Cum gindesc sclavii ?

Thursday, 16 December, Year 2 d.Tr. | Author: Mircea Popescu

Nu vorbim despre sclave-n sensul sexual al termenului, care-i o ocupatie si-un mod de-a fi nu doar respectabil, ci de-a dreptul recomandabil, cel putin la o anumita virsta. Vorbim de sclavi in sensul intelectual al termenului, care-i necesar peiorativ. Pe scurt, cei care-s sclavi ca-s prosti, nu cele care-s sclave ca-i placut si pe alocuri instructiv.

Ei bine, sclavul gindeste in termenii experientei proprii. Omul liber gindeste in termenii experientei universale. Asta-i tot, asta-i toata diferenta.

Sa intelegem printr-un exemplu concret. Sa zicem ca un cetatean A intilneste un cetatean B care-i este superior intr-un domeniu anumit, sau intr-un numar de domenii, sau chiar in oricite domenii, daca-i pina acolo, mai putin conteaza. Data aceasta stare de fapt, daca A este prost el poate fie sa nu observe de-a dreptul inferioritatea in care se gaseste (cazul prostului fericit) sau sa o observe dar s-o nege (cazul prostului frustrat).

Trebuie notat ca nu conteaza cantitatea de inteligenta, istetime, viclenie etc pe care A o pune la lucru pentru a-si nega inferioritatea, ori pentru sine ori pentru ceilalti ori de-a dreptul in fapt : el tot un prost este, chiar si cu un IQ de 720, chiar daca intoarce lumea cu fundul in sus si provoaca ploi de meteoriti si eruptii vulcanice tot prost ramine. Chiar daca prostia lui aduce rezultate remarcabile asta nu-l salveaza, exact asa cum o cladire oricit de solid construita cu o fundatie fisurata tot inutilizabila se gaseste. Un lant de otel forjat cu prima veriga rupta, oricit de groase si viguroase or fi fiind verigile urmatoare tot un lant rupt este.

A mai poate de asemenea sa-si accepte inferioritatea, macar intr-o prima faza. De-aici se mai desprinde o alternativa. A poate sa-si accepte inferioritatea dupa care sa incerce s-o justifice sau s-o explice. Diferenta intre cele doua este ca daca o justifica ataca relevanta inferioritatii pentru fiinta sa (ma durea piciorul), iar daca o explica ataca intemeierea insasi a inferioritatii (terenul era inclinat in favoarea partii adverse). Asemanarea intre cele doua este ca-n ambele A e un sclav. Si bineinteles, pentru completitudine sa mai spunem ca A poate si sa-si accepte inferioritatea dupa care sa treaca la a incerca s-o remedieze, chit ca mai rar se vede asa ceva in practica.

Ei bine, sclavii, caci despre ei vom sta la povesti, au citeva metode universale de a-si justifica inferioritatile (precum au si citeva metode universale de a-si explica inferioritatile, dar astea sunt mai putin interesante, pentru ca reiau, pervertit, criticile clasice care se pot aduce realitatii, si deci sunt niste buturugi de filosof, minati din urma de o monomanie, la care sunt si perfect reductibili pina la urma). Cea mai interesanta dintre ele, tocmai pentru ca-i revelatoare constructiei intime a sclavului, e justificarea prin stapin.

Deci, e adevarat ca B are o masina mai faina decit A, cistigind astfel competitia "cine are masina mai faina" si blonda ori bruna, imi e totuna a carei favoruri erau prin proxi in disputatie, dar! nu conteaza! pentru ca sclavul de A are o justificare : tatal lui B are mai multi bani. Si deci asta nu doar ca rezolva totul, inclusiv faptul ca fata-i in cealalta masina, dar... hmm... de fapt...

