Hai ca n-am mai umilit demult putoi...

Eu : Tu gindesti animalele nu in baza interactiunii cu animalele, ci in baza interactiunii cu reprezentari ale animalelor facute de catre oameni. Ca de exemplu animale desenate de un om intr-o carte de povesti, desene animate cu “animale” facute sa semene a oameni, oameni imbracati in costume de plus si asa mai departe.
Ea : Dar animalele de companie pe care le-am avut ?

Eu : Toate astea iti creeaza impresia falsa dar adinc inradacinata ca animalele sunt, rezidual, un soi de oameni. Asta nu este adevarat. Animalele nu sunt deloc un soi de oameni cu caracteristici diferite. Animalele sunt animale. E un lucru in sine, nu ceva dragalasenie antropomorfizata. Fundamental vorbind, am putea prezenta problema zicind ca esti furry.

Chestia asta a aparut pe Trilema pe 4 Februarie, adica acum ~3 luni, in contextul mai larg in care eu tocmai taiasem un iepure, cu material foto si video cu tot.

Mereu când aud un ierbivor de-ăsta că îmi povesteşte despre cum animalele au şi ele sentimente şi sunt şi ele un fuflet şi merită dragoste iubire şi înţelegere, dreptul la viaţă veselă şi zglobie şi alte rahaturi de-ăstea pozitive mi se pare că argumentaţia lor e bună.

Doar că e contextul greşit.

Adică ar fi bună dacă ar fi cântată de un toaster vorbitor animat, înconjurat de păsărele şi şoricei dansatori. Pentru că e logică de Disney. Singurul motiv pentru care poţi gândi aşa e că ai cunoscut psihologia animală doar din Lion King şi Bambi şi ai impresia că animalele sunt un fel de oameni mai proşti, mai păroşi şi mult mai iubăreţi.

Chestia asta a aparut alaltaieri ca descoperire originala pe blogul unui putoi al carui nume nu-l mai mentionam pentru motivul simplu ca nu conteaza.

~ * ~

Morala povestii asteia este urmatoarea : degeaba ma cautati prin gunoi si-mi sugeti prezervativele folosite. Oricit de multi v-ati dori sa ne futem (adica, eu pe voi), nu asa se procedeaza. Ciudatenia asta bizara nu functioneaza, e inutila si e degeaba.

E degraba, bai. Degeaba. Degeaba fugiti in coltisoru' vostru amarit cu o jumatate de idee rupta dintr-un conglomerat de idei care se-tinde cit vezi cu ochii. Degeaba incerci sa-ti implinti buchete de liliac in cur si degeaba te uimesti dupa aia ca de ce nu infloresc alea. Nu infloresc pentru ca ele au valoare si sens in structura care le-a produs, fata de care tre' sa-ti relationezi cumva umila persoana.

Atitudinea asta de taranete prost ca "am vazut ceva la Popescu deci suntem acuma smecheri la noi in hruba" condamna la saracie, veci pururi nu s-a alege nimic de voi in felu' asta imbecil de-a interactiona cu realitatea.

Pur si simplu nu asa se procedeaza.