Imperecherea comuna si imperecherea normala

Cand spun imperechere ma refer, in cel mai curat mod, la gasirea de parteneri pentru actul sexual. Vom margini discutia la oameni, chiar daca ea este la fel de bine aplicabila celorlalte animale cu sange cald pentru convenienta, si nu din prezumptia ca oamenii ar fi ceva structural diferit. Nu sunt, sub acest aspect.

Am sa descriu doua alternative, fara argumentatie, pentru ca nu-mi pare ca argumentatia isi are locul. Fiind un punct de alegere personala, singurul serviciu pe care inteligenta il poate aduce discutiei in spatiul public este precizia descrierii. Incercarile de argumentare pro sau contra nu pot fi, si nu sunt niciodata altceva decat incercari de manipulare si ideologism nascent, fara valoare rationala. Alegerile le face fiecare pentru sine, pe baza unei argumentatii personale, care va fi intotdeauna corecta privita subiectiv (prin definitie) si intotdeauna gresita privita "obiectiv", adica subiectiv de un subiect exterior (tot prin definitie).

I. Imperecherea romantica. Fiecare tanar care trece din stadiul infantil la maturitate sexuala (eveniment care are loc undeva in intervalul 14-16 ani, apropo) isi va gasi, pe cat posibil din cercul celorlalti tineri nascuti in acelasi an, sau daca nu in tot cazul din generatiile imediat urmatoare sau precedente, o pereche pentru activitati sexuale. Imperecherea este cu atat mai reusita cu cat varietatea este mai mica, in cazul absolut ideal cei doi se cunosc in clasele primare, se iubesc in liceu, se insoara in facultate, traiesc impreuna, unul moare si celalalt ori se sinucide, ori altfel ii pastreaza o vie memorie, batand la cap pe toata lumea iesita in cale pe tema grandioasei importante a jumatatii de pereche lipsa.

II. Imperecherea practica. Fiecare tanar care trece din stadiul infantil la maturitate sexuala isi va gasi o prima pereche pentru activitati sexuale intre indivizii adulti, de preferinta de varsta parintilor. Imperecherea este cu atat mai reusita cu cat varietatea este mai mare, in cazul absolut ideal individul imprumuta structuri complexe si rafinate de interpretare a lumii de la individul adult, pe care le altoieste pe propriile idei si preferinte, si le populeaza apoi cu experienta proprie, pe care o extrage din mediu in mod organizat si eficient, rezultand o persoana care poate reprezenta mental o multime de perspective aparent disjuncte daca nu de-a dreptul contradictorii, si cu trecerea timpului face alegeri pe baza unor reprezentari mult mai acurate a universului de rezultate posibile in viitor.

Este, cred eu, mai important pentru oricare individ sa inteleaga care-s alternativele intr-o situatie anume, decat sa afle care-i "alegerea corecta" in conformitate cu Politica Oficiala a grupului din care face parte.

Sa inchei spunand ca nici unul dintre sisteme nu este atacabil aratand spre proaste rezultate ale unor practicanti particulari, tot asa cum notiunea de ciocan nu poate fi atacabila printr-o perindare de indivizi care si-au tras una cu el in cap.