Ochiul meu si mana mea.
Ochiul meu si mana mea sunt ale mele, si imi apartin mie, in mod absolut si inalienabil. Ele nu sunt, si nu vor fi, cat traiesc, nici ale poporului roman, nici ale statului roman, nici ale guvernului roman, ci ale mele, proprii si personale. Iar cand nu mai traiesc, vor fi ale viermilor, ca lor li le las.
Creerea unor reprezentari ale lor este strict la latitudinea mea, si felul in care asemenea reprezentari, odata create, sunt folosite este strict la dispozitia mea. Eu decid. Nici poporul roman, nici statul roman, si nici guvernul roman nu au dreptul ori caderea sa reglementeze obligativitatea creerii ori folosirii reprezentarilor ochiului meu sau mainii mele.
Inteleg ca diverse persoane, gasindu-se intr-o oarecare stare de confuzie mentala, nu reusesc sa perceapa nici diferenta de proprietate explicata mai sus, nici faptul ca ele nu reprezinta nimic de vre-o importanta oarecare, in raport cu poporul, ori cu statul roman.
Le transmit pe aceasta cale ca nu am nici o intentie sa ingadui, lor sau oricaror altor prostalai de-aceeasi idee, incalcarea drepturilor mele fundamentale, ci din contra, intentionez sa ma apar, rezervandu-mi pentru asta intregul arsenal al mijloacelor posibile, de la justitie la bombe, si le sugerez, tot pe aceasta cale, ca va iesi mult mai ieftin sa-si caute de treaba.
Nu se poate exprima ideea mai clar de-atat in limba romana. Daca n-or priceput, inseamna ca nu pricep de vorba buna.
Monday, 23 March 2009
Ar trebui să priceapă, fiindcă mai clar de atât nu se poate. Dar unii nu înţeleg nimic nici dacă le dai mură în gură...
Monday, 23 March 2009
un link cu intriga?
Monday, 23 March 2009
De exemplu http://victor-roncea.blogspot.com/2009/03/s-transat-romanii-vor-fi-obligati-sa.html
Monday, 23 March 2009
Sa ne fie cu iertare, boierule, dar eu tot nu inteleg!
:-)
Monday, 23 March 2009
E cam nasoala treaba !
Monday, 23 March 2009
dapoi eu nu înţeleg de ce exact oamenii bisericii protestează la auzul acestei veşti?
pe toate blogurile creştine de care am dat, subiectul cu noiile cărţi de identitate este tratat. ei zic: vrei să fii o vacă? eu le-am răspuns: dacă nu aleg să fiu vacă, ajung să fiu miel! :)
astăzi aproape oricine poate afla cam orice despre oricine. cu invenţiile respective aplicate, doar s-ar reduce timpul şi piedicile de acces la date. acum, eu mă gândesc că invenţia respectivă poate fi folosită în avantajul consumatorului. tu să poţi decide ca şi consumator dacă vrei sau nu să primeşti reclame şi dacă da ce reclame să primeşti şi de la cine. de asemena bazele de date largi obţinute vor putea aplicate pentru a se realiza noi produse care să satisfacă mai eficient nevoile consumatorilor.
acum no, nu zic că nu există riscul de idocracy(filmul), dar întrebarea rămâne: suntem mulţumiţi de cum arata lumea acum? libertate sau securitate?
Monday, 23 March 2009
Raspunsul meu e foarte simplu : ce-mi apartine mie nu va fi administrat de altii.
Monday, 23 March 2009
societatea îţi dă doar iluzia că nu eşti administrat(împreună cu tot ceea ce îţi aparţine). eu zic, dacă tot e aşa, de ce să nu o facă pe faţă? măcar să nu se ascundă după forme şi legi!
Monday, 23 March 2009
Nu-mi da nici un ast fel de iluzie. Libertatea mea e un fapt, pe care intentionez sa-l apar.
Libertatea altora este, bineanteles, un fapt sau o iluzie, pe care intentioneaza sau nu sa le apere sau sa le ignore, respectiv.
