Despre proprietatea intelectuala
Sa incepem de la un exemplu.
Ma mère, quand il fut question d’avoir pour la première fois M. de Norpois à dîner, ayant exprimé le regret que le Professeur Cottard fût en voyage et qu’elle-même eût entièrement cessé de fréquenter Swann, car l’un et l’autre eussent sans doute intéressé l’ancien Ambassadeur, mon père répondit qu’un convive éminent, un savant illustre, comme Cottard, ne pouvait jamais mal faire dans un dîner, mais que Swann, avec son ostentation, avec sa manière de crier sur les toits ses moindres relations, était un vulgaire esbrouffeur que le Marquis de Norpois eût sans doute trouvé selon son expression, «puant».
Ati recunoscut, ma gandesc, prima fraza din "La umbra tinerelor fete in floare" de Marcel (Valentin-Louis-Eugène-Georges) Proust. Daca n-ati recunoscut e destul de trist, dar n-are mare impact pentru ce studiem in momentul de fata, ajunge sa stim ca mai sus e un text, si nu orice text, ci unul recunoscut, reputat, important, cu greutate culturala.
Comparati cu
Quand on parlait d'inviter pour la premiere fois Monsieur de Norpois a diner, l'epousse de mon pere exprimait son regret qu'elle-meme ne frequenterait plus Swann, et que le prof Cottard voyageait au moment, parce que les deux pouvait certainement intereser l'ancien Ambassadeur. Son reponse fut que Cottard, un convive brillant et un savant bien distingué ne pouvait pas contrevenir dans n'importe quel diner, mais que Swann, avec son affectation, avec sa maniere d'exagerer ses moindres relations etait un banal fanfaron, que le Marquis trouverait certainement, en un mot, «puant».
Al doilea text are exact acelasi sens, pentru cine il poate citi. Google, masinile de cautare in general, respectiv legea copyright-ului, si tribunalele in general nu pot citi limba franceza, cum nu pot citi de fapt nimic. Din punct de vedere practic, adica pentru Google, cat si din punct de vedere legal, adica pentru tribunal, cele doua texte sunt perfect diferite, exista intre ele cam aceeasi asemanare cat exista intre doua texte oarecare. Sunt formate din cuvinte, de exemplu.
Mie mi-a luat cam 15 minute sa-l scriu pe cel de-al doilea pe baza primului, ca mi-i franceza ruginita rau. Lui Proust i-a luat o viata sa-si scrie romanele, ce-i drept sunt mai multe volume, si a mai durat inca aproape 100 de ani, din 1919 pana astazi, pentru ca ele sa treaca testul timpului. Eu pot deci, cu cateva minute de munca, sa obtin acelasi vin, invechit o suta de ani in cele mai prestigioase pivnite din lume, pur si simplu punandu-l in alta sticla.
Asa stand lucrurile, sa nu ne miram ca in majoritatea ei vasta, productia de obiecte ideale a omenirii de azi se rezuma la ambalaje, sticle stralucitoare, tipla. Sa nu ne miram ca dintr-un copac viguros, cum era acum 100 de ani, cultura a ramas o rafie putreda, mancata de molii si goala pe dinauntru, gata sa plezneasca.
Daca intr-un sistem mai mult sau mai putin autoreglat introduci o perturbare a reglajului, sistemul se va re-echilibra functie de perturbare. Daca in organismul cultural, asa cum se gasea el la sfarsitul anilor 1800 ne-am gasit sa injectam ideea ca ambalajul, si numai ambalajul conteaza, rezultatul, un ocean de ambalaje goale in care stam sa ne inecam astazi nu ar trebui sa surprinda pe nimeni.
Asta-i criza culturii, cum e criza muzicii, cum e criza universitatilor, cum e fiecare dintre nenumaratele crize care stau sa ingenuncheze singurul patrimoniu adevarat al Europei. Am facut prostia sa ne luam dupa niste oameni care n-au vazut in viata lor valoare pe acest taram, si ne aruncam intr-o veselie vinul in rau, inlocuindu-l, intr-o echivalare orbeasca, cu ambalaje cu continut indiferent.
Ce nu inteleg eu, de fapt, este de ce ne-am apucat sa urmam sfatul si sa luam exemplul mintilor americanesti in administrarea culturii, cand oamenii astia n-au produs pe post de cultura nimic niciodata ? De cand niste falci patrate, bine forjate pe guma de mestecat, au ceva de spus care sa ne intereseze oricat de vag despre cum ar trebui sa functioneze cultura ?
Thursday, 6 August 2009
Ori tu scrii texte mai simple, ori eu m-am facut putin mai desteapta, pentru ca nu imi mai ia chiar o jumatate de ora sa citesc unul.
