Categoriile proprietatii intelectuale

Sa incepem cu un cetatean agitat.

Ma refer la faptul ca acest subiect de pe blogul tau , l-ai initiat pornind de la o afirmatie ce imi apartine si mi-o asum.

In plus ulterior ai mai citat si un alt fragment dintr-un comentariu al meu , dinou fara sa mentionezi autorul .

Nu e vorba de vanitate dar daca tot afirmatiile mele au trezit atita interes , fie el si contrar , iar tu pe acest fond de rumoare faci trafic pe blog, eu zic ca era firesc sa mentionezi si autorul cauzei.

Nu, nu s-a produs aici ci in alta parte, si nici nu conteaza cine e, ca nu-i nimeni. Dar dincolo de aparentul razboi de cotropire a limbii romane - chestie care nu pot spune ca ma intereseaza venind de la anonimi - mai razbat si ranile unei stari de confuzie mentala asupra functionarii proprietatii intelectuale. O stare de confuzie foarte raspindita, mai ales la baza piramidei online. Hai sa incercam s-o lamurim.

Doctrina spune ca o protejare a unor drepturi reale izvorite din creatia intelectuala ar stimula insasi creatia intelectuala. Aceasta afirmatie este in principiu discutabila si discutata, dar conditia pentru a putea vorbi de proprietate intelectuala este s-o acceptam ca adevarata.

Pe baza ei s-a dezvoltat in practica statelor libere de-a lungul ultimilor aproximativ doua sute de ani un sistem de protectie a drepturilor rezultate din creatia intelectuala, mergind de la niste structuri de teoria dreptului pina la niste metode de implementare concreta la nivelul fortelor de ordine scl. Romania este un prost exemplu si privita sub acest unghi, atit implementarea simplificata cit si intelegerea defectuoasa a teoriei din spatele protejarii proprietatii intelectuale fiind fragmentare, superficiale si adesea absente. Ca atare, discutia noastra se va baza pe situatia din Europa si respectiv Statele Unite, locurile care au dus aceste idei la matura lor fructificare, atit ca aspecte culturale cit si ale civilizatiei.

Exista deci trei si doar trei directii pe care se protejeaza proprietatea intelectuala :

Copyright-ul. Acest concept, fara echivalent in limba romana, si in practica o noutate socanta pentru o tara aliniata cultural mai degraba cu China si tarile arabe decit cu vestul Europei si Statele Unite a produs si inca produce destule dificultati de ordin practic atit cetatenilor cit si statului de-a dreptul.

Copyright-ul protejeaza forma, si doar forma unei opere intelectuale, odata ce opera respectiva a fost fixata intr-o forma anumita. Copyright-ul nu protejeaza idei, metode, sentimente, emotii, situatii scl. Absolut singura calitate protejata de copyright este forma data unei opere intelectuale.

Protectia acordata de copyright este asimilata in doctrina unui drept natural, si curge de la insasi momentul creatiei, daca ea s-a produs intr-un mod public, sau de la momentul aducerii la cunostinta publica a creatiei, in toate celelalte cazuri. Copyright-ul nu necesita inregistrari sau confirmari oficiale.

Patentul. Este mijlocul prin care implementarea unei idei cu o utilitate anumita este rezervata pentru autorul ideii. Acest drept necesita inregistrarea ideii in discutie, sub aspectul functionarii si utilitatii ei, cu o autoritate centrala care evalueaza atit functionarea cit si utilitatea, delibereaza si apoi acorda patente acelor autori ale caror idei sunt si functionale, si utile. Ca rezultat al acordarii patentului, nimeni nu mai poate implementa ideea patentata fara a obtine intii permisiunea detinatorului patentului.

Aceasta idee se dezvoltase si in spatiul cultural romanesc in perioada dinainte de primul razboi, si mai ales intre razboaie, prin difuzie culturala din restul Europei, dar s-a pierdut in cele cinci decenii de comunism. Ca atare a ridicat intr-o oarecare masura probleme antreprizelor romanesti si statului roman, probleme insa in mare parte rezolvate pina in ziua de azi, cind putem in mare considera ca Romania se afla, atit cultural cit si material, aliniata lumii civilizate sub acest aspect.

Marca inregistrata. Protejeaza anumite simboluri, in masura si doar in masura in care ele sunt folosite ca semne distinctive pentru calitatea sau originea unui anumit produs oferit spre vinzare, de folosirea neautorizata. Desfasurarea normala a comertului reclama posibilitatea cumparatorilor sa recunoasca produsele tot asa cum reclama posibilitatea vinzatorilor sa recunoasca banii. Daca impotriva celei din urma confuzii sistemul legal a procedat intotdeauna agresiv, avind mentiuni vechi de 500 de ani despre pedepsele oferite incalcatorilor (in general sub forma a diverse rezectii ale membrelor), impotriva celei dintii protectiile sunt ceva mai recente, aparind cam in acelasi timp cu dezvoltarea productiei si comertului in massa.

Si inregistrarea si protectia marcilor se face tot de o autoritate centrala, care de asemenea examineaza petitiile sub raportul criteriilor necesare (unicitate, distinctie, interes comercial), delibereaza si acorda dupa cum considera respectivele inregistrari.

Deci, ca sa sumarizam : se protejeaza forma ideilor, utilitatea lor practica, in industrie, si identitatea lor publica, in cadrul faptelor de comert. Acestea sunt cele trei aspecte ale unei idei protejate de sistemul legal si enforsate de organele abilitate.

Ideile ca atare, in esenta lor mai degraba metafizica nu primesc nici un fel de protectie. Tema s-a discutat amplu in ultimele doua secole de catre persoanele interesate, iar starea de fapt la care s-a ajuns, descrisa de mine dinsus nu este arbitrara, ci rezultatul unor intelegeri, rafinari, negocieri si optimizari sociale in care s-a investit mult timp si mult efort de catre multi oameni (care ar putea, la rigoare, sa fie chiar mai inteligenti si mai cultivati decit noi, cine stie).

A ignora toate aceste aspecte, si a proceda inainte inarmat cu niste idei nu doar superficiale ci de-a dreptul ridicole e, poate, o atitudine scuzabila la copii, care n-au avut timpul, tineri fiind, de a-si lamuri si sedimenta intelegerea asupra functionarii lumii. La adulti e pur si simplu semn de abandon intelectual, care se trateaza la nivel social prin marginalizare economica si culturala.