Amanuntul relevant

eu deocamdata le-am trimis un email(evident de pe o adresa de mail anonima, ca oricum tranzactia se va face "face-to-face" cu dir ka’uf’la’nd romania si IT manager-ul lor, sper sa nu ma cheme in germania). Am 15k negociabil sa vad ce zic. S-au dat recent bosh.ro 4K EU , vanish.ro 2k EU a zis cineva , shopland.com e pe sedo la $10k, freemarket.com vandut cu $12k(cine putea sa dea atat de mult? R:freelancer.com).

acum sa vedem cum merge negocierea, o sa incerc sa scot cat mai mult, si mai astept sugestii de pret si sugestii de "tactici de aparare" impotriva unei posibile invinuiri de "bad faith" , desi TM-ul lor nu e inregistrat in columbia si cred ca nici in rwanda

Detaliul tehnic este ca de putina vreme Columbia, o tara saraca si nefericita, unul dintre putinele locuri din lumea asta care s-a apucat sa inarmeze femeile (si le sta bine), dar pe care va recomand calduros s-o vizitati, mai ales daca vi se frange de propriile dumneavoastra temeri si va intereseaza sa vedeti cat de cald si fundamental uman se reogranizeaza umanitatea adusa la limita suportabilului s-a adaugat recent multimii statelor care exista pe internet, fiindu-i alocata in acest sens o extensie proprie, care este .co. Si ca atare tot felulul de invartiti, visatori, apucati si bisnitari s-au apucat sa "exploateze ocazia", dupa cum poate fiecare. "Land rush" se numeste in engleza fenomenul, si nu-i nici intr-un caz nou.

Tanarul antreprenor online de succes care-a produs citatul de mai sus a ratat nume mult mai interesante dintr-o perspectiva existentialista, precum va.co si cur.co si s-a oprit in schimb la o strutocamila imposibila, firma romaneasca cu capital german si extensie columbiana kaufland.co. Nu-i mare lucru dar tot e ceva.

Acum sigur ca dintr-o perspectiva legalista parerile lui despre cum e inregistrat sau nu e inregistrat brandul respectiv, si cat conteaza asta si cum anume se desfasoara disputele si care-s rezultatele lor probabile nu constituie mai mult decat piftie de arpacas, si nici aia prea reusita. Da' sincer va spun ca nu conteaza asa de mult perspectiva legalista in analiza textului astuia, pentru ca el e fictiune, si fiind fictiune nu discutam decat intr-o mai mica masura de credibilitate - cel mai mult ne intereseaza sa intelegem resorturile intime care-l mana pe autor.

Resorturi pe care le intelegem cred eu destul de bine daca notam amanuntul relevant, care este "ca oricum tranzactia se va face "face-to-face" cu dir ka’uf’la’nd romania si IT manager-ul lor".

Ca regula generala, intotdeauna ne revine a folosi abaterile de la norma pentru a intelege particularitatile organizarii mentale a autorului. In cazul asta, norma este ca noi incercam sa-i tepuim pe ei, adica sa extragem bani fara a oferi in schimb o valoare. Lucrul se intampla din cand in cand, si norma ori de cate ori se intampla este ca nu dorim sa ne intalnim face to face. Chiar dimpotriva, dorim sa nu ne intalnim, ideal toata chestiunea se rezuma la cateva emailuri si-un transfer bancar. Din punct de vedere al practicii umane, constructia analizata e asemanatoare cu a rapi un copil si-a lasa apoi un bilet cu adresa noastra de-acasa. Sa vina parintii indoliati sa bem o cafea si sa discutam, pana copilu' lor se joaca putin prin curte. Unde s-a mai pomenit asa ceva ?

Ei uite ca la antreprenorul roman s-a mai pomenit asa ceva. Pentru ca antreprenorul roman nu a rapit copilul pentru a obtine bani. El a rapit copilul pentru a obtine recunoastere. Ce-si doreste el nu este sa aiba 15,000 de euro atat cat este sa aiba ocazia sa se imbrace intr-un costum [ieftin, de plastic] si sa mearga inspre o cladire de birouri (daca se poate de-aia cu carduri de acces ar fi perfect) unde niste tipi cu moace serioase sa-l primeasca la un birou mare, de stejar, si sa vorbeasca el cu ei si ei cu el ca si cum ar fi egali. Ca si cum ar face afaceri. Ca si cum ar fi si el om, ca si ei.

Ideal ar fi sa-l vada si nevasta, si verisoarele, si tanti Aglaia si tot blocu', da' stie si el ca asa ceva n-ar fi prea biznis, asa ca se abtine. Cu durere in suflet, dar se abtine. Vedeti cat de mult face el pentru ca aceasta relatie sa functioneze ? Vedeti cum se sacrifica el pentru viitorul vostru ? De ce nu-l iubiti, de ce nu-l bagati in seama, de ce nu-i egalul vostru, bai jegosilor germani de la firma Kaufland ? De ce urati voi tara asta si specificul romanesc ?

Nici macar banii aia nu-i doreste pentru ei, in sine. Romanul ciuntit de comunism cum se gaseste nu are o reprezentare economica a banului, pentru el banii nu inseamna servicii, nu inseamna produse, nu inseamna munca, nu inseamna schimburi. Romanul are o reprezentare sociala a banilor. De aceea trebuie sa fie mai multi decat a luat bosh.ro si vanish.ro, pentru ca sa reflecte valoarea lui sociala. A lui, a autorului. Nu au nici o legatura, banii, cu obiectul in discutie. Banii sunt el. El insusi.

Trist ? N-as zice. E doar o tara saraca si nefericita, dar pe care va recomand calduros s-o vizitati, mai ales daca vi se frange de confortul dumneavoastra propriu si va intereseaza sa vedeti cat de cald si fundamental uman se reogranizeaza umanitatea adusa la limita suportabilului