Omul inutil, sau pledoarie pentru protectie sociala
Clujul este un oras sugrumat de valea Somesului, in parte cocotat pe dealuri. Unele strazi serpuie in sus pe pante considerabile, amintind de San Francisco. Unele dintre ele sunt foarte aglomerate, ca de exemplu strada Republicii (numele s-a schimbat sigur, probabil de numeroase ori, nu ma intereseaza).
Sa tot fie vre-o sapte ani de cand urcam pe-acolo, in drum spre o intalnire cu niste domni de import, oameni de afaceri, doritori sa puna pe picioare ceva proiect, nu mai retin azi care. Eu urma sa fac ce fac de cand ma stiu, consultanta de adecvare in spatiul mioritic. Modurile specifice in care romanul este... sa-i zicem particular, si mediul de afaceri din Romania este... sa-i zicem deosebit sunt foarte greu de priceput pentru straini, crescuti in sistemul economic si cultural anglofon mai ales. In caz ca n-ati observat heh.
Coloana de masini naviga lent, cu vre-o 2-3 km/h. Cand sa facem dreapta pe strada Ion Creanga am aflat si de ce : Un barbat, slab si vanjos cum erau recrutii de la tara in primul razboi mondial, un om facut din noduri si funie, taraia dupa el un carut construit din materiale aleatorii, pe doua roti usor inegale. Incarcat cu vre-un sfert de tona de fiare vechi si alte deseuri, decupand un profil dintre cele mai neregulate, cu tot soiul de tevi, lame si unghiuri iesind in toate directiile. Un fel de arici suprarealist. Care promitea sa se imburde la fiecare denivelare, groapa, miscare, suflare.
Din cand in cand mai cadea cate un obiect, omul isi cauta un loc unde sa ancoreze magaoaia, recupera obiectul, reconstruia satelitul si pornea, cu un efort demn de Atlas, inainte. In sus. Inainte.
Prin strada, langa trotuar. Printre masini. Cu riscul de-a fi taiate in felii ca o ruda de salam prezent la tot pasul, masinile avansau lent, socotit, cu 2-3 kilometrii pe ora, in sus pe deal. Apa curgea de pe tot corpul omuleanului, benzina picura din tevile de esapament legate la motoare turate prost, suferinta perpetua. Si atunci am fost iluminat.
Am inteles care este rostul si justificarea protectiei sociale, si am petrecut restul drumului explicandu-i ideea soferului, si acum am sa o explic si aici.
Acest om munceste. Nu este discutabil, la cata apa a curs de pe el, de la poalele dealului pana sus, ca a muncit din greu.
Ce-a realizat el ? Pai, a ridicat kilograme de deseuri zeci de metri (vre-o 40 as estima ca e diferenta de nivel). Lucru mecanic.
Care este valoarea, pentru el, a muncii asteia ? Greu de spus. Sa incercam o estimare. Daca materialul din carut era Fier FOB, ar fi putut valora 100$ per tona, luand un pret mai catre limita istorica superioara. Ce avea el acolo putea fi 20 de dolari, maximum maximorum. Valoarea adaugata prin transportarea a 200kg de fier un sfert de kilometru poate fi cat ? Sa fim generosi, 1%.
Deci, omul nostru a putut produce prin munca de-a tarai incarcatura in sus pe deal o valoare adaugata de cel mult 20 de centi, sau vreo 6,000 lei in banii timpului.
Pagubele aduse societatii... Ei ? Da. Asta e cheia. Am ajuns a fi atat de inghesuiti pe Pamant incat munca oamenilor nu se mai poate considera a se desfasura intr-un vid. Nu orice munca este pur si simplu valoare adaugata, ci se cer luate in considerare si pagubele aduse celorlalti oameni.
