Cum se voteaza ?

M-am referit in treacat intr-un articol precedent la tema, dar n-am aprofundat. Foarte rau, pentru ca mi s-a atras atentia de catre mai multa lume ca desi concluziile mele din articolul despre responsabilitatea electoratului sunt in principiu corecte, totusi nu sunt opozabile unui electorat caruia nu i-a explicat nimeni, niciodata, cum functioneaza procesul electoral. E similar cu a propune amendarea unui individ care n-a acordat prioritatea de dreapta in conditiile in care el nici n-a auzit niciodata de prioritate de dreapta, nici n-a vazut-o acordata in viata lui. Sigur ca prioritatea de dreapta exista indiferent de autismele oricui, dar totusi...

Nu-i mare suparare, problema se rezolva de indata. "Cum se voteaza" este una dintre temele care incap, fara suparari ori vatamari corporale intr-un articol mediu aici pe Trilema. Sa-i dam deci drumul.

In primul rand, inainte de-a putea vota, aveti nevoie sa va formati niste opinii politice. Spre deosebire de opiniile stiintifice, opiniile politice nu se refera la cantitati masurabile. Spre deosebire de opiniile morale (sau etice), opiniile politice au aplicabilitate definita. Va revine deci sa va formati niste opinii care se aplica unui ce anume, dat, si care nu-i, totusi, masurabil.

De exemplu, ideea ca "femeile nu au dreptul sa intrerupa o sarcina fara acordul tatalui" este o opinie politica. Ea se refera la un ce definit (femeile insarcinate), dar nu se refera la o cantitate masurabila (pentru ca dreptul despre care se face vorbire nu poate fi pus pe cantar sa se vada daca e sau nu-i).

Pentru contrast, a spune ca "nimeni nu are dreptul sa intrerupa o viata" e o opinie morala, intrucat se aplica universal, si nu unui ce definit. Pe de cealalta parte, a spune ca "femeile insarcinate au cantitati ridicate de gonadotropina corionica umana in sange, care se excreta in urina" e o opinie stiintifica, intrucat se aplica unui ce masurabil (cantitatea de GCh in sange/urina).

Evident, opiniile politice se formeaza pe baza opiniilor morale si se informeaza din opiniile stiintifice ale individului. Ca atare, e imposibil sa-ti formezi opinii politice daca nu ti-ai format un minim de opinii morale si respectiv stiintifice. Din aceasta cauza votul nu se solicita decat indivizilor despre care se considera c-au acumulat suficienta experienta, si au avut suficient timp sa structureze aceasta experienta in opinii politice. In mod arbitrar si oarecum irational limita e fixata la 18 ani, care-s considerati simbolic varsta majoratului, adica momentul la care individul a acumulat suficienta glagorie-n cap cat sa faca fata ca membru matur al societatii.

Uneori opiniile morale ajung in contradictie pe un subiect dat. De asemenea se poate intampla ca opiniile stiintifice sa se contrazica intre ele, sau in orice combinatie cu opiniile morale. Rezolvarea pentru sine a acestor conflicte este principala responsabilitate intelectuala a cetateanului, si felul in care el contribuie la dezvoltarea si progresul cetatii.

Uneori politicienii gasesc rezolvari ingenioase, care prin meritele lor rezolva conflicte complicate pe care un numar mai mare sau mai mic de cetateni nu reuseau sa le rezolve altfel. Acesta este modul in care politicienii contribuie la dezvoltarea si progresul cetatii, si motivul pentru care se organizeaza dezbateri si se cere din partea candidatilor "lupta de idei".

Odata formate opiniile politice, cetateanul este de acum apt de vot. Ori de cate ori cetatea organizeaza cate-o sesiune de alegeri se declara niste margini ale problemelor de luat in considerare (daca votam pentru presedinte, votam asupra unui set de probleme ; daca votam pentru consilieri judeteni votam asupra altui set de probleme) si niste candidati se prezinta pentru a le rezolva.

