Brigada Diverse intra in actiune

Friday, 31 December, Year 2 d.Tr. | Author: Mircea Popescu

o-fi-zece Filmul, in regia lui Mircea Dragan (seria BD, Neamul Soimarestilor, seria Chirita, Plecarea si Intoarcerea Vlasinilor etc, laureat pe la Festivalul Filmului de la Moscova) reuneste o buna felie din "generatia de aur" : Caragiu, Papaiani, Calinescu, Radulescu, Constantin, Darie...

Scenariul (tot Dragan, si Tic) e prost spre foarte prost. La nivel de gag-uri si situatii se mai salveaza pe ici pe colo, dar global privind problema e o catastrofa - poarta dureroase cicatrici, semne clare de executive meddling care dovedesc in felul lor ca nici socialismul nu-i cu nimic mai bun decit capitalismul cind vine vorba de creatie artistica. Atita timp cit exista functionari si birocratie nici nu prea exista sperante pe tema asta.

Femeile sunt cu precadere absente, chestie care nu-i neaparat uimitoare : ca-n toate regimurile opresiv-belicoase, generatia de aur e-n general usor gay asa - dincolo de-a fi blonde si-a interoga daca "o fi zece" sa fie fericite curvele alea daca le mai trage Jean Constantin o palma peste fund la deruta si Dem Radulescu o palma peste obrajori de incurajare pe drumul cel bun. Pai ce mama ma-sii ?! Ioana Dragan, care sparge intrucitva calapodul asta (da' foarte putin, asa) are marea ocazie sa poarte peruca blonda ca sa-si poata duce la indeplinire... insarcinarea.

Dincolo de asta, Toma Caragiu si Puiu Calinescu sunt foarte talentati dar nu prea au spatiu sa joace, Jean Constantin e foarte talentat si nici macar n-are nevoie de spatiu ca sa joace, Dem Radulescu e manierist in maniera-i proprie, care poate fi incintatoare sau obositoare functie de expunere. Papaiani si Mihaita sunt folositi pe post de efebi, nu mi-e clar cit e de adecvat naturii lor da' nici rezultate remarcabile nu prea as zice ca ies. Ma rog, poate ca-s eu sastisit. Iurie Darie are o voce calda de chiauna catelele, pacat ca n-o dat Anca Pandrea peste el mai devreme, daca faceau porno in '70 eheheei...

Principala valoare a peliculei (altfel deosebit de proasta, tehnic vorbind) ramine cea documentara : totul, de la fisetele de metal pina la telefoanele cu numarul corect de gauri (mereu am ocazia sa sochez straini explicindu-le chestii pentru dumneavoastra banale precum ca de exemplu exista un numar corect de gaurele in receptorul unui telefon de epoca, aranjate intr-un singur cerc sus, in dreptul urechii, si trei concentrice jos, in dreptul gurii) sunt autentice. Masinile sunt autentice (consum 26 la suta, fratii mei, mai tineti voi minte cit consuma o Volga, masina aia blindata din fabricatie, doua tone de tablarie pe ea, mai tineti minte cit tragea un Wartburg sau un ARO, modelul al' vechi ?), strazile sunt autentice, autobuzele sunt autentice, uniformele sunt autentice prin identitate pina la ultimul nasture, se vede clar ca fura luate cu imprumut direct de la Militie.

Si tot apropo de masini, stiti ce-ar mai lipsi, in afara de telefon ? Un televizor. Da, se intimpla in 1970. De citi ani avem televizor la telefonul din poseta ?

Daca tot suntem la documentari, sa nu uitam pleiada de starlete cu picioare lungi si coapse fara celulita (gratie planului cincinal la aprovizionarea populatiei, cit si muncii patriotice si altor inlesniri epocale, fara indoiala), o Rodica Luca, o Valeria Marian, gagici care au jucat la douazeci de ani in unul-doua-trei filme pe post de suport de erectie si-apoi au disparut fara urme.

Unde sunt ele ? De ce ciriiti astazi ca vai, dar vedete de carton, alea-alea ? Vedete de carton s-au gasit dintotdeauna, fete mai in sutien, mai in chiloti s-au gasit dintotdeauna, care-i minunea, care-i uimirea si pina la urma care-i problema ? A, ca acum patruzeci de ani le tineau stabii la secret pentru uzul lor propriu si personal si astazi le poate linge ultimul porcar sinii pe ecranele televizoarelor din comuna ? Sigur ca da. Asta-i, pina la urma, si motivul pentru care s-a facut Revolutie, nu ?

Ca bonus, Stefan Banica zice o cintare intr-un bar din film (pe versuri de Mihai Dumbrava, care precit stiu au fost scrise anume pentru film si n-au mai fost folosite in alta parte). Da, Stefan Banica pe stil vechi, mai tineti minte cind s-o lansat junioru', apropo ? Hai, ca era tot film, televiziune, de-astea...