Deci, pagubele aduse societatii. Eu nu pot sa cuantific cate capace de canal lipsa au distrus masini, cate instalatii de semnalizare lipsa au produs accidente, cate boli s-au raspandit din gunoaie si cate alte probleme de tot felul. Nu stiu. Stiu un lucru simplu : Ca eu as fi platit cu buna inima 20 de centi apucatului sa nu mi-l gasesc in drum, la ceasul pranzului, cand am treaba. Prin coloana de cincizeci de masini erau destule masini scumpe, si probabil destui alti oameni cu treaba.
Daca zana protectiei sociale ar fi aparut intr-un stop cadru, cinematografic, si ne-ar fi intrebat : "sunteti dispusi sa platiti fiecare o suta de lei ca sa reluam scena de la momentul urcarii pe deal, dar fara asta ?" sfarsea, fara indoiala, acoperita in monezi cu Mihai Viteazul (mai tineti minte ?)
Asta este rolul protectiei sociale, in principiu : Ii aduna pe toti oamenii care n-au ce le lipseste ca sa fie de vre-un folos si ii tine deoparte din drumul oamenilor care fac ceva util. V-ati auzit mama sau tatal spunand "Nu-mi sta in drum", "Nu-mi sta in cale", "Nu-mi sta in mana" etc ? Ei, acelasi principiu.
Asa ca nu va plangeti de faptul ca toti inutilii stau si asteapta ziua de maine, si nu fac nimic. E mana cereasca, inactivitatea inutililor. Cel mai bun lucru. Comparatia practica se vede de exemplu intre traficul din Romania, Pakistan, Egipt, scl si traficul din Germania, New York, Finlanda, scl. Apere domnul de situatia in care toti protejatii social sunt scosi la aer, sa se agite ca niste titirezi dementi, lovindu-se unul de altul si de noi fiecare.
Saturday, 21 March 2009
Cu toate astea, maxima capitalista este "fiecare poate munci". Dincolo de sloganuri si fatade, de asta incercam sa ii integram pe handicapati in societate, de asta facem cursuri de calificare cu analfabetii, etc - pentru capacitatea de munca.
Omuleanul tau ar fi fost impiedicat sa intre pe strada cu asemenea carucior - de catre lege daca nu bunul simt. Faptul ca el a continuat sa existe pana ati urcat voi, spune ceva si despre graba societatii noastre romanesti pentru optimizare si catre eficienta.
Saturday, 21 March 2009
Fiecare poate in principiu munci. Pana cand acest in principiu devine in actualitate, trebuie facut ceva cu oamenii, pentru a evita situatia in care foamea, o emisiune prost inspirata la tv ori un sofer manios ii trimite la cele vesnice.
Saturday, 21 March 2009
:) E perfect adevarat, domnule.
Saturday, 21 March 2009
jos pălăria mircea! astă e articolul săptămânii! :D
apropo, tot republicii îi spune şi acum.
ce aş vrea acum, e să aud soluţia pentru acel nene. cum să trasnporte spre observator mai eficient acel munte de fierărie, fără să încurce traficul şi fără să depună atât efort?
Saturday, 21 March 2009
Mersi.
Solutia pe care ne-o prezinta economia la ora actuala e ca fieraria se transporta cu camionul, barja, trenul etc.
Saturday, 21 March 2009
Rămân în gând cu o "găselniţă" excelentă - "E mana cereasca, inactivitatea inutililor"... Domnule, bun blog!
Saturday, 21 March 2009
Nu ca ar avea importanta, calculul ii eronat (o fost exclusa manopera incarcat-descarcat), pilda in schimb imi pare buna. La fel cum imi pare ca omul nu avea cum sa transporte in alt mod fierul, nu porneste nimeni autoutilitara (camionul nici pe atat) pentru a transporta 200kg fier vechi 2-3km, in conditiile in care mai pierde destul de mult timp asteptand sa fie incarcat si descarcat. Eventual, porneste daca nu e platit la km. Caz in care omul cu carutul ar fi trebuit sa aiba ceva bani, sa gaseasca transportatorul dispus sa-i presteze...
Uf, ce dor mi s-o facut de Cluj.