Monday, 23 March 2009
lol
păi, tocmai că nu eşti liber. eşti supus propagandei sociale de mic, înveţi tot ceea ce vor ei să înveţi şi cum vor ei! să exemplific: dacă ei zic că asta e verde, atunci asta e verde. pe alt plan: dacă ei zic că tu te tragi din daci şi romani, te tragi din daci şi romani. dacă, însă te revolţi şi vrei să îţi formezi noi valori sociale, sistemul te elimină. la şcoală începi să promovezi ideea ultimului om? bun, note proaste, te lasă repetent, au ei grijă să te facă să gândeşti cum vor ei! nu vrei verde, vrei roşu? bun, te trec laolaltă cu daltoniştii...
o să fii liber în momentul în care o să trăieşti doar din ce produci tu, fără să suferi influenţe exterioare, un fel de individualism dus la exrem.
Monday, 23 March 2009
S-o luam pe puncte :
1. Eu vorbesc mai multe limbi. Verde, green, verde (adica-n spaniola), vert, care-o fi, pluralitatea lor imi ingaduie distanta de la care sa le privesc drept ceea ce sunt. Semne si conventii. De-asta e si indicat sa vorbesti (daca poti, sa traiesti) in mai multe limbi.
2. Ei pot spune ce vor, eu studiez independent, si-mi formez ideile si opiniile dupa metode proprii. Nu cred sa ma fi interesat veci pururi afirmatiile apodictice ale nimanui, nici macar in scoala generala.
3. Am format valori si sisteme de valori sociale in mod repetat, sistemul a incercat, bineanteles, sa se conserve, si-a luat-o in barba si s-a adaptat. Chiar nu ma agita problema ca vezi doamne "sistemul" are vre-o putere. E cam la fel de periculos ca o balena oarba pe uscat. Cat timp nu te duci sa i te pui in gura, poti s-o transezi si s-o vinzi in pilaf, cu portia.
4. Unii, putini, au incercat. N-au reusit. Cei mai multi n-au indraznit. Ne-am despartit prieteni, banui ca din motive similare punctului 3
5. Si ?
Monday, 23 March 2009
îmi place ce zici!
cheia spre o astfel de gândire e să încerci şi să studiezi cât mai multe şi să încerci cât mai multe puncte de opinie!
Monday, 23 March 2009
problema identităţii e că ajunge să subjuge individul. subjugarea şi controlul total se înfăptuiesc, evident, pe filieră tehnologică. între a purta un nume şi a fi complet codat nu e decât o diferenţă de mijloace folosite. identitatea e un mijloc de constrângere socială, iar constrângerea nu trebuie să fie neapărat violentă - oamenii se supun, în cele din urmă, de bună voie, de dragul unor avantaje imediate. servitutea voluntară e o formă de cumpărare a libertăţii. libertatea şi identitatea sunt chestiuni principial incompatibile.
problema nu e că ce aparţine individului va fi administrat de alţii, căci doar imaginea (identitatea) individului e utilizată în scop administrativ. ceea ce e cu adevărat revoltător e că, de fapt, fiecare individ se vede (şi se simte) relegat de propria identitate, despre care are nesăbuinţa a crede că îl reprezintă.
cu ceva vreme în urmă, oamenii erau speriaţi de fotografie şi de film, considerându-le tehnici diavoleşti, pentru că numai diavolul are puterea de a-ţi lua, literalmente faţa. (de asta dracul nici nu apare în oglindă - pentru că nu are o faţă proprie, ci întotdeauna una de împrumut.) nişte ţigani lăutari erau, cu multă vreme în urmă, îngroziţi de faptul că cineva le înregistra (şi multiplica) muzica - li se părea că li se fură sufletul şi că ei, ca muzicanţi, îşi pierd rostul pe lume. eh, până la urmă, câteva bancnote, acolo, trebuie să fi rezolvat problema :)
Monday, 23 March 2009
Tocmai pe asta se si constituie rezistenta in fata opresiunii organizate : derivatele individului, inclusiv imaginea lui, sunt administrate de el, nu de stat.
Tiganilor li se poate inregistra muzica, dar ei decid unde si cum, si cum vor fi folosite inregistrarile respective, daca vor fi folosite.
