Sa ne spargem capul singuri

Se vor intilni oricind prin jur puzderie de indivizi doritori cel putin la nivel declarativ sa va sparga capul, mai ales daca sunteti citeva capete peste ei. Chestia amuzanta este ca respectivul procedeu e chiar sanatos si indicat (tot asa cum futaiul e un lucru placut - am verificat eu - da' se foloseste in mod bizar drept amenintare).

Ce mare chestie adica sa va sparga capul ? Hai sa ni-l spargem singuri asa, de distractie, pe un text imprumutat de la un cetatean educat care mai comenteaza pe-aici pe Trilema :

Inchipuiti-va pentru un moment ca va aflati la aeroport. Cit va asteptati avionul vi se face foame, da' nu-i problema ca intr-un chiosc din apropiere se vind ceva biscuiti cu ciocolata Eugenia care va plac la nebunie. Asa ca va cumparati o cutie, v-o infigeti in geanta cu laptopul si ce mai e prin ea si va cautati un loc unde sa sedeti. Intr-un final gasiti un scaun liber linga un cetatean. Va aplecati la geanta si extrageti biscuitii. Cetateanul se uita intens la dumneavoastra.

Va priveste cu ochii cascati cit timp deschideti cutia si apoi va urmareste mina cu ochii in drumul ei de la cutie spre gura. Chiar cind muscati intinde si el mina si ia unul dintre biscuitii dumneavoastra, pe care-l maninca. Imi inchipui ca sunteti cel putin surprinsi de gest. De fapt, imi inchipui ca ati ramas muti de uimire. Tipul nu se multumeste cu un singur biscuit, ci se serveste alternativ cu dumneavoastra, unul la unul.

Cam ce impresie va face un astfel de individ ?

E ticnit ? E lacom ? Are ceva tupeu! Va puteti imagina cam in ce termeni l-ati descrie si-n ce cuvinte-i v-ati adresa ? Intre timp amindoi continuati sa mincati din biscuiti pina cind ramine unul singur. Spre stupoarea dumneavoastra omul se intinde, il ia, si-aici face ceva neasteptat : il rupe in doua si va intinde jumatate. Dupa ce termina de mestecat jumatatea lui se ridica si pleaca.

Si va lasa ruminind. S-a chiar intimplat chestia asta ? Sedeti acolo paliti in moalele capului si vi-e in continuare foame. Asa ca va duceti inapoi la chiosc si mai cumparati o cutie de Eugenii. Pe care incercati s-o infundati in geanta cu laptopul si ce mai este pe-acolo, dar nu intra. Nu intra pentru ca nu mai este loc. Nu mai este loc pentru ca tot locul e ocupat. De o cutie de biscuiti. Plina. Sigilata.

Abia acum va pica fisa : cind v-ati aplecat adineaori n-ati nimerit cutia dumneavoastra. Ati nimerit cutia strainului. Din gresala ati nimerit cutia strainului, i-ati scos-o din geanta, i-ati desfacut-o si apoi i-ati mincat biscuitii. Si-acum, din aceasta noua perspectiva cum vi se pare cetateanul ? In ce cuvinte l-ati descrie ? Generos ? Tolerant ? Civilizat ?

Tocmai ce-ati suferit ceea ce englejii numesc paradigm shift. Vedeti lucrurile dintr-un nou punct de vedere.

Oare e momentul pentru un nou punct de vedere ?

Hai sa privim pentru o clipa povestea asta sub aspect practic. A privi lucrurile dintr-un nou punct de vedere poate fi de-a dreptul benefic. A gindi in afara jaloanelor "evidentului" e pina la urma definitia proprie a gindirii. De ce v-ati multumi sa retrasati un statu quo ? De ce n-ati lua in considerare puncte de vedere ireductibile, neinteligibile si deci "irationale" ? Pina la urma lucrurile rareori sunt ceea ce par a fi.

Pina cind omul nu realizeaza chestiile astea ii va fi foarte greu sa se schimbe, ii va fi foarte greu sa se adapteze si deci ii va fi foarte greu sa dea dovada de inteligenta (dat fiind ca asta-i pina la urma si definitia inteligentei). Pina cind omul nu realizeaza chestiile astea va continua sa alunece decerebrat prin lagare trasate de altii.

Orice stare de fapt are trei fete : a ta, a mea si-a ei. Pentru a o pricepe pe-a mea sau pe-a ei trebuie numaidecit sa o parasesti pe-a ta.

Eu va doresc, ca intotdeauna de altfel, succes!