Ati ajuns niste agramati, dragilor.
Nicio ? Vreo ? Ce-ati patit oameni buni ?
Voi nu va cunoasteti singuri limba ? E suficient sa scoata patru proaste o traznaie, sub "egida" "academiei" si gata, va apuca ameteala in grup ?
Cine, afara de ultimele loaze agramate, a scris "nicio" pe caietele de scoala ? De cand se scrie "intr-un" intr-un singur cuvant ?
Capsuni, ciresi, ca de exemplu in "Am mancat niste ciresi" ? Cum, cu crengi cu tot ? Găluşti ?! Eu "continui" ?! Luminiscent ? Perchiziţie ? Pozeur ?!Elemenţi ? Imbrăcăminţi ?!
Capsune, cirese. Am mancat niste cirese. Galuste. Eu continuu! Continuu, se aude ? Vine din latina magarilor, de la continuus. Nu din mahalaua Bucurescilor, veni-v-ar numele inca azi si maine. Luminescent. Perchezitie. Poseur. Din franceza, nu din Ferentari. Elemente. Imbracaminte.
Bine-venit ? Ete scart. Sa nici nu ne apucam de despartirea in silabe dupa mintoasele de sub "egida" "academiei" ca ma ia cu lesin. Ban-cnotă !? Centros-feră ?! Lan-dlord ?! Pos-tliceal !? Mi se gata semnele de uimire mintenas.
Sa fim bine lamuriti asupra unor aspecte, dupa cum urmeaza :
I. academia romana (as scrie cu minuscule inca mai minuscule, de-as avea) nu este nici o institutie culturala, nici reprezentativa, nici respectabila. Este in schimb o adunatura de boi, si cat de scuzabili or fi unii dintre ei luati individual, in corpore sunt niste vite. Impactul lor asupra vietii spiritului in aceasta tara va incepe, dupa toate aparentele, cand vor incepe sa dea si lapte, ca de alt nu-s buni.
II. Parerile sus-numitilor despre grafia corecta a limbii romane au cam aceeasi indreptatire, valoare si relevanta ca si parerile Partidului Comunist Chinez asupra aceleiasi teme.
III. Limba romana nu este ce se aude vorbit prin Bucur Obor.
Ei, astea fiind zise, iata-ma ajuns sa-mi fac norme ortografice singur, ca-n codru, dar nevoia te invata de toate. Scutiti-ma cu pseudo-academia lui peste, ca nu-mi face trebuinta, si incercati a scrie ca oameni cu mai multa carte decat telecomanda.
Sunday, 15 February 2009
...acuma vorbesti pe limba mea!
{ai uitat de butêlie si de trafíc - preferatele mele}
Sunday, 15 February 2009
Iti poti porni cruciada de la aparitia lui '' â '' dar nu cred sa aiba vreun sens.
Nicio, niciun - au o logica in ideea ca separi sensurile ( Niciun om nu l-a vazut pe Dumnezeu - niciun, adverbial \ Nu era nici un pisoi, nici un catel - nici...nici + articole nehotarate)
Sunday, 15 February 2009
Problema este, kross dragule, ca "Nici un om nu l-a vazut pe Dumnezeu" si "Nu era nici un catel" sunt ambele in aceeasi situatie sintactica, anume, un are o functie in fraza, nici are o alta functie in fraza. Nu separi nimic, ci din contra, bulibasesti.
Prima reforma, cu reintroducerea lui a^ am inteles-o ca o anulare simbolica a comunismului in limba, si am tolerat-o ca atare, atunci. In focul si extazul revolutionar, multe lucruri altfel indoielnice se tolereaza, altfel, ce-i ala Brumar ? Vendemiaire ?
Dar la contractia vre si nici, ajungem fix in problema de i-o aplicam si mult iubitului als :
"Ai vazuto fata ?"
"N-am vazut nicio fata."
"Daca vezi vreo fata sa ma chemi si pe mine."
"Bine."
Pai se poate ?
Monday, 16 February 2009
Nu sunt in aceeasi situatie sintactica. Ai scos a doua propozitie din context. In prima faza niciun = nimeni\nimic din grupul substantival ales . In a doua ''nici un catel...nici un pisoi'' ai setul nici ...nici, independent de ''un'' care e articol nehotarat. Chestia e ca situatia asta e foarte rara. Corect e sa spui ''Nu era nici catel, nici pisoi, era maimuta'' si ai terminat dar asta e un tip de exemplu dat pentru modificare.
Monday, 16 February 2009
Nu exista context mai larg decat fraza pentru probleme sintactice. Deci, lucrul cuprins intre doua puncte finale este tot ce poate sa conteze. A introduce alt context nu este doar o siluire a limbii, dar de-a dreptul un act anticultural, in partea asta de lume.
In prima fraza, nici un om = nici un om. Nu nimic/nimeni. Ci nici un om. Adica, substantivul "om", articulat nehotarat, exclus. Nici un om.