Primarul din X va explica de ce Y are drum si canalizare si X e-n continuare o fabrica de gloduri cu arome : primarul din Y e de la PSD! Sau de la PDL! Partidul de guvernamint! Celui din Y i-a trimis ploaia notificare scrisa-n posta doua saptamini inainte sa cada, in timp ce pe el l-a luat prin surprindere! Orice sclav infrint va sti sa spuna ca "a avut ghinion" sau la nevoie ca "Dumnezeu" l-a favorizat pe adversar, functie de cum isi percepe sclavia : in general, ateu, fata de Marele Zar sau in particular, credincios, fata de Mos Barbuta.

Si de-aici incepe toata discutia interesanta : sclavul gindeste in termenii experientei proprii. Daca el are un stapin inseamna ca toata lumea are cite un stapin. Trebuie! Neaparat! De fapt, dificultatea in discutie e urmatoarea : daca ar lua in considerare posibilitatea ca in situatia concreta B nu are un stapin, intrebarea s-ar muta de la a justifica de ce B l-a infrint la a justifica de ce el, A, are un stapin cind B nu are. Ar largi, adica, spartura infringerii, fiind A fortat sa recunoasca nu doar ca este mai slab ca B la concursul din care-a iesit infrint, dar de-a dreptul ca este mai slab ca B intr-un mod oarecum universal.

Asa ceva nu-i tolerabil, mai ales cind ne-am apucat sa explicam de ce ceea ce s-a intimplat nu conteaza, nu sa intelegem (doamne-fereste!) de ce s-a intimplat si ce am avea de facut pentru ca sa nu se mai intimple. Ca atare A nu poate admite ipoteza ca B nu are un stapin, si pentru simplitate (ca sa nu intram in discutii despre care stapin e mai bine ales), foarte adesea A va folosi drept stapin imaginat pentru B unul din aceeasi clasa cu stapinul lui propriu!

Exceptia sunt politicienii, care au pregatit (mai mult pentru uz personal) un discurs justificativ cum ca de ce si-au ales un stapin si nu celalalt dintre alternativele posibile, si respectiv (mai mult pentru uz public) un discurs cvasi-explicativ, care cel mai adesea nu functioneaza rational, ci doar pretinde si se prezinta formal ca si cum ar face-o. Dar dincolo de aceasta exceptie, A va tinde in general sa-l incalte si pe B cu acelasi stapin caruia i se inchina el insusi.

Chestia e mult mai amuzanta pe internet, unde e posibila interactiunea lui A cu B despre care nu are nici un fel de reprezentari factuale. In cazul comparatiei cu masinile A poate sa-l cunoasca pe tatal lui B, si macar sa ghiceasca credibil, dar pe Internet, unde tatal lui B poate fi un sarantoc, sau mort de douazeci de ani, sau in fine, la rigoare B poate fi fiul a doua mame (mai nou e posibil) A se expune foarte mult in demersurile lui explicativ-justificative. Inca unul din beneficiile pasive ale Internetului, pentru ca ne ingaduie sa privim sub microscop, in vitro, mecanisme pe care nu le-am fi putut separa si observa cu aceeasi acuitate in vivo.

Singurul pericol cu aceasta schema de clasificare este ca-i perfect posibil pentru un individ inteligent si rau intentionat sa va atina calea prefacindu-se ca-i prost, ori sclav, ori la rigoare un sclav prost. In principiu s-ar putea spune ca asa minuni se intimpla atit de rar incit nu merita sa-ti bati capul luindu-le in considerare, dar ideea e falsa : e drept ca se intimpla rar, dar daca nu le iei in considerare o poti pati urit de tot. Fetele au bineinteles aici un avantaj, pentru ca isi pot spune "ei, si daca o patesc, foarte bine, mi-am gasit stapin", avind ele precum au abilitatea de-a fi sclave de doua feluri diferite.

Sau poate ca si baietii au acelasi avantaj... Cine stie ?

Category: 3 ani experienta
Comments feed : RSS 2.0. Leave your own comment below, or send a trackback.

One Response

  1. [...] o macina o irelevanta, unde si de ce a gresit fata de x. Tot azi-noapte cineva imi [...]

Add your cents! »
    If this is your first comment, it will wait to be approved. This usually takes a few hours. Subsequent comments are not delayed.