Monday, 23 March 2009
dacă ar fi aşa, atunci ar trebui să ne putem schimba numele, vârsta, sexul sau starea civilă după bunul plac (toate fiind elemente ale identităţii) - însă chiar dacă asta ar fi posibil printr-o simplă declaraţie, tot am fi obligaţi să ne anunţăm cumva schimbarea de identitate şi deci tot statul ne-ar administra imaginea. însăşi ideea de stat impune individului să nu-şi aparţină, ci să fie o rotiţă într-un sistem. că deja rotiţele au luat-o rana şi că le vrem ceva mai potolite e cu totul altceva - nu schimbă esenţa dependenţei noastre de sistem, ci doar forma acesteia.
nu ne compensează nimeni pentru faptul că suntem fotografiaţi pentru buletin sau paşaport - din contră, mai şi plătim o taxă! cât despre "drepturile de autor", riscând să supăr pe cei care fac bani din asta, cred că sunt pur şi simplu o inepţie liber consimţită.
dacă mai înţeleg, deşi fără să accept, mâna forte a statului în ceea ce priveşte administrarea identităţii cetăţenilor, chestiunea drepturilor de autor îmi pare de-o mârşăvie fără seamăn, pentru că împinge fenomenul reificării dincolo chiar de limita logicii şi a bunului simţ, obiectivând nu numai munca în sine (reducând-o la rezultatele ei cuantificabile), ci tocmai capacitatea creatoare a omului (care devine astfel amanetată pe termen lung). chipurile, creatorul de valori - spre deosebire de muncitorul de rând - are dreptul la o compensaţie cvasi-perpetuă a creativităţii sale (împărţită, ce-i drept, cu administratorii ei de drept - cei care se ocupă de punerea în valoare a... valorii, e.g., case de producţie, edituri, etc).
acu', dacă tot m-am stârnit, de ce să nu ia şi profesorii "drept de autor" pe generaţiile de elevi şi studenţi care le-au trecut prin mână, sau medicii după pacienţii cărora le-au redat sănătatea, sau chiar şi măturătorul de stradă pentru că munca lui e în permanenţă batjocorită şi călcată (la propriu!) în picioare. mi se pare prea de tot - ca un fel de "preţ al preţului" îndesat pe gâtul consumatorului.
Tuesday, 24 March 2009
Probabil ca trec printr-o perioada blonda si ca mai sint si incapatinat pe deasupra. N-ar putea totusi sa imi explice si mie cineva, asa, pe intelesul meu, despre ce e vorba aici? Unde-i problema de fapt? Asta tinind seama ca singurele informatii pe care le am despre asta sint (1) ca se intimpla ceva, nu stiu ce, cu pasapoarte si date biometrice si (2) mama imi spune la telefon ca biserica protesteaza impotriva numarului 666. (Si chiar nu stiu daca va puteti imagina ce senzatie de urmuz am!) Deci, clar si sistematic: ...?
Tuesday, 24 March 2009
@grid : Dupa rationamentul tau, a avea in proprietate "cu adevarat" un petec de pamant ar insemna sa poti sa-l schimbi din munte in desert si pe urma in lac si inapoi in deal dupa bunul plac. Nu-i asa. Datele sunt date dinainte, folosirea lor e apanajul proprietarului.
Analogia cu fotografia nu-mi pare ca rezolva nimic. Dupa acelasi rationament, daca permit cuiva sa-mi survoleze pamantul in avion, inseamna ca implicit ii permit si sa se cace pe el ? Nu.
Mai departe, sunt absolut de acord cu tot ce spui. Problema e lipsa alternativei. Asa incat, ne vom multumi cu raul cel mai mic.
@Pinochio : Tehnologia RFID este urmatoarea chestie :
Fie o antena pasiva, legata la un circuit. Prin fenomenul de inductie electromagnetica, antena pasiva aflata intr-un camp electric induce un curent in circuit, care induce inapoi un camp electric secundar. Se pot construi diverse circuite, asa incat fiecare sa emita modulatii distincte pe post de camp electric secundar. Rezultatul net fiind un set de obiecte care, aflate in campul electric al unei antene active date, emit o diversitate de campuri specifice, care pot fi apoi masurate pentru a identifica fiecare obiect din set.
In principiu, tehnologia are aplicatii industriale importante, spre exemplu, intr-un depozit de lazi indentice, se poate identifica de la distanta si cu precizie lada de care avem nevoie.
