Ad nobis praemium peteret...
... si te clam interfecisset.
Herta Muller a primit premiul Nobel pentru literatura in anul trecut. Ca rezultat, un mare numar de intelecocalari s-au trezit brusc mari admiratori si buni prieteni si incercati cititori ai femeii. Ea sarmana nici nu stia ca are atitia fani, si cu atit mai putin nu stia cum nu-si duceau ei masina de batut la Militie, riscind totul pentru ea, pentru ca sa-i creeze conditiile care-i vor ingadui, iata, peste decenii, augusta distinctie. Noroc cu premiul c-a aflat si ea cita lume-i purta in secret torte nestinse.
Ca sa ne intelegem, Herta Muller este o scriitoare acceptabila. Cam asta-i tot ce pot spune, nu-i slaba, nu-i mediocra, este acceptabila. Nu vreau sa spun prin asta ca "n-ar fi meritat" premiul, acest gen de discutii sunt la fel de stupide ca si echivalentele, "Cutarescu ar fi meritat premiul" - nu mai suntem la scoala, reveniti-va intr-un final. Tot ce vreau sa spun e ca daca-i ia apa operele complete s-ar putea preabine sa am alte treburi mai presante, care sa ma impiedice sa sar dupa ele. Ca si dumneavoastra, de altfel.
Aceasta observatie m-a pus pe ginduri. Premiul Nobel este cea mai importanta distinctie pentru intelecocalari, chestia care le aprinde ochii la maximum, chestia care le accelereaza pulsul, virful, perfectiunea. Premiul Nobel este pentru intelecocalari un fel de BMW serianustiucare, e baza, e greul.
Totusi, cita utilitate predictiva are premiul asta Nobel, ca o masura statistica ? Pentru edificarea mea proprie si personala am inceput un tabel, pe care poate c-am sa-l continui de-a lungul secolului XX. Il adaug aici, daca tot l-am facut :
1901 : | Sully Prudhomme (a publicat o "arta poetica", colectie de eseuri). |
Alternative :
| |
1902 : | Christian Matthias Theodor Mommsen. (Mommsen a fost un foarte respectabil romanist, istoric, jurist, politician la rigoare dar nu vad ce treaba are cu literatura.) |
Alternative :
| |
1903 : | Bjørnstjerne Martinus Bjørnson (practic vorbind, a scris imnul Norvegiei) |
Alternative :
| |
1904 : | Frederic Mistral (occitan), Jose Echegaray y Eizaguirre (un fel de Caragiale spaniol, in sensul in care cactusul e un soi de brad spaniol) |
Alternative :
| |
1905 : | Henryk Sienkiewicz (Al doilea la rind care ia un premiu Nobel cu un an inainte de-a scrie o chestie remarcabila. In cazul lui chestia e Na polu chwały, o peltea despre Sobieski si asediul Vianei. Bjørnson a comis Daglannet in 1904) |
Alternative :
| |
1906 : | Giosue Carducci (Inno a Satana, Odi Barbare etc) |
Alternative : E bun asa. | |
1907 : | Rudyard Kipling |
Alternative :
| |
1908 : | Rudolf Christoph Eucken |
Alternative : nu se cunosc. | |
1909 : | Selma Ottilia Lovisa Lagerlöf (Nils Holgerson, bleah) |
Alternative :
| |
1910 : | Paul Johann Ludwig Heyse (perfect neglijabil) |
Alternative :
|
Deci, din zece ani cam unul nimerit de voie, si-nca unul de nevoie. Cam slabut, as zice.
Wednesday, 13 October 2010
ma mir ca Mirbeau a stat la rind. e, cum sa zic, greu de citit, chiar si pentru profi
Wednesday, 13 October 2010
Ca tot ce merita.
PS. Recomand calduros Idolos, e excelenta.
Wednesday, 13 October 2010
Totusi, Herman Hesse a primit Premiul Nobel mai tarziu. Andre Gide de asemenea, in anii 20 daca bine tin minte.
Chiar si Rudyard Kipling, pe care il oferiti drept alternativa in 1901 a primit premiul in 1907, pentru care an oferiti alte alternative. Nu mai merita in 1907 desi meritase in 1901?
Cred ca a afirma "din zece ani cam unul nimerit de voie, si-nca unul de nevoie" e totusi exagerat, avand acestea in vedere.
Wednesday, 13 October 2010
Eu am considerat chestiunea in sensul mai strict, dupa ce s-a publicat in anul in curs, mai degraba dintr-un considerent de expedienta. Chiar si asa e o munca insemnata. Probabil ca aveti insa dreptate, premiile Nobel reflectind intr-o mai mare masura activitatea in cursul intregii vieti a laureatului decit admite modelul folosit de mine.