O problema de perspectiva

Thursday, 20 August, Year 1 d.Tr. | Author: Mircea Popescu

In Romania salariul minim pe cap de furajata cetatean este undeva in zona 600-1000 de lei. 2-300 de dolari, adica. Functie de ce scoala are angajatul. Salariul mediu e ceva mai marisor, pe la 1500-1700 de lei. Adica pe la 500 de dolari. Astea, bineanteles, sunt numerele vechi, numerele 2008, numerele dinaintea crizei.

In Pittsburgh de exemplu, sau in San Bernardino, venitul minim pe cap de furajata cetatean locuitor este undeva la 2-300-500 de dolari, sub forma de ajutoare dintre cele mai diverse de la guvernul federal, municipalitate si grupuri mai mult sau mai putin religioase, mai mult sau mai putin manipulatorii, mai mult sau mai putin private ori bine intentionate. Venitul, nu salariul, pentru ca furajata medie nu munceste.

Furajata medie sta ziua in amiaza mare in drum si se uita cu ura la trecatori. Furajata medie canta despre cat de rau ii merge in lumea care apartine altora, se mai scarma in cur, mai danseaza, mai miroase degetul, mai vandalizeaza o proprietate (a altuia). Furajata medie e nemultumita, desocializata, needucata si needucabila, mai ales din alegere proprie, preferand sa traiasca in turma, sa miste in turma, si sa se izideasca ontologic in nimicurile cele mai rizibile. Asta, in Pittsburgh. Sau San Bernardino.

In Timisoara, sau Iasi, sau Sighisoara, furajata medie lucreaza de dimineata pana seara, duce copiii in parc, ii aduce de la scoala, isi repara gardul, isi ingrijeste masina, incepe cate o mica afacere, umbla, se zbate si se agita.

Laptele costa ceva mai mult in Timisoara decat in Pittsburgh, benzina costa ceva mai mult in Sighisoara decat in San Bernardino. Milionul de dolari se face cu siguranta mai usor la Bucuresti decat la Washington, de catre smecheri locali cu cinci sau sase clase sub ca nivel de smecherie, dar tot pe spinarea acelorasi anonimi "cetateni". Si totusi, unele furajate muncesc si celelalte furajate se plang. Pe astia care muncesc taxele si impozitele sunt mai mari, preturile sunt mai mari in mod absolut, serviciile sunt mai proaste, sansele mai putine.

Totul e o chestiune de perspectiva. Din ceva motiv, romanul mediu oprimat de guvernul Romaniei, de corporatiile care au reusit sa distruga fermele odata cu ele sa creasca preturile cu 1500-2500% intr-o decada sau doua (din nou, in termeni reali, excluzand inflatia), de tot soiul de smecherasi si baronasi locali simte cumva, nu-i clar cum si de ce, ca Romania e si a lui, ca are si el o particica de-acolo, ca-i acasa. Asa ca pune mana si curata trotuarul, vopseste pomii cu var, plateste impozitele si mananca o saptamana dintr-un blid de fasole.

Americanul mediu, sprijinit de guvernul federal si de consiliul local, beneficiar a nenumarate programe de ajutor dintre cele mai diverse, cu o basculanta de burse si programe de sustinere gata mai-mai sa-i cada in cap daca doar se apropie de-o carte de scoala, simte ca SUA nu-i a lui, ca n-are nici o particica niciunde, si se pisa pe tot ce-i in jurul lui, chiar si pe robinetul de unde maine va fi silit sa bea apa, ca altu' nu-i.

Ei, asta este "greaua mostenire", cel mai mare capital cu care regimul lui Nicolae Ceausescu si al antecesorilor lui i-a inzestrat pe politrucii de toate felurile. Uzinele, fabricile, reteaua hidro, tehnologia cata era, contracte internationale, toate astea sunt nimic comparate cu adevarata valoare a douaji si mai bine de milioane de fraieri in cel mai absolut mod cu putinta. Alea-s gata, vandute, imprasitiate, n-o mai ramas aproape nimic, dar populatia e tot aici, tot naiva, tot buna de supt.

Si evolutia va fi, evident si ineluctabil, dinspre naivitatea prosteasca de la Sighisoara, inspre neincrederea inraita din San Bernardino. Ca din orice prabusire, se vor deriva niste anumite beneficii personale, cu necesitate mai mici decat costul de-a ridica apa la loc pe deal, ca motor cu eficienta supraunitara nu s-o inventat inca.

Clivajul deja incepe sa se manifeste, oamenii nu mai voteaza, presa nu mai are nimic comparabil cu un tiraj, unii, cat de cat mai destupati la cap incep sa organizeze jafuri cum scrie cartea, plecand cu un sfert de milion de lei intr-un minut si restul secunde, politistii neavand dupa 6 luni nici o pista (o performanta, apropo, la nivel global). Si asa, in inca 20 de ani vom ajunge complet si definitiv pierduti. Prea neincrezatori ca sa mai putem incerca ceva, prea saraci ca sa mai avem cu ce, o tara ratata, o Somalie, o Kenie a Europei.

Cam asta-i problema de perspectiva.

Comments feed : RSS 2.0. Leave your own comment below, or send a trackback.

14 Responses

  1. problema de perspectiva o fi... dar care-i solutia? :P

  2. Mircea Popescu`s avatar
    2
    Mircea Popescu 
    Friday, 21 August 2009

    Solutia ar fi implicarea civica.

    Mers la vot, opozitie fata de legi proaste (de la impozitul forfetar la interdictia de-a folosi parcurile), sustinerea oamenilor competenti, efort continuu si sustinut spre imbunatatire (mai ales de sine), plangeri penale contra episcopului care lua mita la Constanta si academicianului care batjocorea bugete la Bucuresti, urmate de procese, urmate de inchisoare. Chestii de-astea.