Responsabilitatea cetateanului este sa-si aleaga acel candidat care ii reprezinta cel mai bine opiniile politice. Aceasta evaluare se face pe urmatoarele cai mai importante :

I. La fiecare sesiune de alegeri, spatiul public, presa, alti electori vor alege un set de probleme politice asupra carora se va cere candidatilor sa-si expuna opiniile. Acest set se numeste "agenda publica". Cetateanul va evalua care dintre subiectele de pe agenda publica il intereseaza pe el personal - simplul fapt ca sunt acolo nu conteaza, in sine, tot asa cum faptul ca e trecut si Calafatul pe indicatorul care arata drumul spre Mangalia nu conteaza pentru calatorul in drum spre Mangalia, ci se afla acolo doar ca o curtezie pentru alti oameni, cu alte interese.

Odata alese problemele care-l intereseaza, alegatorul va evalua raspunsurile candidatilor, si functie de cat de importante sunt temele si cat de reprezentative opiniile expuse pentru opiniile lui proprii, isi va alege un candidat.

II. In masura in care unul sau mai multi dintre candidati are deja o istorie politica, alegatorul va compara alegerile facute de respectivii candidati asupra problemelor politice care-l intereseaza pe el, in decursul carierei lor. Daca, de exemplu, alegatorul este ferm impotriva impozitelor variabile, va exclude dintre candidati pe aceia care au votat in mod regulat in favoarea impozitelor variabile, atunci cand au fost consultati.

A urmari istoria politica a candidatilor este cel putin la fel de important precum este a urmari afirmatiile lor in raport cu problemele politice de pe agenda publica. Considerati un exemplu ilustrativ : o iubita care v-a inselat in trecut dar care se jura ca va iubeste va da mai multa sau mai putina incredere decat o iubita care nu v-a inselat in trecut si spune (fara sa chiar jure) ca va iubeste ?

Ei, asta-i tot. Asa se voteaza.

Cum nu se voteaza ? Ei, nu se voteaza fix asa cum voteaza lumea la ora actuala, si anume : nu se voteaza candidatul cel mai chipes ; nu se voteaza candidatul cu cele mai multe bannere ; nu se voteaza candidatul care da un chef, nici candidatul care da un mic si-o bere, nici candidatul cu plasa de ulei. Nu se voteaza candidatii despre care "lumea", colegii de serviciu, vecina de la 3, prietenii sau rudele cred ca "sunt cei mai buni". Or fi fiind, pentru "lume", pentru colegi, prieteni, rude sau cunostiinte. Nimeni nu poarta hainele cumparate de alti oameni (si care sunt, logic vorbind, potrivite pe masura acelor alti oameni), de ce ar vota atunci politicienii alesi de alti oameni ?

Mai ales, nu se voteaza candidatii in functie de ce promit ei. Promisiunile, fiind afirmatii contingente despre situatii viitoare nu pot sa aiba nici un fel de greutate in discutia politica, si visatorii tantalaii care-si orienteaza voturile dupa promisiuni isi exhiba degeaba frustrarile de oameni prosti la momentul ulterior cand promisiunile se dovedesc a fi ceea ce ele erau de la inceput : fum.

Sigur, votul cere munca. Trebuie sa stii, sa afli, sa te informezi, sa gandesti cu capul tau. Nu-i usor. Pana la urma, nu te poate obliga nimeni sa dai un vot de calitate, cum nu te poate obliga nimeni sa-ti cresti copii bine, sa-ti faci munca bine, poti daca-ti pui mintea sa stai la cafenea si doar sa te uiti in ziar, prefacandu-te ca citesti, fara ca tu sa citesti de fapt! Nimeni nu va sti niciodata, ca i-ai fentat!!! Ce-i drept. Si eventual, daca-ti pui mintea, poti sa-ti furi si caciula.

Toata chestia e ca daca iti furi caciula, n-ar trebui sa te uimesti ca de ce n-ai caciula. N-ai pentru ca ai furat-o. Cam asta-i tot.