Poate mi-o veni mintea cea de pe urma candva, insa pana atunci eu raman cu neintelegerea motivului pentru care se deplange atat de mult cultura, situatia, "halul" in care a ajuns natiunea, omenirea. Ignoranti doar au existat mereu, numai ca acum nu mai cara blocuri de piatra pentru piramida gandita de altul, ci se ineaca in superficialitate. Poate o sa foloseasca si aceasta "munca" la un moment dat.
Apoi tu, si nu numai, ati vrea neaparat ca oamenii sa realizeze ca sunt incapabili si inferiori. Si anume acei oameni incapabili sa inteleaga primul text, dar care il pricep oarecum pe al doilea, un text frumos, dar format din doua fraze, nu mai are cursivitatea, inversiunile, timpurile compuse si complexitatea primului. Well, oamenii nu vor asta, ei vor sa fie egali, vor sa priceapa toti chiar daca nu sunt capabili, vor "libertate" si creandu-se acest artificiu in absolut orice domeniu, asta li se da. Ei vor asta, cei carora le spui sa nu se mai mire, si nu se pierde cultura, ci oamenii care nu o mai doresc. Cultura ramane acolo pentru cine e capabil sa o vrea, pentru ca dragoste cu de-a sila e mai greu.
Thursday, 6 August 2009
@ioana ... si eu citeam posturile inainte de doua ori si cu alt+tab pe dexonline ;)
Thursday, 6 August 2009
Pai ce sa zic, m-am gandit si eu ca daca pun text in franceza, as face bine s-o iau mai usor cu vocabularul pentru romana, sa dam o sansa si cititorului :)
Dar acum serios vorbind, totul se imbunatateste prin practica, si ma gandesc ca nici eu n-am scapat. Dupa aproape 400 de posturi scrise, e posibil sa reusesc sa-mi aleg mai bine cuvintele, si sa exprim ceva mai mult folosind resurse ceva mai putine, cine stie.
Pana in final, asta-i masura scriitorului, cat de mult sens poate scoate din vorbele cele mai simple, cat de complicate ganduri poate exprima in asa fel incat intelegerea completa sa ceara cat mai putin efort. Sigur, asta nu-i singurul unghi din care se poate privi problema, dar eu personal mai cu placere m-as face un soi de Hemingway sau Clemens decat un soi de Kant sau Husserl.
Pentru a nu dezamagi complet cititorii care interactionau cu Trilema pe calapodul unei lupte cu un munte : Pascal vorbea de un esprit de finesse, opus unui esprit de geometrie. Nu toate jocurile mintii trebuie sa fie neaparat extensive si exhaustive.
Problema despre "halul" in care a ajuns cultura nu-i o problema a elitelor. Har domnului, pentru ei si ele chiar nu conteaza ce zice unu' la televizor si altu' cine stie pe unde. Problema e a masei, umanismul a insemnat acest efort sustinut, acest program vast prin care toti oamenii urmau sa ajunga mai buni, mai fericiti prin aceea ca urmau sa fie mai educati, mai cultivati.
Constatam astazi falimentul total si naufragiul iremediabil al acestei generoase utopii. Masa nu este nici cu o iota mai buna sau mai fericita decat a fost la inceputul aventurii, si culmea sarii pe rana, nici mai educata ori mai cultivata nu se gaseste. Pur si simplu uneltele noastre, educatia, academia, universitatea, cartea, studiul au ajuns, in contact cu omenirea, sa crape si sa se faramiteze in neant. Ne balacim acum in situatia lui Tanda care-l invata pe Manda, vorba lui Moisil.
Constatarea asta doare, cu atat mai mult cu cat era ultima utopie in care mai credeam, noi, prostii (unde-i multa minte e si prostie destula), ultima utopie care parea sa fie o utopie "buna". Chiar daca stim cu totii de ceva vreme ca utopiile "bune" sunt toate teorii si in practica nu se intalnesc decat de celalalt fel.
Cam asta.
Thursday, 6 August 2009
Pai si atunci ce facem? ... ne gasim o utopie mai buna sau o mai perfectionam pe asta. Ca alta n-avem.
Thursday, 6 August 2009
Raspunsul este evident un tare si increzator "DA!"
Dincolo de asta, eu unul incerc sa ma las de utopit.
Thursday, 6 August 2009
1. Esti convins ca ceea ce ai facut tu nu intra sub incidenta drepturilor de autor ?
2. Cand pretinzi ca nivelul mediu de educatie si cultura nu a evoluat pozitiv in ultima suta de ani esti intr-o mare si evidenta eroare. Nu orice vorba scrisa frumos ce sprijina concluzia devine automat axioma.
Thursday, 6 August 2009
1. Da.
2. Nmu stiu cat de evidenta o fi. Mergi si tu pe drum si pune oamenii sa inmulteasca numere, vezi pe la ce rezultat ajungi. 111 x 123 e un bun punct de pornire.