In paranteza fie spus, confuzia intre nici un om si nimic mi se pare absolut si de-a dreptul. Omul care a fost aici, nu omul "ce" a fost aici. Pisica ce a fost aici, nu pisica "care" a fost aici. Nimic nu ma poate impiedica, inseamna ca nici un obiect nu ma poate impiedica. Nimeni nu ma poate impiedica inseamna, dimpotriva, ca nici un om nu ma poate impiedica.
Intelegi gresit sensul celei de-a doua fraze (asa cum o folosesc eu). El nu este "Nu era nici x, nici y, ci z", care nu cere articol nehotarat, substantivul jucand rol de titlu generic al unei categorii, ci este "Nu era nici un catel", ca in situatia
"Era un catel acolo ?"
"Nu!"
"Esti sigur?"
"Sunt sigur. Nu era nici un catel."
Fraza asa cum o folosesti tu in primul tau exemplu (Nu era nici un catel, nici un pisoi) este diferita, ca sens, de fraza pe care o folosesti tu in al doila exemplu (Nu era nici catel nici pisoi, era maimuta") prin aceea ca in prima faza avem de-a face cu un subiect NEHOTARAT (era poate ceva, sau poate nimic), iar in a doua avem de-a face cu un subiect ANUMIT (era ceva, nu este clar ce, dar ceva tot era).
Genul asta de confuzie intre sens si forma, si intre sensuri de-a valma, este exact ce ma jeneaza in noua abordare aculturala a limbii de catre anti-academia romana, si este in fapt motivul pentru care le-am zis boi si vite.
Monday, 16 February 2009
poate ne explici si motivatia gramaticala personala pt care vreo ar trebui scris 'vre-o'/'vre-un'?
scrii, cumva, si 'vre-una', 'vre-unul' asa?
cit dspr (eu) 'continuu'... give us all a break! e pur si simplu ridicol - de altfel, am inteles k au si renuntat la aceasta forma si bine-au facut! de ce ar trebui verbele sa aiba la fiecare persoana ALTA forma e timpenie curata - si cel mai ferm argument k strainii nu pot/trebuie sa invete limba romana... :)
ps gramatica academiei (care se schimba mai repede ca sezoanele de moda) propune multe aberatii... ASTA nu este dintre ele!
Monday, 16 February 2009
I. Da, vre-unul, vre-unuia. Vre-una, vre-uneia. Pentru ca un, o, unul, uneia sunt cuvinte cu un rol in fraza, si ca atare nu pot fi absorbite in alte cuvinte, ori forma conglomerate, pentru ca limba romana, ca si limba latina, nu e aglutinanta. E o limba flexionala.
II. Nu-ti dau, nici tie, nici voua, care-ti fi, nici "un break". Vreti sa faceti chineza din limba romana, vreti sa aiba toate formele personale aceeasi grafie, duceti-va dragilor si inventati-va voi o limba si-o tara care sa va satisfaca, si eventual si o istorie cum va place voua.
Limba asta, din tara asta, cu istoria asta, flexioneaza. Eu continuu. Tu continui. El continua. Si vom continua toti, care avem cap pe umeri si creier in el si capacitatea de invatare in creier, sa o folosim asa cum este, si asa cum se cere folosita. Nu asa cum "ar fi mai simplu".
Observa, daca mai ai cu ce, cum te plasezi fix in gloata agramatilor din toate timpurile si din toate locurile, cu aceeasi structura a argumentatiei si aceeasi profunzime a ideii.
Nu conteaza daca-i simplu sau nu, conteaza daca-i corect. Nu conteaza daca tu pricepi sau nu pricepi, in raportarea dintre loaza si gramatica, se schimba loaza pana cand satisface cerintele gramaticii, nu gramatica pana satisface capacitatile loazei.
Tu ai absolvit ceva studii superioare, apropo ?
Monday, 16 February 2009
hai siktir bis
esti incremenit in proiect - ma si mir k nu faci parte din colectivul gramaticii academiei for that matter :)
pina una-alta, observ k TU ai un mod cu totul personal (= incorect, evident) de a scrie limba romana, dupa niste 'reguli' pe care le scoti prin urechi...
'vre-unul', 'vre-unuia', looool!!!
de ce nu si 'ori-cine', 'ori-si-ce'???
esti d(istr)us
ps aia cu 'studiile superioare' este jalnica, btw, replica de clasa a 4-a; cred k stii f bine cine sint
Monday, 16 February 2009
parca-ai fi scoala ardeleana!
fiy, 'corectitudinea' de care faci atita caz nu e o regula transcendentala, e o conventie, un compromis intre limba vorbita & cea scrisa LA UN ANUMIT MOMENT DAT; intreab-o pe rodica zafiu sa te lamureasca... ;)
Monday, 16 February 2009
Oricine, orice sunt pronume de-a dreptul, cum sunt si "tu" ori "eu" pronume. Oriunul, oriuna, orio etc nu sunt pronume, si nici macar cuvinte in limba romana, cum nici "vreunul" ori "nicio" nu sunt pronume, ori cuvinte.
