Can-tati glo-ri-a ta-rii
Azi e sarbatoa-a-re
De departe vin
Bravi eroi
Ce-au infrant
Pe-e dus-man.
Inevitabilul s-a produs. Un copil prost si ingamfat s-a vazut pe neastesteptate incoltit si intr-o clipita sfasiat de nevazutii colti de argint ai unei nemiloase fiare. Eu.
Unde ti-e traficul astazi, Valentineeee ? Unde ti-e influenta ? Unde-s fanii, unde-s cititorii, unde-s comentatorii, unde-i publicul, dragoste ? Sic transit.
Nu cred ca mai are rost sa lungim povestea. Asta-i viata, muncesti pe branci cinci ani, saispce ore pe zi, dai totul pe nimic ca sa mergi mai departe, si pe urma vine unu' si-ti ia tot lucrand in joaca, c-o mana, intr-un an de zile. Fiecare dupa cata cerneala a baut la scoala, vorba Laurei.
Totusi, faptul ca primul inchipuit al tarii a pierdut si-n confruntarea directa (mie mi-a iesit cam o mie si vreo doua sute puncte plus doua knock-out-uri la nouasprazece si-o frunza, da' socotiti si dumneavoastra dupa gustul propriu) dupa ce pierduse tot restul incet incet de prin octombrie incoace are o oarecare importanta, din cateva unghiuri de privire.
Ca lupta de clasa, e recuperarea spatiului bitilor de catre clasa de mijloc, adica acei oameni care-au avut masina si pe vremea lu' ala, si pe vremea lu astalantu', care-au avut obiceiurile urbanitatii mostenire de la strabunici, iara nu descoperite ca rezultat al urbanizarii socialiste multilateral dezvoltate, care n-au facut niciodata bile de muc mai ales pentru ca n-au simtit nevoia si nici bancurile si durerile, spaimele si bucuriile, umilintele si triumfurile ucenicului dat la meserie si fetei data sluga-n casa nu le-au gustat, ca n-au avut cum si unde. Nu-i clar daca-i un lucru bun sau rau, da-i al naibii de clar ca era inevitabil.
Asa-i lumea asta construita, orice orizont nou se deschide, orice nou mediu apare, in prima faza sunt impinsi incolo curvele si vagabonzii, flamanzii si aventurierii, prostii, ciungii si saracii. Si dupa o vreme in care rabda de frig si foame, sunt haliti de lupi iarna si de tifos vara, cand s-a imbibat solul cu suficient sange si lacrimi si sudoare, vin din urma si oamenii, oamenii adevarati, si se apuca de construiesc orase si ferme, cai ferate si banci, fac comert si arta si poezie si ce mai este de facut sub soare.
Intelectualiceste privind, e finalul ragaielii pe post de de expresie, e finalul lui "Pup-o, maaaa" pe post de comentariu de film, e finalul facutului de cornete din Heidegger ala si lecturii din ziare tinute cu capul in jos. Sigur, toate astea vor continua nestingherite, dar ca activitati marginale de astazi incolo. Pentru ca blogul nu mai este ceea ce face Vali Petcu si trupa. Blog este ceea ce fac eu si lumea.
Si nu, nu-i inventia sau creatia mea proprie si personala, nici pe departe. E evolutia fireasca a lucrurilor, in care rolul meu se rezuma la rolul macelarului cel din poveste, care n-a avut nevoie sa-si ascuta cutitele niciodata (Stiti povestea ?). A trecut George Cernatescu pe-aici (adus de Ioana, de fapt) si de-atunci in loc de "filmulete" de pe "iutub" avem criptograme. A trecut Calin Hera si de-atunci in loc de magiun si peltea pe post de "io stie scrie,ba" avem proza arhiscurta. Si-au trecut maestrii si clasicii si de-atunci in loc de poze sexy avem tot poze sexi. Doar ca pe stil vechi.
Si-au mai trecut Denisa si Alex Leo Serban si-n rest ministri, profesori universitari, medici, scriitori, ingineri si alte persoane cu profesiune certa si ocupatie descriptibila. Si-n plus, dadatroll. Toti au lasat urme.
Pentru ca de fapt si pana la urma asta-i miza trecerii de azi. Blogosfera nu putea ramane pe mai departe glod, pentru ca in glod nu se poate scrie, de cand Isus a incercat si nu s-a ales nimic. Sa fie de-acum incolo ceara. Maleabila, ductila si casanta, capabila de-a umple toate golurile si toti porii si in acelasi timp de-a tine peceti.
Am zis. Si-n final, va las cu un maestru care n-a mai apucat, biet.
Friday, 8 January 2010
"Totusi, faptul ca primul inchipuit al tarii a pierdut si-n confruntarea directa (mie mi-a iesit cam o mie si vreo doua sute puncte plus doua knock-out-uri la nouasprazece si-o frunza, da’ socotiti si dumneavoastra dupa gustul propriu) dupa ce pierduse tot restul incet incet de prin octombrie incoace are o oarecare importanta, din cateva unghiuri de privire."
mnoa, apai asta n-o mai inteleg mirceo?! adica tu te bati in ring, dar tot tu esti si arbitrul care stabileste punctajul?
eu zic ca isi are si zoso rolul lui in gogosfera romaneasca. fara el blogosfera ar fi mai saraca. sa iti argumentez?