Problema cu aplicarea aceleiasi tehnologii la instrumentele de identitate este ca, in loc sa se foloseasca reprezentari numerice aleatorii, se folosesc reprezentari numerice formate din insasi datele persoanei identificate. Asa incat, orice binevoitor, plimbandu-se pe strada cu o antena activa si un cititor (a le construi e o problema triviala de electronica) poate obtine date complete despre orice trecator, date pe care probabil trecatorul nu intentiona sa le impartaseasca, neaparat.
Fundamental, dreptul cetateanului la anonimat (nici chiar in Romania forta publica nu are dreptul sa legitimeze pe oricine oricand), dreptul omului la identitate, dreptul omului la propria imagine, si diverse alte imunitati consfiintite de un mileniu si mai bine de practica politica si juridica sunt incalcate cu o nesimtire si o incultura demna de o turma de oi si ciobanii lor.
Tuesday, 24 March 2009
Merci. Aplicatia tehnologiei o inteleg acum. Si aplicatia teologiei? Era si ea pe undeva.
Tuesday, 24 March 2009
A, da. Exista teoria asta oarecum ciudata in legatura cu codurile de bare.
In mod intamplator (cred), in codurile de bare, numarul 6 e reprezentat ca doua linii de grosime egala, paralele si echidistante fata de marginile celulei. Printr-o coincidenta (cred), cei trei separatori, anume marginile codului si separatorul dintre cele doua grupuri, sunt TOT doua linii, tot de aceeasi grosime, si tot echidistante fata de margini, atat ca ceva mai lungi.
Ideea s-a format atunci ca orice cod de bare contine numarul 666, de fapt in formatul 6xxxxx6xxxxx6. Ai aici o imagine care ilustreaza ideea : http://blogs.sundaymercury.net/thegrassyknoll/barcode666.jpg
Afirmatia nu este intru totul exacta, cel putin pentru motivul ca exista mai multe formate pentru coduri de bare, din care teoria de mai sus se aplica doar unora.
Nu exista vre-o legatura intre chestia asta si RFID, alta decat simplitatea mentala a oamenilor (care simplitate, intamplator si din pacate, da o buna scuza relelor intentii sa se puna intr-o lumina buna pe care n-o merita)
Tuesday, 24 March 2009
"Asa incat, orice binevoitor, plimbandu-se pe strada cu o antena activa si un cititor (a le construi e o problema triviala de electronica) poate obtine date complete despre orice trecator, date pe care probabil trecatorul nu intentiona sa le impartaseasca, neaparat."
nu cred că sunt chiar aşa uşor de ansamblat/construit.
bănuiesc că se poate aplica cumva tehnologia astfel încât să împace şi capra şi varza. oricum , din câte înţeleg eu, românia e pilotul de încercare. deşi, cred că cei care au gândit treaba asta, ar schimba cu ochii închişi cobaiul, date fiind toate protestele ăstea împotriva lui 666, care au avut loc. :)
Tuesday, 24 March 2009
Apoi fanita dragoste, daca tu nu crezi nu inseamna ca nu sunt. Daca-i pana acolo, un laptop ti se pare usor de asamblat/construit ? Ca uite ca se asambleaza/construiesc milioane in fiecare luna.
S-ar putea, in principiu, daca ar folosi numere aleatorii.
Tuesday, 24 March 2009
îmi pare bine că ai subliniat faptul că identitatea se bazează pe ideea de proprietate. păi dacă nu pot să-mi aleg locul şi data naşterii, sexul şi numele, atunci înseamnă că ori ele nu sunt proprietatea mea, ori sunt un fel de "proprietate" deosebită de tot ce înţelegem prin proprietate. dacă ceva e al meu, se înţelege că pot scăpa de el după bunul plac, or felul cum arăt nu pare a se putea desprinde de mine.
tocmai aici e problema - proprietatea în sens juridic vine să emuleze (deci să înlocuiască) proprietatea naturală, legile se pun contra dreptului natural şi individul social e doar o parodie a omului liber, identitatea sa ţinându-i locul de fapt şi de drept. aceste constatări nu pot fi baza nici unui soi de revolte sau revoluţii, decât poate în gândire, pentru că aceste lucruri s-au născut (mai bine zis, au fost inventate) cu scopul de a îngrădi dreptul omului la revoltă, orice act de rebeliune împotriva lor venind să le întărească acestora legitimitatea.