Monday, 23 March 2009
E mai bine sa munceasca , pentru ca astia care nu fac nimica , ajung sa fie plini de idei si sa vrea si un spor de lene , iar la un moment dat , nu ar fi de mirare sa ceara si un spor de vechime in lenevie ! :P
Saturday, 20 March 2010
Tind sa nu fiu de acord. ok, poate amaritul ala incurca circulatia si incurca lumea, dar sa il pui pe ajutor social.. ce va face amaritul toata ziua? asa macar stie ce face, are cu ce isi ocupa mintea, pe ce cheltui energia. are de carat 200 de kile de fiare sus in deal. seara cind se culca se gindeste la ce a facut in ziua care a trecut.. a carat 200 de kile de fiare, de 2 ori in sus si odata in jos. a scos 20 de centi, 20 de dolari, e mai putin important. pune-l tu pe ala pe ajutor social si sa vezi cum se apuca de un al doilea job.. cersind ca sa ma scoata un ban. si asa are timp.
apoi.. cu traficu. domne, nu e voie pe strada cu magaoaia dupa tine. pe trotuar, pe linga el, pe strazi din dos. hai pa.
Saturday, 20 March 2010
@Cristian Lisandru Noi sa fim sanatosi.
@sorin Da, pe de cealalta parte, nu exista nici rationalitatea economica de-a transporta fierul cate 2-3 kilometri de ici colo, caz doar nu-s mine de fier si topitorii tot la a doua poarta, ca la 1700. Deci problema este ceva mai profunda, nu se opreste la inutilitatea personala a acestui reprezentant al inutilitatii agregate. El doar o exemplifica.
@romania inedit Poate se apuca sa invete ceva, horrible dictu.
@costin Cum ziceam si la ri, poate se apuca sa invete ceva! Sa faca ceva util! Nu-i voie ? Nu-i posibil ?
Saturday, 20 March 2010
e, da' e improbabil. nu atit pus pe protectie sociala cit poate luat de guler si bagat la un curs, scoala, ceva
Saturday, 20 March 2010
Americanii au niste sisteme de charity unde-i obliga sa stea la slujba (religioasa adica). Aia-i prostie, da' zic, daca i-ai obliga sa urmeze cursuri ? Ai ajutor de somaj 3 saptamani daca nu mergi la scoala, sau 6 luni daca mergi. Asa ceva.
Tuesday, 3 August 2010
Am senzatia ca omul acela n-ar fi fost atat de interesat de ce bani adunau cei de stateau dupa el ca sa se dea la o parte. Solutia nu sta in a oferi oamenilor bani ca sa scapi de ei, ci in a le oferi posibilitatea/branciul de a-si gasi un scop mai util decat au reusit de capul lor pana atunci.
Tuesday, 3 August 2010
Cine are timp sa bata toate sclavele de pe lumea asta, Diana draga ? Cere mult timp, si multa rabdare, resurse deja pe sponci, dar nu din partea oricui, ci din partea alor mai lipsiti de ele.
Daca de maine am ajunge la concluzia ca fiecare student are nevoie de un profesor doar pentru el, 16 ore pe zi, 4 ani de facultate ? Daca de poimaine am observa ca poate 1 din 100 profesori pe stil vechi sunt capabili sa fie profesori pe stil nou ? Pai de unde s-ajunga asa ceva la toata lumea ?!
Monday, 15 August 2011
la toti astia de mai sus, daca voi ati fi in situatia de a fi asistati social de catre stat, mai mult sau mai putin obligatoriu, pe recomandarea ca d'le analize la cap etc etc, ati fi de acord?
hai pe bune, care ar putea sa se simta bine stiind ca a fost scos din sistem si este platit ca sa nu intre la loc, stricandu-l?!
Monday, 15 August 2011
Constientizarea problemei e primul pas in directia rezolvarii ei. Iti pui la un final problema, "Dom'le, poate ca m-am mintit ca io am idei, opinii, chestii, poate ca-s mai prost ca aia de 16 ani. Oare ce-ar trebui sa fac ca sa nu mai fiu asa de prost ?"