Ar fi chiar frumos sa "simplificam" limba adaugand inca 3-4 seturi de pronume, ca de exemplu "pronumele nehotarat estimativ" vreo vreun, ori "pronumele nehotarat exclusiv", nicio, niciun. Sau, ma rog, pronumele nehotarat oripilant, oriuna, orio.
Nu stiu, nici foarte bine, nici foarte rau, cine esti, dar stiu cum argumentezi si cum te prezinti, si ma mir cum ai scapat de sapa.
Monday, 16 February 2009
La al doilea : Daca negociem orice, ne numim compromisi.
Monday, 16 February 2009
eh las, mai bine sa nu stii, k altfel n-o sa mai ai nicio surpriza ;)
Monday, 16 February 2009
Deci ne-am inteles, pentru a doua oara :)
Tuesday, 17 February 2009
Voiam sa dau acelasi context in ambele fraze, credeam ca se subintelege. Asta era genul de exemplu dat si de ei :)
Tuesday, 17 February 2009
Pai eu inteleg ca e, ca doar le-am vazut, dar puterea limbii romane, sau altfel, motivul pentru care eu desi as putea, si inca simplu, sa uit cu totul ca exista si sa traiesc in engleza, totusi n-o fac, nu este oaresce consideratie mitica, ori altfel asa, parascovenii lalaite si la sentiment.
Sunt chestii simple si practice, ca de exemplu finetea cu care poate controla sensul si contextul din minime flexiuni ale frazei.
Tu ti-ai da jos NOS-ul de pe masina numai pentru ca o blonda proasta cu care esti pe moment in vorba e jenata de "prea multe butoane iubyyyy!!!11" ?
Wednesday, 18 February 2009
Greu cu limba romana... dar ce ne facem cu "este multi" sau cu "ca cand si mancand"?
Saturday, 21 February 2009
cred c-am imbatranit tare, fiindca eu nu-nteleg motivatia pentru vre-unul - ma poticnesc la juma'te. cred ca mi se trage de pe vremea cand eram in liceu si-am pierdut un pariu cu "amandurora".
cat despre primul comentariu al lui Krossfire, (...) Niciun om nu l-a vazut pe Dumnezeu - niciun, adverbial (...), poate e batranetea mea de vina, dar nu vaz cum ar putea fi niciun "adverbial", pentru simplul motiv ca determina "om", care-i substantiv. gresesc?
Saturday, 21 February 2009
N-as zice ca gresesti, dar tendinta e sa-l scoata pe nici un drept un soi de determinant al verbului, cum ar fi niciodata in "Niciodata n-are academia dreptate." Pentru simplitate, vezi tu, am putea face toti operatorii logici in fraza, nimeni si nimic, nici un si niciodata, sa fie tratati la fel.
Tuesday, 26 January 2010
Vre-o sa- scos din folosinta de ceva timp. Nu cred ca ajuti cu nimic daca reinventezi gramatica. Nu ai "nicio" (sic!) autoritate!
Tuesday, 26 January 2010
Ei uite ca fiecare are autoritate in batatura lui. Cum ti se pare minunea ?
Tuesday, 23 February 2010
Ne place sau nu, exista doua realitati ce trebuie explicate:
1. Academia hotaraste asupra schimbarilor oficiale din limba. Batranei posaci sau savanti venerabili, ei au acest drept din simplul motiva ca cineva trebuie sa definesca limba oficiala, la fel cum cineva la institutul de fizica defineste ora oficiala a Romaniei cu un ceas atomic.
2. Neoficial, limba vorbita, asa corecta sau incorecta cum este, reprezinta viitorul. Pe masura ce devin populare, neologismele si chiar si formele gresite de exprimare sunt consfintite la un moment dat in indrumarul publicat de Academie, devenind astfel forme corecte, acceptate, recomandate.
Limba este un organism viu, de a carei constructie sunt responsbili vorbitorii. Academia nu e acolo ca sa ne impuna, ci ca sa certifice. Marea masa a vorbitorilor va decide la un moment dat daca schimbarile facute de Academie sunt bune sau nu.
Tu poti sa respecti ce zice Academia sau nu. Dar sa nu ai pretentia ca daca folosesti "nici o" in loc de "nicio" folosesti limba corecta.
Tuesday, 23 February 2010
Cat priveste 1, fix fas. Drepturile astea se castiga, nu se aroga. Academia Romana nu-i inca altceva decat o paduchelnita cu pretentii. Am sa te anunt eu cand ajung in pozitia in care sa poata face ce zici tu, fii pe pace.
In rest, am exact pretentia respectiva. Intemeiata pe niste argumente, spre deosebire de intemeieri pe ridicol, pe figuratie si pe impresii. Ramane asa.
Tuesday, 5 October 2010
Nu stiu ce ati studiat voi, eu n-am studiat lb. romana decat in liceu, dar mi-e peste mana sa scriu vreo / vreun fara cratima, al fel cum nu inteleg de ce nicio/ ninciun se scriu impreuna.
Tuesday, 5 October 2010
Pai cam asta-i si scopul.
Scrie tu negativul despartit si estimativul legat atunci, si suntem chit.