Friday, 8 January 2010
Haha! E si numele meu acolo ba!
:D
Friday, 8 January 2010
@Mihai Sigur ca-l are. La marginea ei, asta-i teza.
Doara nu ne-om apucat de exterminari online acum.
@Anonimosu Haha nici nu-mi dau seama daca absurdul e intentionat sau ba.
Friday, 8 January 2010
Care absurd?
Friday, 8 January 2010
Pai cum te cheama pe tine ?
Friday, 8 January 2010
futui
Friday, 8 January 2010
am citit in mare dialogul, si ce pot sa zic?! disputa continua, zoso o tine pe alui, tu pe a ta. de ce nu ii faci o ciorba, ceva sa va impacati. ca, ma gandesc, ar face el, dar nu cred ca isi permite, "brasoveanul". :D
Friday, 8 January 2010
Vai, dar chiar nu-i nevoie. Si cu atat mai putin posibilitate.
Friday, 8 January 2010
ioi
Friday, 8 January 2010
Hai asa de-un ras, cel mult doi rasi. http://ro.wikipedia.org/wiki/Discuţie_Utilizator:Zoso/Arhivă
Saturday, 9 January 2010
Ierea sa mi se opreasca inima-n loc cand vazui ca am link intr-un articol de pe polimedia. Noroc ca am inima tare si antrenata !
Saturday, 9 January 2010
@Flaviu L. Comanescu-Balla Ia exemplu de la Geocer, zic :p
@Anonimosu Lol e drept ca-i de-un ras. Tre' sa se gaseasca un bloagher sa-i ia un interviu profesorului de limba si literatura romana din liceu, sa vezi acolo rasi.
@Geocer La un control tot merita sa te duci, zic. Cine stie, sa nu-ti fi cauzat :p
Saturday, 9 January 2010
Sunt convins ca actiunea care incepe azi va fi pentru soldatul nostru un titlu de glorie si pentru tara de mandrie. spunea (intr-un context oarecum similar) Generalul Averescu
Saturday, 9 January 2010
Citesc fiecare articol de multa vreme. Pana acum nu am avut ocazia si curajul sa comentez. Dar acum am o nelamurire pentru ca nu stiu povestea c u macelarul.
Multumesc
Saturday, 9 January 2010
Nu ajungi la nici o finalitate cu el ... n-ai cum! Sare de la una la alta ...
Saturday, 9 January 2010
@Dan Asta-i valoarea cunoasterii istoriei : ce s-a spus mai demult si s-a potrivit bine are sanse sa se potriveasca bine si mai tarziu, ca natura nu face salturi.
@Maria Intr-un satuc din Japonia traia un macelar batraaan-batran. Foarte batran. Fierarul satului, un om batran si el, veni intr-o zi in vizita, si-l intreba
-Macelare-san, cum se face ca in ultima jumatate de veac nu mi-ati calcat pragul niciodata ? Eu va tin minte, om in etate, cu parul alb si barba alba, ca si astazi, din ziua in care tanar ucenic am ajuns aici in sat. Si de atunci pana astazi, niciodata sa nu aveti a ascuti nici un singur cutit ? Cum este posibil ?
-Fierare-san, eu regret nespus ca n-am avut ocazia sa va vizitez atelierul, dar ce pot sa fac daca nici unul dintre cutite nu s-a tocit ?
-Totusi, cum este posibil sa junghii in fiecare zi cateva animale si totusi cutitele sa nu se toceasca ?!
- Eu nu fac taieturi noi, fierare-san. Eu pur si simplu urmaresc taieturile care sunt deja acolo.
@Ionut Omul a invatat cateva notiuni elementare de marketing pe genunchi si aplica si el cum poate. Imi aminteste de-un cizmar care s-a apucat sa construiasca Cizma Poporului. (asta ca sa-i fac o placere kokofifei :D)
Saturday, 9 January 2010
ha!
io si cu godwin avem dreptate !
Saturday, 9 January 2010
decat primul intre prosti, mai bine ultimul intre destepti, Nicolae Moromete-Marin Preda.
Tuesday, 12 January 2010
Eu zic sa va dati mana s-apoi sa va pupati. Sa moara ailalti de ciuda! :))
Tuesday, 12 January 2010
@kokofifi Huo, zic.
@Mikael Eon Greu cu aplicatia practica.
@Laura Driha Ce-ai zice, ca solutie de mijloc, sa-ti pupam amandoi mana tie.
Tuesday, 12 January 2010
Nu ma supar nici asa, dar daca vi se supara fanele pe mine o sa ma prefac ca n-am vrut! :))
Tuesday, 12 January 2010
Solutia de mijloc nu este sa ii pupati mana, ca nu mana e la mijloc. Mijul e la mijloc.