în altă ordine de idei - nu cred că se pune (încă) problema citirii la distanţă a identităţii. din câte am înţeles eu, nu e vorba de nici un "c(h)ip" de memorie cu proprietăţi de radiofrecvenţă, ci doar de stocarea unor date (de identitate) şi a unor imagini (faţă, amprente, +/- iris) în format digital - probabil pe suport magnetic. ca să poată fi citite de la distanţă, circuitul de radiofrecvenţă care ar adăposti datele cu pricina ar trebui alimentat de la o baterie, or nu cred că e cazul. ori va fi o cartela magnetică clasică, ori una cu SIM - ambele neputând i citite decât ăn momentul introducerii lor într-un dispozitiv de citire.
Tuesday, 24 March 2009
Aha, multumesc pentru explicatii. Daca-mi dati voie, toata chestia mi se pare o furtuna intr-un pahar cu apa -- nu lipsita de un anumit humor totusi.
Tuesday, 24 March 2009
@Grid : E alimentat de o antena pasiva.
@Pinochio : Mie imi pare o chestie destul de serioasa.
Tuesday, 24 March 2009
se zvoneşte că vor să-i pună o minibaterie nucleară :)
anyway, uite o ştire despre avatarurile identităţii:
http://news.yahoo.com/s/ap/20090324/ap_on_re_us/naming_jane_doe
Tuesday, 24 March 2009
dacă e după cum spune mircea, mă gândesc că situaţia cu buletinele este oarceum asemănătoare cu cea de pe zelist cu comentariile. mai nou, oricine poate să vadă pe unde am comentat în blogosferă şi ce. ori, mie unia nu îmi comvine asta!
vouă?
Tuesday, 24 March 2009
Pai de ce sa nu vada ?
Tuesday, 24 March 2009
păi, poate vreau să ţin pentru mine unde comentez şi ce, ca să nu îmi poată creiona oricine un profil virtual. exact cum ar proceda companiile de retail în cazul în care eu aş utiliza tehnologia rfid în felull în care este descrisă în textul de la primul link.
Tuesday, 24 March 2009
Pai, daca vrei sa tii pentru tine nu pui link si gata, e secret, nu ?
Tuesday, 24 March 2009
soluţia o ştiu, dar nu asta doream să sublinez, ci similaritatea între proiectele respective.
cât timp îţi asumi o identiate răspunzi de ceea ce faci, aşa ar fi normal, nu? sau, nu?
în viitor, cu chipuri biometrice implantate peste tot şi cu camere de supraveghere montate iaraşi peste tot, societatea se va transforma sub umbra unui bizar stil orwellian. securitatea evident, ar creşte, în sensul în care vor fi mai puţine crime, violuri şi alte infracţiuni(făptaşii vor fi prinşi rapid), dar... dar cei care sunt la putere şi conduc lumea vor putea transforma şi forma după bunul lor plac. cine nu se supune ca şi sclav este marginalizat rapid(cum prezintă filmele cu teoria conspiraţiei). va fi infinit mult mai greu de înfăptuit o revoluţie(poţi fi identificat rapid dacă ai fost printre manifestanţi).
dacă fac un bilanţ, cu ce pierdem şi ce câştigăm, noi, ca şi societate, ajung rapid la concluzia ta! fără chipuri biometrice! :D
securitatea se poate obţine şi prin alte metode!
Tuesday, 24 March 2009
E totusi o diferenta.
Daca tu faci un comentariu, tu folosesti un instrument pus la dispozitia ta de proprietarul lui. Acesta poate sa decida sa te numere, ca parte a folosirii, si tu poti sa decizi sa-l folosesti sau nu. Pentru ca tu esti al tau, si instrumentul este al lui.
Pe partea cu cipurile, situatia nu-i similara, statul pe de o parte ma constrange sa folosesc un instrument anumit, si pe urma, ca parte a folosirii, sa ma numere. Asta nu-i permis. Daca fac buletine cu cip pentru cine vrea, si buletine fara pentru cine vrea, e in regula. Daca nu, e un abuz (intolerabil).
