Imi place un blog tananana

Ei, da, iata ca-i posibil (nu c-ar fi prima oara, da' ie rar frate).

Deci, un cetatean pe numele lui Nicolae Ariton scrie un blog intitulat Misterele Dunarii cam de prin nu se stie cind, ca n-am reusit sa-i gasesc pagina de arhive pe luni daca o fi existind. Are un header dubios si destul de prost integrat care mai si clipeste albastru-negru cind treci cu cursorul prin zona, si diverse alte scapari de ce-am numi design pe ici-pe colo, da' chestiile astea-s reduse la irelevant de faptu' ca are in spate ceea ce-as numi un blogar bun.

Concret si cu exemple :

• Din articolul Sulina, Hyde Parker, Aristide Christoveri și… carabina Minié citire
  

  Din rapoartele vremii, reiese că cel care l-a împușcat pe englez a fost chiar Aristide Christoveri, cu o carabină, de fabricație franceză, Minié (în imaginea de mai sus). Căutând date despre acesta, am găsit pe siteul Bibliotecii Naționale Franceze, un exemplar din ziarul Journal de Toulouse, 1 mai 1855. Pentru prima dată, publicăm aceste date:

Deci va dati voi seama, blogar roman care si-a pus o intrebare pe-o tema mai degraba obscura care aparent nu mai preocupase multa lume, s-a apucat sa caute prin arhive si-a gasit o chestie de n-o mai stia nimeni pina la el. Adica fix ce ziceam eu ca-mi doresc sa vad mai des. Pai bravo lui, ce sa mai ?

• Cum blogul a fost gindit in principal ca vehicol de publicitate pentru o eventuala serie de romane ale cetateanului nu ma mira sa regasesc bucatele de jurnal de lectura, ca de exemplu in articolul PRIMA ZI, de Marc Levy… un roman care m-a frânt. Ce ma frapeaza insa...
  

  Am terminat, de puţin timp, Prima zi, de Marc Levy şi sunt frânt, frânt. Adevărul că este un roman pe care este bine ca înainte să începi să-l citeşti, să te echipezi cu trening şi pantofi de sport, ca să poţi să ţii ritmul alergării literare. Adevărul este că de mult nu am mai avut senzaţia de alergare nebună în timpul unei lecturi, cred că de la Codul lui DaVinci, al lui Dan Brown, dar în aceasta parcă aveam pauzele de hidratare mai dese şi personajele se învârteau într-o arie geografică mai mică.

Dan Brown ?!

• Altfel, cetateanul are o candoare care-ti induce stari de lesin, i-auzi ce propune-n Eu şi monsieur Jourdain… adică, despre advertoriale :
  

  Am avut aceiași revelaţie sublimă ca şi personajul lui Moliere, din Burghezul gentilom, monsieur Jourdain, care a descoperit cu uimire că vorbeşte în proză. Cam acelaşi lucru mi s-a întâmplat şi mie, când am descoperit, că participând, la concursul SuperBlog2011, scriu advertoriale.

Eu il cred, sincer va spun, si am avut si eu revelatia (sau ma rog, re-revelatia) ca nu-i singurul. Nu ne nastem invatati, ne nastem inocenti, si inocenta-i lipicioasa, se da jos destul de greu. Vreau sa aduc in discutie aici doua scrieri de-ale mele mai vechi, cea despre cum nu exista prosti online si cea despre cum comportamentele perisexuale sunt fin controlate. Vreau sa le pun impreuna, si sa construiesc din ele o explicatie, precum urmeaza : nu doar comportamentele perisexuale sunt foarte fin controlate, orice comportamente sociale sunt foarte fin controlate, si e foarte usor sa te marchezi drept nefrecventabil. Tot ce-ti trebuie e un header prost si o participare la un concurs dubios, si te trezesti cu sase luni de sandboxⁱ. Pe de cealalta parte, vasta majoritate a celor ce reusesc sa se marcheze astfel sunt de fapt inocenti. E foarte usor in general, si e inca si mai usor pe Internet sa cazi in oala cu rahat. In principiu chestia nu este, si nici n-ar trebui sa fie irecuperabila.

In loc de final, am sa spun o singura chestie apropo de dorintele cetateanuluiⁱⁱ : un abonament complet pe un an costa 80 de lire, care-s vreo suta de euro, care-s cam douazeci de mii de karma. In citeva luni se pot stringe, si probabil ca merita.

A, si daca tot suntem la capitolul sfaturi nesolicitate, un domeniu propriu ar cam fi de rigoare.

PS. Nu mi-e clar care-s sursele la poze in general vorbind, de exemplu ilustratia cu Dunarea inghetata de unde survine ? A fost facuta de autor pe o carte postala ? Ce carte postala ? N-ar strica sa-i vedem reversul. A fost preluata de undeva ? De unde ? Nu-i o problema cu totul neglijabila asta a paternitatii imaginilor (chiar daca mai glumim pe tema), si nu neaparat pentru consideratii pecuniare : e si-o problema culturala la mijloc, tre' sa putem urmari de unde vin si asa mai departe.

1. Termen de specialitate a carui inteles s-ar cuveni lamurit daca-i neclar prin studiu individual. [↩]
2. Iata ca Trilema nu-i singura publicatie care taxeaza per pagina. Sigur, 0.001 euro e semnificativ mai convenabil decit 0.05 lire sterline, da' orsicit. [↩]