Thursday, 6 August 2009
Cred ca exagerezi si tu putin, sau ai asteptari prea mari de la omul de rand :P
Nivelul minim de educare al populatiei s-a cam dublat in ultimii 30 de ani la nivel global.
http://www.uis.unesco.org/en/stats/statistics/literacy2000.htm
Thursday, 6 August 2009
Bine frate, capacitatea de-a citi si-a scrie in fundul lumii, Africa, Asia centrala, etc, a crescut. Si ? Eu vorbeam de lumea vestica, nu de satucele din Mongolia.
Thursday, 6 August 2009
Popescule, le cam visezi, zic fără răutate. Adecă noi Ioropenii om fi nişte semizei intelectuali, şi restu' lumii nişte cretinoizi tribali. Nu zic, noi dăm drumul la tauri pe străzi prin Spania, iar alţii fac bukkake în drum.
Dar. Umanismul, pe ideea că educaţia înseamnă fericire, e o mare utopie. Societatea vestică favorizează afacerile şi nu oamenii, iar asta nu de ieri-azi. Un Gogu care are 2 clase şi dă cu sapa în 1900 este nefericit. Un Gogu care are 2 clase şi dă cu sapa în 2009 este puţin mai fericit, strict pentru că are aer condiţionat şi maşină de spălat în rate. Educaţia de masă nu deschide minţi, iar rolul şcolii cam este să te spele pe creier. Europa şi-a construit palatele şi bogăţiile pe spatele coloniilor din Africa, iar recent pe munca statelor aşa-zis libere (dar în care muncitorii primesc sub $1 pe zi). Că asta ne dă timp să creăm, just. Dar nu ne face superiori. Şi totul ambalat frumos în imaginea pe care încercăm să ne-o servim nouă înşine, cum că am fi mai buni intelectual. Nu suntem. Suntem o civilizaţie tehnică.
Şi nu-mi vorbi despre utopii şi vise frumoase cu cavaleri şi muzicieni maeştri. Pentru că omu' de rând nu visa nici în 1900 la Oda Bucuriei, ci mai degrabă la ce pantofi drăguţi să-i cumpere fiică-sii pentru balul de peste 3 zile. Doar trebuia s-o mărite odată, ce naiba..
Friday, 7 August 2009
Visatorii adevarati nu se supara mei.
Cat despre cum stam. Pe fapte sa discutam, nu pe impresii, si nici pe corectitudine politica. Omenirea s-a nascut in Africa. Geometria s-a nascut tot in Africa, dar mai la nord. Arhitectura, si primele forme de scriere la fel, dupa toate probabilitatile. Ce altceva s-a mai nascut in Africa ? Ce am mai auzit de-acolo, de 3500 de ani incoace ?
Pomii fructiferi s-au nascut in Iran, probabil la fel si roata, nu-i clar. Primul cod de legi, olaritul, lucrarea metalelor, tot la fel. Ce-am mai vazut de-acolo, de 3000 de ani incoace ?
Alchimia s-a nascut de fapt in China. Avem texte ramase din 500 ien, tradand preocupari absolut in linie cu inceputurile alchimiei europene. Praful de pusca s-a nascut tot acolo. Primul om care a descris cum s-ar construi un elicopter nu fu DaVinci in renastere, ci un chinez anonim, si la fel primele notatii despre nove etc.
Dar ia tu frumos o lista cu dezvoltarea tehnicii de la inceputurile ei primitive si pana astazi, obiect cu obiect, idee cu idee, si-ai sa vezi ca toate, fara limita de toleranta, au purces de la noi (Europenii) si coloniile noastre (SUA, de exemplu), prin aceea ca erau coloniile noastre, nu prin aceea ca ele insele.
Deci, ingaduie-mi sa observ ca niste oameni care au luat startul cu 2-3-4-5000 de ani inaintea semizeilor care suntem si-au tinut puta-n mana pe durata intervalului, si s-au scarpinat artistic la gonade.
Si nici sa nu vorbim de filosofie, psihologie, sociologie, scl scl, ceea ce se numeste indeobste "stiinte moi", ca ne chiar apuca jalea. Nu ai cum sa compari sapte mii de tipi tunsi in cap si gemand monoton in pozitia lotus-nustiu-de-care cu Spinoza. Si cand zic ca nu ai cum sa compari, nu ma refer la vre-o echivalenta, ca adica n-ai cum sa compari pere cu mere. Nu frate. Ma refer la o inexistenta. N-ai cum sa compari proprietatea fruntasului satului, care are casa, pamant, vite, moara, etc etc cu proprietatea unui curcan. Ca ala n-are. Nimic.