Tuesday, 24 March 2009
aşa văd şi eu soluţia. să se poată alege. dacă se va dovedi o soluţie avantajoasă pentru consumator, buletinul cu cip, tot mai mulţi vor opta pentru el. dacă în schimb se va dovedi un eşec, atunci proiectul va muri.
însă, cine a gândit problema se pare că a gândit românia ca şi pilotul de încercare.
Tuesday, 24 March 2009
Pina la urma e vorba de curajul de a spune nu, mi se pare mie. La nivel individual ca si la nivel politic pragul este destul de ridicat. Polonia parca a spus de citeva ori nu in EU. No, si ce s-a intimplat, a patit ceva?
Tuesday, 24 March 2009
N-a patit nimic, si cum explicam si cu balena&pilaful mai sus, nici nu-s sanse.
Pe de cealalta parte, nu conteaza ce patesti, nu-i pe patite, conteaza cine esti.
Si tocmai despre asta e acest post. Eu spun nu.
Tuesday, 24 March 2009
poti sa spui nu si asa:
http://www.walletadvice.com/58/wallet-with-rfid-protection-great-for-fathers/
sau si mai bine, profita de pe urma lor. apuca'te sa importi portofelele astea. e win-win, ei nu'ti citesc datele, tu faci o padure de bani.
nu?
Wednesday, 25 March 2009
:-) Romaneasca metoda... :-)
Recunosc ca si eu ma gindeam la asa ceva. Mai vestic: Britanicii nu au carti de identitate, au numai pasaport si il folosesc evident numai cind pleaca in strainatate -- deci nu il au mereu la ei. Probabil ca nici rfid-urile, cind or ajunge alea si acolo.
Wednesday, 25 March 2009
@andix : Paractic orice foaie metalica impamantata functioneaza la fel de bine, pe principiul custii lui Faraday.
@Pinochio : Motivul pentru care nici britanicii, nici americanii (din SU) nu au carti de identitate tine tocmai de legile celea de care discutam, care pe sistemul civil au fost violate grandios de napoleon, dar pe sistemul comun au rezistat pana azi, oarecum.
Thursday, 26 March 2009
eu cred că motivul pentru care britanicii şi us-tării nu au carţi de identitate, este faptul că ei sunt cetăţeni de categoria a întâi a lumii, iar noi, sclavii lor în producţie şi consum suntem cetăţeni de gradul 2. :D
oricum nu ştiam că de la napoleon vine. o să mă documentez.
Thursday, 26 March 2009
Nici vorba, auzi ce idee.
Monday, 30 March 2009
Imi pare de la sine inteles ca in momentul actual Statul are o multime de informatii despre fiecare cetatean pe care-l "pastoreste". De la date de identitate (nume, stare civila, inaltime, etc.) pina la adresa curenta, venituri declarate, etc. Poate ca informatiile astea nu sunt neaparat bine integrate (i.e. un departament di nu-sh-ce minister stie unele chestii, altul de pe altundeva stie altele, etc.), insa ele exista si sunt in afara controlului "subiectului" (i.e. a individului in cauza).
Intrebarea mea ar fi: ar trebuie ca individul (spre deosebire de Stat, cum e acum) sa controleze accesul la aceste informatii?
Caci daca votezi in favoarea individului (cum as fi eu tentat s-o fac) ar aparea imediat intrebarea: si cum fras se poate implementa un astfel de sistem?
Iar daca votezi in favoarea Statului, atunci cum difera in mod esential adaugarea datelor privind ochiul tau si mina ta, la toate cele care deja sunt gestionate de altcineva decit de tine?
Okay, inteleg ca o diferenta ar fi faptul ca mina ta si ochiul tau se-ntimpla sa nu le poti schimba (decit daca te cheama Tom Cruise si joci intr-o productie marca Spielberg), si deci atita timp cit cineva iti poate lua amprenta sau scana retina (lucruri pe care le poate face, cind te are in "posesie" -- cu sau fara acceptul tau), poate implicit obtine "cheia" pe baza careia poate gasi apoi alte date asociate profilului tau in nenumarate baze de date dispersate-n jde mii de locuri si-nstitutii. Asta in comparatie cu modelul actual, cind daca nu obtine CNP-ul sau alt id numeric aleator asignat, implicit lipseste "cheia" de cautare in muntii de informatie din temutele baze de date. (Desi... cu oaresice software specializat, timp la dispozitie, si asumarea unei marje de eroare, ar trebui sa se poata face cautarea prin date printr-un "matching" intre o poza instantanee si cele pe care le ai pe pasaport, buletin si permis de conducere, astea din urma fiind --cel putin teoretic-- deja atasate profilului tau gestionat de "Big Brother".)