  3. mersul la vot?! pentru ce... toti sunt mana in mana si implicit niste corupti. eu chiar ma bucur ca nu suntem genul americanilor, care casca gura in pragul unui show electoral.

    daca ar candida unul ca bataiosu, poate ca m-as duce sa il votez. dar ce soarta poate avea, 'n afara de cea a lui constantinescu. sistemul e corupt si sistemul te elimina daca te pui cu el.

    cat despre restul actiunilor, vorba vine, se fac si ele. uite ce face presa, a rupt-o pe ridzi, acum o rupe pe udrea. tot din astea si la mai mare. problema e ca tribunalele sunt confiscate de putere.

    personal, cred ca voi vota, de nu se va face prea mare tam-tam imbecil inainte de alegeri. voi opta pentru unul fara sanse in primul tur, dar care sa para onest, fie el duda sau puma. apoi in turul doi voi merge sigur anti-basescu.

  4. Mircea Popescu`s avatar
    4
    Mircea Popescu 
    Friday, 21 August 2009

    Noa, oare pe unde-i articolul in care explicam ca pentru ce ? Il cauti tu sau il caut eu ?

    Tribunalele nu sunt insa confiscate de putere, e o foarte bizara impresie asta, si nu mi-o explic.

  5. "Tribunalele nu sunt insa confiscate de putere, e o foarte bizara impresie asta, si nu mi-o explic."

    amana te rog fraza aceasta pana cand o sa le vedem pe ridzi si pe udrea in spatele gratiilor. si mai apoi pe nastase si pe basescu tinandu-le companie. iar becali care sechestreaza oameni nu va mai iesi din tara. ori varul sau, impresarul care a calcat un copil pe trecerea de pietoni va infunda puscaria. si cati altii?!

    in tara aceasta basescu a promovat in 4 an non-valorile in toate institutiile statului. singura conditie? sa poarte stampila portocalie.

  6. Mircea Popescu`s avatar
    6
    Mircea Popescu 
    Friday, 21 August 2009

    Nu dar stai. O urmarire penala poate sa aiba succes sau nu dintr-o multitudine de cauze. Privind de la televizor ai putine sanse sa-ti dai seama ce s-o intamplat de fapt acolo, si care au fost cauzele ori cum au lucrat ele.

    Eu iti pot spune din experienta ca functionarii statului se tem de sistemul judecatoresc chiar mai mult decat de cel administrativ, in general vorbind, si in particular ca am reusit in mai multe randuri sa impun aparatului de stat sa faca, sau sa nu faca, prin puterea judecatoreasca. Deci, nu-i cum zici tu, in fapt, chiar daca poate parea.

  7. Faceai vorbire de regresia catre medie. Desi "calitatea vietii" nu e tocmai cuantificabila, as putea sa bag mana in foc cum ca in Romania a existat mereu o calitate mai slaba, o implicare mai mica, o lege mai greu aplicata, si in principiu o guvernare de forma. Cam de pe la inceputurile natiunii asteia.

    Tu zici de efort continuu si de tot ce implica asta. Brucan spunea ca sunt necesari 20 de ani Romaniei pentru a intra pe calea corecta, un termen care taman la anu' se implineste. Ambii vedeti cu ochi foarte buni fondul romanesc, un fel "ne mai trebuie doar X, Y si Z pentru a deveni mai buni". Eu as jura ca rigoarea nu ne este caracteristica, si ca oricand in urmatorii x00 ani nu vei vedea pe meleagurile astea o viata comparabila cu cea europeana - excluzand o eventuala ocupatie straina. Pentru ca, pur si simplu, tendintele nu se schimba.

    Dar, vorba ta, fiecare de si-ar face fiecare munca pentru ca macar in jurul lui sa fie mai bine si mai drepte lucrurile, si tot ar fi un inceput :)

  8. Mircea Popescu`s avatar
    8
    Mircea Popescu 
    Saturday, 22 August 2009

    Bun, si daca rigoarea nu ne este caracteristica, ce-i baiu' ? Nu se poate lumea fara x, y, z? Ce n-ai nici nu te-ajuta, da' nici de incurcat nu te incurca, uite unde i-o dus rigoarea pe nemti de doua ori in secolul XX. Ideea e ca viata nu tre' sa fie europeana sau polineziaca, ci comfortabila, si adecvata, si anume tie, traitorului. Si asta bistos se poate realiza, asa ca hai s-o realizam, fiecare siesi, si de-acolo-ncolo nici nu mai trebuie altceva.

    Da :)

  9. Mai ramane sa explicam cumde alte cateva milioane de romani se simt bine in blocuri insalubre, relatii tensionate si lipsa crasa de socializare. C'altfel ajungi sa-ti construiesti lumea proprie, fara sa te intretai cu lumi similare pe acelasi pamant numit 'home country'.

  10. Mircea Popescu`s avatar
    10
    Mircea Popescu 
    Saturday, 22 August 2009

    L'enfer, c'est l'autre & chacun est tout seul.

  11. Dan San Leandro cum e?

  12. Mircea Popescu`s avatar
    12
    Mircea Popescu 
    Sunday, 23 August 2009

    Acolo n-am fost.

  13. RedStudio`s avatar
    13
    RedStudio 
    Friday, 2 September 2011

    Traim in Romania si asta ne ocupa tot timpul :)

  1. [...] tenacitate e vizibila peste tot in filogeneza, nu-i pur si simplu o chestie care se observa in societatile umane, unde cei ce n-au si n-au avut niciodata muncesc cu sarg, iar cei ce au da' n-au destul stau si se [...]

Add your cents! »
    If this is your first comment, it will wait to be approved. This usually takes a few hours. Subsequent comments are not delayed.