cuvintelor scrise sunt scrise pe hirtie acida.
Wednesday, 13 October 2010
Diana Coman~
ca tot veni vorba de obisnuinta, atunci cand au aparut prima data, videocasetele pareau ca primejduiesc existenta cinematografului. asta nu s-a intamplat nici macar dupa aparitia dvd-urilor si a sitemelor home cinema, desi e adevarat ca numarul salilor de cinematograf a scazut simtitor intre timp.
obisnuinta se schimba din comoditate. asa cum vizionarea filmelor in sala de proiectie, alaturi de alti oameni, transforma experienta receptarii filmului, tot astfel senzatia lecturii unei pagini tiparite nu se compara cu citirea aceluiasi text pe ecranul unui calculator. "permanenta" de care vorbeam nu se refera strict la suportul material al textului scris. e vorba, mai degraba, de faptul ca formatul electronic face ca textul respectiv sa nu mai aiba un timp si un spatiu al sau, livrandu-l unei existente pe cat de ubicue, pe atat de efemere.
sigur ca aventura textului nu incepe cu textul tiparit; se pune problema daca nu cumva posibilitatea multiplicarii prin tiparire si copiere nu a afectat menirea scrisului insusi (dupa cum sugera marshall mcluhan, inca de la "galaxia gutenberg"), daca scrisul nu a daunat oralitatii, sau daca - mergand mai departe - limbajul articulat si cultura nu ne-au facut mai putin apti pentru a convietui decat indeobste se crede. dar e oricum prea tarziu pentru astfel de intrebari.
in cazul cartilor nu e vorba numai de senzatia tactila sau de mirosul paginilor - proaspat iesite de sub tipar sau, dimpotriva, ingalbenite de vreme - ci, mai ales, de faptul ca in ansamblu relatia cu cartea e una mai directa, mai personalizata si mai favorabila receptarii continutului. asta ar putea avea legatura si cu modul de prezentare a continutului - copertile unei carti "incadreaza" textul dintre ele cu mult mai bine decat o pot face limitele unui fisier electronic. orice e-text pare a nu avea nici inceput nici sfarsit, fiind amalgamat, pierdut si legat de alte texte care il incadreaza si ii stabilesc limitele. o carte o gasesti dupa coperta, stii unde ai pus-o sau unde ar putea fi, pe cand un text electronic nu are alte repere decat ceva cuvinte cheie, putandu-se "odihni" alaturi de fisiere de o cu totul alta natura - imagini, programe, etc. e ca si cum ai tine cartile peste tot - din baie pana in dulapul de pantofi. nu mai vorbesc de faptul ca multe texte se pierd (sau sunt sever alterate fata de formatul "original", daca se poate vorbi de original in mediul electronic) din pricina inadecvarii la inflatia software, aceasta fiind la randul ei supusa inadecvarii la suita sitemelor de operare. la un moment dat, textul isi pierde fata, ramanand nu un text viu ci o relicva sau, in cel mai bun caz, o mumie.
Wednesday, 13 October 2010
Eu am suspectat intotdeauna argumentele particulariste (jenesequoi-ul "cuvintului tiparit") drept elitisme neasumate. Pe vremea cartilor erau pur si simplu mai putini oameni care-si permiteau sa citeasca, din motive in general sociale.
Sigur ca alta aroma avea pagina tiparita in 1920 : aroma ei era anti-aroma sudorii a o mie sau doua de tipi ce dadeau solid la ciocan si pila, sapa si hirlet ca sa poata cititorul sorbi cafea si citi in tihna. Astazi, cind oricine nu doar ca poate, dar chiar trebuie sa citeasca sigur ca pagina scrisa aduce mai mult a sudoare si ciocan decit a caimac. Chestia e oarecum atinsa si-n articolul de asta vara despre cum cartile au murit.
Dar am sa-ti marturisesc ca am ajuns in halul in care ma enerveaza propriile mele carti. Nu au search, si mintea mea refuza sa admita ca trebuie sa interactioneze cu un obiect atit de tont incit nu stie sa se caute singur in mate. Pur si simplu imi vine sa dau click pe cutiuta de cautare din Landau&Lifshitz.
Wednesday, 13 October 2010
zi bogdaproste ca n-ai search. in general perspectiva propriilor mate e, in cel mai bun caz, tulburatoare. de unde si avantajul cartilor fara index, unde n-ai ocazia sa te enervezi ca ai citit ceva ce nu-i indexat.
sa nu uitam ca teoria emanciparii claselor muncitoare de sub jugul burghez n-a fost clocita in sudoarea muncitorimii. tot burghejii au bunghit-o. si asa, de fun, le-au bagat la cap muncitorilor alora ca trudesc pentru altii. da' fitilu' ala s-a stins cum s-a aprins, elitismul muncitoresc dovedindu-se chiar mai najpa decat elitismul autentic burgeois. iar cand ma gandesc ca io ziua muncesc cu sudoarea fruntii, iara noaptea stau sa comentez la posturi pe care tu ai vreme sa le scrii ziua, de-a dreptul mi se rupe inima.
acu, io nu-s filantrop din fire si nu caut defel sa reduc mizeria lumii asteia, desi zic ca-s bun la suflet. ca daca esti bun, ti se cere sa fii tot mai bun, pana te enervezi si devii rau. asa ca pardon, de la caritate ma abtin. nu si de la scris, se vede treaba.
de citit multi citesc, da' putini pricep. asa ca cititu in sine nu e superior datului cu tarnacopul. da-aia s-or si inventat pozele - pentru ca si cititul oboseste (unde mai pui ca ia si prea mult tim). de altfel, nici scrisul nu e altceva decat poza vorbirii, dupa cum si vorbirea e o imagine a ceva care nu poate fi pozat si care e, totusi, decartat ca atare. traim din prescurtare-n prescurtare. pe mine asta ma enerveaza la textele virtuale: ca-s abrevieri neasumate. whatever that means.
Wednesday, 13 October 2010
ps: cum dreq scap de folderu' ala cu polimedia ce mi se tot baga pe desktop, ca m-am saturat sa-l tot reciclez. :)
Wednesday, 13 October 2010
Hait. Ce folder ?!
Nu te dispera, ca si eu le scriu noaptea. Ma rog, pe unele, ca pe altele le scriu ziua.
Da' stii cum e cu bunatatea asta la suflet, mai bine sa faci unui prost un bine cu forta si sa te injure decit sa-i faci rau si sa-ti multumeasca. Stii sigur cum e, doara in jobul tau e la ordinea zilei.
Pozele s-or inventat fara indoiala pentru ca femeia arata mai bine in unele momente decit in altele iar barbatul vrea sa vada mai degraba decit sa-si aminteasca.
Wednesday, 13 October 2010
pai de fiecare data cand deschid browser-ul (Opera 10.00 Beta 3, nu ma intreba de ce asta si nu altul, desi le am pe toate - latest version) mi se creaza un folder gol numit "www.polimedia.us" pe desktop, care se comporta ca folder default daca vreau sa salvez pagina .html
Wednesday, 13 October 2010
Lol sabotaj.
Tre' sa-ti cauti prin mate browseru', in general n-ar trebui sa se petreaca atare chestie.
Wednesday, 13 October 2010
pai numa cand intru pe trilema se intampla. si nu chiar totdeauna, dar de foarte multe ori. iar la properties imi apare ca tip de fisier "Folder (.us)". nush ce instructiuni malefice is acolo, da treaba curata nu-i.
Wednesday, 13 October 2010
N-are cum fi decit de la browser. De pe trilema nu se incarca nici un fel de js, flash, activex nimic.