In scurt si per total un film cu actori buni legati de miini si obligati sa joace pe un scenariu prost, in relatii contrafacute, pe o scena imaginara, roluri inexistente. Asta este de fapt chiar povestea vietii din anii '70, si asta este valoarea artistica a acestei pelicule. Sau poate ar fi mai propriu sa zic meta-valoarea artistica. Pina la urma, conteaza ?

Category: Trilematograf
Comments feed : RSS 2.0. Leave your own comment below, or send a trackback.

12 Responses

  1. Auzi, le ling sânii pe televizoarele din comună. :))
    Din păcate, oricât mi-aş dori uneori să văd într-un astfel de film şi părţile bune (respectiv de documentare, după cum spuneai), nu am şanse de izbândă, deci nu ajung la final.

  2. Sincer, decât POLIŢIST, ADJECTIV sau MARŢI, DUPĂ CRĂCIUN, prefer la orice oră unul ca ăsta. Apropos de asta, aseară am revăzut cu mare plăcere, pentru a milioana oară, OPERAŢIUNEA MONSTRUL. Şi să ştii, am râs. Pentru că aveam de ce :)

  3. @Bogdan, Operatiunea Monstrul am serit si io, cred ca de 6-7 ori, Marin Moraru ii demential.

  4. Mircea Popescu`s avatar
    4
    Mircea Popescu 
    Saturday, 1 January 2011

    @Anca Ancuto, nu cred ca filmele astea pot fi interesante pentru cineva care nu le-a vazut atunci la lansare, cu ochii de-atunci de la lansare. Ele sunt intr-un fel cioturile aripilor unor oameni care inca isi mai cauta pe ici-pe colo penele de-atunci.

    Tu-ti vei cauta, dupa toate probabilitatile, alte pene in alte locuri in alte vremuri. Sau, cum zicea bunicu', "ce bine-o fost pe vremea lui Stalin..."

    @bogdan Chestia cu politist adjectiv nu mi s-a parut niciodata un film, oricit s-or tot extaziat Gorzo si trupa. Marti dupa Craciun nici macar n-am vazut, nu stiu ce-i. Dar nu cred ca filmele BD, sau restul francizelor de facto din epoca comunista sunt valoroase sau pot sta pe picioarele lor ca filme, ca opere artistice. Ele au pur si simplu o valoare sentimentala, asa cum are si-o cutie de Artificii pentru Pom STELUTA care zace intr-un fund de sertar intr-un birou de nuc masiv pe undeva pe-acasa.

  5. @Florin - Cred că toţi sunt aşa acolo =)) Dar, da, Moraru iese la iveală, şi asta dintre doi actori imenşi, Caragiu şi Cotescu :)

  6. De acord cu tine, Mircea. La partea cu polişistul şi adjectivul poate că se poate spune că Vlad Ivanov salvează (a câta oară???) un film. Dar nu mai mult decât îi permite prostia de film să o facă :)

  7. :) Fără doar şi poate.

  8. Mircea Popescu`s avatar
    8
    Mircea Popescu 
    Saturday, 1 January 2011

    Foarte bine ales Monstrul, tre' sa recunosc, concentreaza in esenta pura tot ridicolul si toata mizeria "societatii" romanesti, dac-o putem numi astfel.

    Chestie care trebuia arsa in piata dar a scapat sub piele si supureaza de-atunci incoace. Sunt curios cum va arata pina in final drenarea a monstrului din romani, incercarea cea incununata de succes. Daca se va chiar intimpla asa ceva.

    Pina atunci, "vai, ce pacatosi suntem noi, facem regulamente..."

  9. erau putine, bune sau proaste, dar cu siguranta memorabile.

  1. [...] sa petreaca zece ani creionind ierahii intre ei, romanii care pescuiesc de cincisprezece ani Monstrul si sa vezi culmea ghinionului, vine un ageamiu si… Vine un autsaidar si… vine un [...]

  2. [...] toti patru ca sa intretina la comun o amanta, pe care s-o futa pe zile, cu program, un fel de Monstrul varianta americaneasca (si e poate demn de mentionat ca-n cultura cea splendida prin absenta a [...]

  3. [...] 4 d.Tr. | Autor: Mircea Popescu Filmuli este continuarea fireascaii a precedentului, zis tot la fel doar ca actiune in loc de alerta. Asa cum v-ati astepta, puscariasii - aceste elemente declasate si care n-au [...]

Add your cents! »
    If this is your first comment, it will wait to be approved. This usually takes a few hours. Subsequent comments are not delayed.