Deci, lasind la o parte diferenta din precedentul paragraf, ar mai fi si altele demne de remarcat?
Monday, 30 March 2009
Individul controleaza accesul la aceste informatii. Lista drepturilor cetateanului e destul de lunga, iar statul (de unde majuscula apropo ? :p) nu are dreptul sa tina decat anumite informatii in anumite conditii, si sa le foloseasca doar in anumite moduri, are obligatia sa distruga restul, sunt numeroase protectii. Cred ca opinia asta despre un stat puternic si "informat" vine mai mult din spaimele subconstientului/experienta comunismului decat din cunoasterea starii de fapt in Romania anului 2009.
Sistemul e gata implementat, apropo.
Si da, e o diferenta de principiu, pe care o eludezi abordand chestiunea foarte plat-practicist. E vre-o diferenta intre "doua curve", avand in vedere ca ambele "sunt curve", si respectiv intre "o curva" si "o femeie", avand in vedere ca ambele-si duc vulva cu ele peste tot ?
Monday, 30 March 2009
Eu nu sunt atit de convins ca individul controleaza accesul la aceste informatii. Bunaoara, cum poti sa stii cine si cind ti-a accesat profilul din baza de date gestionata de Evidenta Populatiei (sau cum i-o mai fi zicind la departamentul responsabil cu emiterea de certificate de nastere si buletine)? Nu cred ca poti sa stii (dar admit ca s-ar putea sa ma-nsel).
Imi pare ca garantia privind confidentialitatea acestor date prea se bazeaza pe niste declaratii de intentii (aka legi :-)) afisate de cei care le colecteaza. Daca genul asta de garantii te linistesc, atunci nu trebuie decit o lege care sa zica ca plimbatu' cu antena activa si cititoru' de date personale pe strada este strict interzis si se pedepseste cu trei'jde lovituri de bici in piata publica. (Aceeasi lege ar urma sa consfinteasca si garanteze dreptul inalienabil al Statului-cu-s-mic de a detine astfel de divaisuri si a le folosi in orice conditii considerate necesare intru mai buna protejare a "boborului".)
In opinia mea, "simplul cetatean" nu are idee ce se-ntimpla cu datele care il privesc. De la accesarea lor de catre servicii a caror activitate este in mod voit (si legal) tinuta secret, pina la accesari neautorizate posibile in virtutea incompetentei sau micilor interese private ale celor platiti sa vegheze la confidentialitatea lor -- orice e posibil. O data ce informatii personale ajung sa fie stocate pe un computer la care nu esti tu cel care controleaza butonul de pornire/oprire, se cheama ca ai pierdut controlul lor.
Revenind, daca ai incredere in "sistem" ca-ti garanteaza confidentialitatea datelor pe care deja le gestioneaza, de ce n-ai avea aceeasi incredere ca ar face-o si cu datele suplimentare pe care le solicita acum?
(In caz ca nu reiese din cele scrise pin-acum, si eu as vota impotriva folosirii datelor biometrice pe documente de identitate. La fel cum as vota impotriva existentei buletinului de identitate, bunaoara.)
ps/ Dupa cum inteleg eu treaba, diferenta dintre "o curva" si "o femeie" consta in modul in care cele doua aleg sa-si faca publicitate vulvei din dotare. Eventual cuplat cu accesul (posibililor doritori) la numitul organ. Da' altfel, nu-s chiar sigur ca am inteles ce vroiai sa spui cu paralela asta...
Monday, 30 March 2009
Nu e vorba daca am sau nu am incredere. E vorba ca pe astea nu le dau, si nu are cine sa mi le ceara, in drept. Asta-i cam tot.
Comparatia incerca sa-ti aduca in fata ca exista diferente fundamentale (ca de exemplu asta de mai sus) care schimba lucrurile in mod to fundamental, chiar daca aparent s-ar putea sustine ca exista similaritati.