Noa cat despre cealalta chestie, ca fii atent cat m-am intins : Nu-i mai fericit gogu cu aer conditionat, din contra, ia priveste la babele uitate prin apartamente de bloc date de comunisti : pe atunci erau fericite si n-aveau, acu au ceva mai mult, dar din cauza ca altii au mult mai mult, ele sunt mult mai nefericite, ca inainte aveau si ele "cat are lumea" si acu ntzz.
Chestia cu construitul pe spatele coloniilor din Africa e absolut de rasul curcilor. Coloniile din Africa exista astazi, si nu-s niste orori cum sunt tarile din Africa pe care nu le-o colonizat nimeni, pentru ca europenii si-or mancat nervii si sanatatea ca sa le puna cat de cat in ordine. Nici toate diamantele Transvaalului nu justifica miile de englezi morti de nebuni prin mlastinile si rahaturile fundurilor alora de lume ca sa faca din Africa de Sud tara, nu patagonie.
Cat despre muncitorii ce primesc 1 dolar pe zi : E un act de generozitate fratele meu alb. Ce, ai tu impresia ca munca e munca, si valoarea ei e fixa ? Nu-i asa. "Munca" unui troglodit poate valora nimic, aproape nimic, sau mai putin decat 0, o valoare negativa. De boala asta se sufera si pe aici, si e vizibila. Tu crezi ca "munca" prestata de jumatate din functionarii statului are o valoare pozitiva ? N-are, e pe minus. O piata reala nu i-ar plati nici 1 dolar pe zi, i-ar plati prin amendare. A, vrei tu sa fii bou respectiv vita, sa vii la servici ca sa incurci lumea pe culoare, si sa te ratoiesti la beneficiari ? Foarte bine, te primim, dar te costa 7500$ pe luna. Hai cu banu, si mergi la servici ca la parcul de distractie tematic.
Si de facut superiori ne face, stii de ce ? Pentru ca eu aterizat in ce tara vrei tu, loc unde n-am fost niciodata in viata mea, si nici limba n-o vorbesc, in 24 de ore am apartament utilat is mobilat la standarde in chirie, si in inca o saptamana se roaga lumea de mine sa fac consultanta pe bani grei, iar nicaraguanul sau congolezul sau egipteanul mediu parasutat in ce tara isi alege el spala geamuri de masina in intersectie si isi prostitueaza nevasta. Deci da, ingaduie-mi sa judec lucrurile, cat de incomod o fi asta pentru teoriile egalitaristo-imbecile la moda pe moment.
Suntem o civilizatie care a inventat tehnica, dar nu suntem o civilizatie tehnica decat prin comparatie cu aia care n-au deloc tehnica, si au un pic de niste rudimente de spirit. Suntem civilizatia scolii de filosofie germane in aceeasi masura in care suntem civilizatia scolii de management saxone.
Friday, 7 August 2009
Ati facut commenturi cat sa umpleti 10 bloguri :)
a deviat interesant discutia
my 0.02$ :
capacitatea de a scrie si de a citi, fie masurata in buricul ioropei, fie in savanele Kenyei, nu zice nimic de capacitatea intelectuala a acelor oameni. Sporeste instruirea, nu sporeste inteligenta (oricare i-ar fi formele).
si totusi, capacitatea asta da sansa unui om care s-a nascut intr-o coliba cu acoperis de frunze sau de plastic sa ajunga sa piloteze nave spatiale
tanda invata papagaliceste si prosteste pe manda , dar daca manda ajunge la ceva ce ii trezeste interesul, poate sa devina unul care contribuie la "progresul tehnologic" (uh suna cam dogmatic). Cred ca asta se intampla pe la chinezi, deocamdata incep cu copiatul , vor continua cu perfectionarile.
si totusi n-as pune semnul egal intre falcile patrate consumatoare de guma si cautatorii de diamante din colibe...
cred ca tehnica ivita din geniul si experienta europeana a fost pus in valoare mult mai mult intalnind spatiile vaste, provocarile naturii salbatice si libertatea economica din coloniile nord-americane. Batranul continent ar cam ramane incremenit sentimental in era ceasurilor cu cuc, a locomotivelor cu aburi si a arhitecturii gotice.
Friday, 7 August 2009
Aia ce zici tu pe final, absolut adevarat. Europa e de-o lene si autosuficienta al caror rafinament nu-i nici imaginabil nici descriptibil. Dar sa nu uitam cum a curs istoria, de la facerea lumii : Ei ne-au adus probleme, si noi le-am rezolvat. Si pentru noi, si pentru ei.
Friday, 7 August 2009
Americanii merg pe principiul semianalfabet, dar specializat in productie, sau in ceva. Ei nu se omoara la capitolul cultura.
Noi i-am copiat partial, adica noi nu ne omoram la nimic.
A crescut educatia cu d;alde Spiru haret, apoi ne mai miram ...